Rudyard Kipling Poezii 594410

Rudyard Kipling - Daca… Daca poti sa-ti pastrezi cumpatul, atunci cand toti in afara de tine si-l pierd Invinuindu-te pe tine, Daca poti sa-ti pastrezi increderea in tine ingaduind totusi neincrederea altora Atunci cand toti se indoiesc de tine, Daca poti sa astepti, fara ca asteptarea sa te oboseasca Ori sa fii mintit fara a raspunde cu minciuna Daca poti, dusmanit fiind, sa nu lasi loc urii in sufletul tau Fara totusi a parea prea detasat si fara a vorbi prea intelept; Daca poti visa – fara sa faci din vise stae vietii tale, Daca poti gandi – fara sa-ti faci un scop din gandire; Daca poti face fata Triumfului sau Dezastrului Tratandu-i egal pe acesti doi impostori; Daca rezisti sa asculti un adevar rostit de tine Rastalmacit de lachei pentru a face din el capcana pentru naivi Ori sa privesti lucrurile carora le-ai dat din viata ta naruindu-se Si sa te apleci si sa le reconstruiesti cu vechile unelte. Daca poti sa faci o gramajoara din toate castigurile tale, Sa le risti pe o singura aruncare a unei monede, Si pierzand, sa iei totul de la inceput Fara sa sufli un cuvant despre nesansa ta; Daca poti sa-ti obligi inima si tervii si tendoanele Sa te serveasca mult timp inca dupa ce s-au epuizat, Rezistand chiar si atunci cand nu mai ai nimic in tine Cu exceptia Vointei care le spune: “Rezistati!” Daca poti vorbi multimii pastrandu-ti virtutea Ori pasi alaturi de regi – fara sa-ti pierzi naturaletea, Daca nici dusmanii dar nici prietenii apropiati nu te pot rani; Daca se poate conta pe tine, insa nu fara limite, Daca poti umple minutul neiertator Cu valoarea a saizeci de secunde de alergare, Al tau e intreg Pamantul cu tot ce are mai bun Mai mult decat atat – vei fi Om, fiul meu! R Kipling Învaţă de la toate... Învaţă de la toate să ai statornic drum, Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum, Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi, Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi! Învaţă de la soare cum neclintit s-apui, Învaţă de la piatră cum trebuie să spui; Învaţă de la vântul ce-adie prin poteci Cum trebuie prin lume de liniştit să treci. Învaţă de la toate că toate-ţi sunt surori Cum treci frumos prin viaţă, cum poţi frumos să mori! Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat, Învaţă de la nufăr să fii mereu curat. Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi

Învaţă de la ape să nu dai inapoi, Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea! Învaţă de la soare ca vremea să cunoşti, Învaţă de la stele că-n cer sunt multe oşti. Învaţă de la greier, când singur eşti să cânţi Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi, Învaţă de la vulturi când umerii ţi-s grei Şi du-te la furnică să vezi povara ei! Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea, Învaţă de la soare să ai blândeţea sa! Învaţă de la păsări să fii mereu în zbor Învaţă de la toate că totu-i trecător. Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea care treci Să-nveţi din tot ce piere, cum să trăieşti în veci! Fii Aşa cum eşti Cine eşti Şi ce eşti Renunţă pentru o clipă La ceea ce trebuie să faci Pentru a descoperi ceea ce faci cu adevărat Riscă puţin, dacă poţi, Întreabă-te ce simţi cu adevărat Rosteşte doar vorbele tale Gândeşte doar gândurile tale Fii tu însuţi Descoperă Fă astfel încât planul tău Să crească din tine Automulţumirea este un adevărat pericol Un grăunte de îndoială Este întotdeauna un preludiu Al perfecţiunii Ceea ce se află în urma noastră Şi ceea ce se află înaintea noastră Sunt nimic în comparaţie cu ceea ce se află în noi Unii oameni au o sută de hectare pline de posibilităţi Şi numai aproximativ o jumătate de hectar este cultivat.