Traditii Culinare In Italia 445oi

Traditii culinare in Italia

Italia este o tara a vinurilor si branzeturilor, a cafelelor de exceptie, a zecilor de feluri de paste si de uleiuri de masline, avand numeroase produse traditionale de o calitate exceptionala. Gastronomia este un element important al stilului de viata italian, reflectand mai ales cultura rurala si pe cea familiala. Accentele nu sunt puse pe complexitatea si rafinamentul unei bucatarii sofisticate, cat pe calitatea si respectul traditiilor. Orice fel de mancare trebuie preparat cu seriozitate, respectand reteta originala, pentru a regasi gustul cunoscut din copilarie. Bucataria italiana este caracterizata prin flexibilitate, printr-o gama larga de ingrediente si o bogata varietate regionala a retetelor. Felurile de mancare reprezinta un element important al stilului de viata italian si reflecta in principal cultura si istoria acestui popor. Din punct de vedere culinar, Italia este o tara a incredibilei diversitati. Felurile de mancare, ingredientele, timpul de preparare si mirodeniile se schimba radical de la o regiune la alta. Elementul constant este filozofia de baza. Mesele sunt vazute ca o ocazie pentru familie si prieteni de a se relaxa inainte de a se intoarce la agitata viata cotidiana. Italia are 20 regiuni, fiecare cu stilul sau culinar propriu. Regiunea Emilia-Romagna este denumita “La Grassa” datorita bucatariei sale copioase. Specificul acestei bucatarii regionale este dat de utilizarea carnii de porc, ingredient de baza in prepararea carnatilor renumiti ai orasului Bologna –mortadella si a unui sos ideal pentru paste – ragu. Zonele de coasta, cum ar fi Napoli, Venetia, Genova, sunt recunoscute pentru prepararea fructelor de mare. Piemont este faimos pentru carnea lui (de multe ori consumata cruda) si pentru trufe. Toscana este de asemenea celebru pentru carne si pentru vanat, precum si pentru cacciucco (tocana de fructe de mare) de la Livorno. Napoli a creat pizza si mozzarella. Calabria se remarca prin utilizarea ardeiului iute si prin prepararea sortimentelor specifice de mezeluri. Sicilia este patria inghetatei, bucataria sa prezentand si influente arabe.

Preparatele traditionale sunt:

Pastele cu care se mandreste aceasta regiune sunt tortellini (in forma de inel), tagliatelle (in forma de panglica) si lasagna verde (varianta de lasagna la care se adauga spanac). Parmigiano Reggiano este un tip de cascaval italian, apreciat in toata lumea si cunoscut la noi sub numele de parmezan. Pesto – sosul italian celebru, preparat in restaurantele din toata lumea, a fost creat in regiunea Liguria. Pesto contine ca ingrediente esentiale busuioc, usturoi, parmezan, branza de oi si ulei de masline. Risotto - specialitate italiana, preferata in special in nordul si centrul tarii. Consta in utilizarea unui anumit tip de orez, calit in ulei sau unt si apoi fiert prin adaugarea succesiva de cantitati mari de brodo vegetal(un suc obtinut din fierberea morcovilor,ceapei si telina Orezul poate fi utilizat intr-o varietate de retete, gatit cu fructe de mare sau legume, la care se adauga smantana,parmesan si condimente, printre care celebrul sofran. Risotto este un aliment de baza in bucataria milaneza, unde este si cel mai bine preparat (faimosul “risotto alla Milanese”). Milano este renumit si pentru panettone – un fel de cozonac foarte pufos, plin cu stafide si fructe confiate. Panettone este in prezent popular in toata Italia si este consumat in special de Craciun. Pizza – reteta de origine napolitana, pizza este in astazi prezenta in toate tarile, fiind unul dintre simbolurile mondializarii. Pizza autentica napolitana contine mozzarella, ardei gras, ceapa, carnati, ansoa si sos de tomate si este iubita pretutindeni. Stracciatella – supa de pui sau vita, la care se adauga oua batute si cascaval ras si ingrosata uneori cu gris – specialitate a capitalei Roma. Gnocchi – asemanatoare unor chiftelute, facute dintr-un amestec de faina de grau si cartofi, fierti in apa sarata si la care se adauga branza. Lasagna – specialitate italiana, compusa din straturi succesive de paste, branza si sos. Tipul de branza variaza in functie de reteta: mozzarella sau parmezan. Un alt subiect de mândrie naţională este parmezanul. Este un tip de brânză de origine italiană renumit în întreaga lume. În Uniunea Europeană „Parmigiano Reggiano" este o marcă înregistrată şi poate fi utilizat doar pentru a desemna acest tip de brânză ce se produce în Parma şi Reggio Emilia din nordul Italiei. Este produs din lapte de vacă, iar gustul său este cu atât mai picant cu cât brânza este mai veche

Patria pastelor Cunoscuta ca patria pastelor fainoase, Italia a facut celebră pregatirea lor cu peste, carne, legume, branzeturi, smantana si sosuri. Putini stiu ca bucataria italiana isi trage obarsia din vechea bucatarie greceasca. Aceasta, la randul sau, descinde din faimoasa bucatarie orientala. Retetele de aluaturi, creme, salate si inghetate s-au pastrat din generatie in generatie. Exista variate moduri de preparare a mancarurilor pentru fiecare regiune a Italiei , de la Piemont (NV) pana la Peninsula Salento (SE). vinul isi imparte si el regiunile, intr-o tara in care vita de vie creste peste tot. Nu cu mult timp in urma pastele erau consumate mai mult in sud, iar orezul si cartofii in nord. Astazi pastele se gasesc in toata Italia, desi distinctiile regionale se aplica la forma si sosuri. Pastele plate sunt servite cu sos de vanat (iepure) in centrul si nordul Italiei, pe cand spaghetele subtiri se consuma cu usturoi. Sunt sute si forme de garnituri: carne, dovleac, spanac. Astazi, bucataria italiana este apreciata pentru calitatile ei: interesul pentru excelenta, prospetimea, ingredientele traditionale preparate intr-un mod simplu (diferit fata de elaboratele retete frantuzesti). Cuvantul "paste" este, de asemenea, folosit pentru a desemna feluri de mancare in care pastele fainoase sunt un ingredient primar. Acestea sunt de obicei servit cu sos. Exista sute de forme diferite de paste cu acelasi name. Exemple recunoscute la nivel local includ spaghete (baghete subtiri), macaroane (tuburi sau de cilindri), fusilli (panza de paianjen), si lasagna (foi). Doua alte tipuri de fidea, gnocchi si spatzle, sunt uneori considerate paste. Ele sunt traditionale, in unele parti din Italia. Exemple de paste 

Carbonara - smantana, oua, parmezan, la care se poate adauga bacon, ciuperci; - rosii, usturoi, ceapa, ulei de masline; - sos Marinara, la care se adauaga carne de vita tocata; - sos vegetarian cu morcovi, telina si ardei, se poate combiuna cu fettuccini; - rosii, ardei iute, usturoi.

Pizza Contrar credinței generale pizza nu este originară din Italia. De fapt nu se știe cine a “inventat” această mancare delicioasă În Italia, orașul care este strâns legat de pizza este Napoli. Aici acest fel de mâncare a devenit foarte popular în rândul săracilor, în special fiindcă era foarte ieftin de preparat, gustos și sățios. Adițional, probabil datorită faptului că pizza era așa de îndrăgită de locuitorii mai săraci,

marginea pizzei este mai groasă decât centrul acesteia. Astfel, oamenii săraci, chiar dacă aveau mâinile murdare puteau să țină o felie de pizza în mâini și s-o mănânce, fără să murdărească partea pe care o consumau. Desigur, la sfârșit marginea pizzei era aruncată. Peste, carne, taitei Bucataria italiana nu inseamna numai pizza si paste. Se consuma si preparate pe baza de carne, peste sau fructe de mare. Gustul deosebit este dat de folosirea legumelor proaspete, a carnii de buna caliatate si a vietatilor marine proaspat pescuite. O masa fara aperitive este de neconceput pentru italieni. Ea stimuleaza apetitul, servindu-se cu paine alba sau cu grisine. Supele de legume se servesc cu parmezan ras, care le da un gust deosebit. Cei ce prefera preparatele din peste sunt aici la ei acasa pentru ca oferta este foarte mare. Si sa nu uitam carnea: se consuma bucati prajite rapid in ulei sau preparate din carne de pasare inabusite. La origine, pizza a fost doar o paine cu drojdie, plata, servita la micul dejun imediat ce se scotea din cuptor, stropita cu ulei. Taiteii, in diverse variante (cu peste si legume), sunt si ei foarte apreciati in Italia. Se spune ca italienii au descoperit inghetata, dar ei sunt maestri si in pregatirea cremelor, de exemplu pentru savuroasa prajitura tiramisu.

Preparate specifice de sarbatori Italienii sunt cunoscuti pentru mancarurile delicioase, iar Pastele reprezinta un alt prilej de a le savura preparatele traditionale. Multi italieni obisnuiesc ca de Sarbatori sa manance in oras, sa mearga in vizita la rude si prieteni sau chiar sa organizeze picnicuri. Meniul cuprinde foarte multe legume – anghinare, sparanghel, fasole verde, spanac si salata. Friptura de miel ocupa si ea un loc important, desi vegetarianismul incepe sa isi spuna cuvantul si sa capete din ce in ce mai multi adepti. Lasagna este un alt tip de mancare foarte popular pe parcursul Pastelui, iar o masa adevarata nu se incheie in Italia fara desert: biscuiti si un fel de cozonac traditional. Italienii pun pe masa de Craciun diferite mancaruri, in functie de regiunea tarii din care fac parte. Astfel, in nordul Italiei, locuitorii prefera sa manance carne de porc si legume, in centrul tarii este preferat porcul, deasemenea, insa si carnea de curcan si celebrele paste italiene, in timp ce in sudul tarii, italienii prefera pestele si fructele de mare. Peste tot in Italia, pe masa de Craciun nu isi fac simtita lipsa celebrele panettone si pandoro. Pastele con le sarde sau pastele cu sardine, reprezinta o reteta traditionala in Italia, in zona insulei Sicilia. Masa servita in ajunul Craciunului, constituie deasemenea o masa importanta din timpul unui an. Aceasta este supranumita „Festinul celor sapte pesti” si este o masa la care se serveste mult peste si multe fructe de mare.

Traditii si principii Bucataria italiana combina beneficiile dietei sanatoase mediteraneene cu o gama larga de ingrediente de sezon si arome regionale. Se bazeaza pe ingrediente proaspete gatite la fata locului si o combinatie de legume, cereale si fructe de mare gustoase, peste, carne si ulei de masline. Italienii au fost primii din Europa, care au folosit furculita (venetienii) si primii care iau in considerare ordinea mancarurilor si relatia dintre felurile de mancare servite (florentini). Si, in cele din urma, italienii au adus dulciurile, conservele, pastele din fructe in lumea occidentale. Structura meniului traditional italinesc este respectat oriunde in Italia si consta in: - antipasto (de obicei o selectie de aperitive calde sau reci); - primul fel, care este, de obicei, principala sursa de carbohidranti a mesei. De obicei, acesta este o farfurie de paste preparate cu un sos, dar poate fi de asemenea un risotto, gnocchi sau supa, depinde de regiune sau de tipul restaurantului; Ca supa se pot servi: groase din zarzavaturi proaspete, pasta, orez sau fasole, care poate contine carne;

- felul al doilea, principalul fel de mancare, contine paste, fructe de mare, carne sau peste. Daca doresti poti manca o cantorno (o salata, legume sau cartofi) care poate fi servita impreuna sau dupa cel de-al doilea fel de mancare, pentru ca pestele sau carnea de la primul fel de mancare sunt de obicei servite fara legume si cartofi; - desertul(inghetata,tiramisu) - cafea; - digestivi (lichior). Aproape fiecare regiune are propriul sau lichior (limoncello, grappa, amaro,averna) care este servit dupa masa si, dupa cum indica si numele, este facut pentru a facilita digestia.

Per total, aceasta masa este extrem de echilibrata: primul fel si painea);

In toate cazurile se va servi vin. La o masa festiva, vor fi mai multe vinuri, alese astfel incat sa complimenteze respectivele feluri de mancare, si de obicei va fi o sticla de vin spumos la desert.

Bibliografie

*** http://www.culinario.ro/articole/bucataria-italiana *** http://dieta.romedic.ro/traditii-culinare *** http://www.eculinar.ro/tara/Italia-20.htm *** http://famme.ro/bucataria-traditionala-italiana-30715.html *** http://gastronomie.ele.ro/sfaturi/Periplu-si-Savoare_--d6/Cultura-si-retete_--s11/Bucatariaitaliana_--a198.html