Pronumele - Latina 6i622t

3. Pronumele În limba latină, ca şi în limba română, pronumele este partea de vorbire care ţine locul unui substantiv. Pronumele (pronomen) înlocuieşte un nume (de unde şi denumirea). În limba latină avem şapte categorii de pronume grupate în două categorii mari, fără legătură între ele: I. pronumele personal, reflexiv şi posesiv II. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât

3.1. Pronumele personal Pronumele personal arată persoanele vorbirii: persoana I care vorbeşte, persoana a II-a cu care se vorbeşte şi persoana a III-a despre care se vorbeşte. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui personal: Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a Caz Singular Plural Singular Plural Singular şi plural N. ego=eu nos=noi tu=tu vos=voi Ac. me=pe nos=pe te=pe vos=pe voi, se, sese=pe sine, mine, mă, noi, ne tine, te vă, vse, pe el, pe ea, mpe ei, pe ele, G. mei= de nostri=de tui=de vestri=de voi sui=de sine, de mine noi tine vestrum=din el, de ea, de ei, nostrum= tre voi de ele dintre noi D. mihi, mi= nobis=no tibi=ţie, vobis=vouă, sibi=sieşi, lui, ii, i, mie, mi, ua, ne, ni, ti, iti, va, vi, pt. voi ei, ii, i, lor, le, li imi, pentru pt. noi pentru mine tine Abl. me=de nobis=de tibi= vobis=de(de se (sese)=de (de (de la) (de la) de(de la) voi la) sine, de el, de mine, etc. noi, etc. la) tine vobiscum=c ea, de ei, de ele mecum= nobiscum tecum= u voi cu mine = cu noi cu tine V. tu! vos! În limba latină nu există pronume personal de persoana a III-a nereflexiv şi nici pronume reflexiv pentru persoana I şi a II-a. Pentru a reda persoana a III-a se foloseşte pronumele reflexiv, dacă se referă la subiect, sau pronumele is, ea, id (un astfel de) sau ille, illa, illud (acela) dacă se referă la altcineva. Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste persoane se foloseşte pronumele personal, de exemplu: me defendo= eu mă apăr. Desinenţele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu are gen. 1

Spre deosebire de limba română, pronumele personal are cazul genitiv, iar la plural are chiar doua forme de genitiv: 1. genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi 2. genitiv obiectiv: nostri= de noi. Dacă pronumele personal la cazul ablativ sunt însoţite de prepoziţia cum, el se scrie enclitic: mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum. Adesea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice: de exemplu: egomet.

3.2 Pronumele reflexiv: Pronumele reflexiv arată subiectul gramatical în calitate de obiect, când acţiunea pe care o săvârşeşte şi în acelaşi timp suferă acţiunea. De aceea el nu are nominativ. În limba latină pentru persoana I şi a II-a se foleseşte pronumele personal ca reflexiv, de exemplu: ego me lavo = eu mă spăl, tu te lavas = tu te speli. Pentru persoana a III-a există forme speciale pe care le vom prezenta în tabel. Pentru persoana a III-a nominativ se foloseşte pronumele demnostrativ: is, ille, iste. Pronumele reflexiv are aceleaşi forme pentru singular şi plural. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui reflexiv: Persoana a III-a Singular şi plural se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele, sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele sibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

3.3 Pronumele posesiv: Pronumele posesiv înlocuieşte numele posesorului sau al obiectului posedat. Are ca şi în română forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular şi plural şi pentru cele trei genuri: Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui posesiv: Număr singular plural

Obiectul posedat aparţine Persoanei I Persoanei a II-a Persoana a IIImeus, -a, -um tuus, -a, -um a noster, -tra, -trum vester,-tra, -trum suus, -a, -um

2

Pronumele posesive sunt în acelaşi timp adjective posesive şi se declină ca bonus, -a, um (adjective cu trei terminaţii, după declinarea a II-a la masculin şi neutru şi după declinarea I la feminin. În limba latină, pronumele posesiv nu se foloseşte când poate fi subânţeles. II. a doua categorie de pronume (demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât) are umătoarele caracteristici: 1. în general nominativul singular se termină în –e: iste, ille şi în –s: is, quis 2. nominativul şi acuzativul singular neutru se termină în –d: id, illud, istud, quod, quid (dar şi în –m: ipsum) 3. există două desinenţe comune pentru toate genurile: a. G singular: ius b. D singular: i

3. 4 Pronumele demonstrativ: Pronumele demonstrativ arată un lucru sau o fiinţă, după depărtarea sau apropierea de subiectul vorbitor. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui demonstrativ, sensul pronumelui şi persoana la care se referă:

Pronumele hic, haec, hoc= acesta (de lângă mine) iste, ista, istud= acesta, ăsta (de lângă tine) ille, illa, illud= acela (de lângă el) is, ea, id= acesta, un astfel de, acela idem, eadem, idem= acelaşi ipse, ipsa, ipsum= însuşi

Sensul pronumelui indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei care vorbeşte indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei cu care se vorbeşte indică lucruri, fiinţe depărtate antecedentul pronumelui relativ: is... qui= cel... care pronume de identitate pronume de întărire

Persoana la care se referă persoana I persoana a II-a

persoana a III-a toate persoanele toate persoanele toate persoanele

3

3.4.1 Pronumele hic,haec, hoc se declină astfel:

Caz N. Ac. G. D. Abl.

Masculin hic hunc huius huic hoc

Singular Feminin haec hanc huius huic hac

Neutru hoc hoc huius huis hoc

Plural Feminin hae has harum his his

Masculin hi hos horum his his

Neutru haec haec horum his his

3.4.2 Pronumele iste, ista, istud se declină astfel: Caz N. Ac. G. D. Abl.

Masculin iste Istum istius isti Isto

Singular Feminin ista istam istius isti ista

Neutru istud istud istius isti isto

Masculin isti istos istorum istis istis

Plural Feminin istae istas istarum istis istis

Neutru ista ista istorum istis istis

3.4.3 Pronumele ille, illa, illud se declină astfel: Caz N. Ac. G. D. Abl.

Singular Masculin Feminin ille illa Illum illam illius illius illi illi Illo illa

Neutru illud illud illius illi illo

Plural Masculin Feminin illi illae illos illas illorum illarum illis illis illis illis

Neutru illa illa illorum illis illis

3.4.4 Pronumele is, ea, id se declină astfel: Caz N. Ac. G. D. Abl.

Singular Masculin Feminin is ea eum eam eius eius ei ei eo ea

Neutru id id eius ei eo

Plural Masculin Feminin ei, ii eae eos eas eorum earum eis eis eis eis

Neutru ea ea eorum eis eis

4

3.4.5 Pronumele idem, eadem, idem se declină astfel: Caz N. Ac. G.

Singular Masculin Feminin idem eadem eundem eadem eiusdem eiusdem

Neutru idem idem eiusdem

Masculin iidem eosdem eorundem

Plural Feminin eadem easdem earundem

D. Abl.

eidem eodem

eidem eodem

eisdem eisdem

eisdem eisdem

eidem eadem

Neutru eadem eadem eorunde m eisdem eisdem

3.4.6 Pronumele ipse, ipsa, ipsum se declină astfel: Caz N. Ac. G. D. Abl.

Masculin ipse Ipsum ipsius ipsi eo

Singular Feminin ipsa ipsam ipsius ipsi ea

Neutru ipsum ipsum ipsius ipsi eo

Masculin ipsi ipsos ipsorum ipsis ipsis

Plural Feminin ipsae ipsas ipsarum ipsis ipsis

Neutru ipsa ipsa ipsorum ipsis ipsis

Observaţii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative: Hic canis= acest câine de lângă mine Iste locus= acest loc unde stai tu Iste mendax= mincinosul ăsta (uneori pronumele iste poate exprima dispreţul) Ille homo= acel om de lângă el Ipse homo= omul însuşi

3.5

Pronumele relativ

Pronumele relativ face legătura între propoziţii subordonate şi cuvintele determinate din propoziţiile regente. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui relativ:

Caz N. Ac. G D. Abl.

Singular Masculin Feminin qui quae quem quam cuius cuius cui cui quo qua

Neutru quod quod cuius cui quo

Masculin qui quos quorum quibus quibus

Plural Feminin quae quas quarum quibus quibus

Neutru quae quae quorum quibus quibus

5

3.6 Pronumele interogativ Pronumele interogativ ţine locul unor substantive aşteptate ca răspuns la întrebări. El se declină ca pronumele relativ, cu exceptia cazului nomintiv, unde are forme diferite. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui interogativ: Singular Plural Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru N. quis quis quid qui quae quae Ac. quem quam quod quos quas quae G cuius cuius cuius quorum quarum quorum D. cui cui cui quibus quibus quibus Abl. quo qua quo quibus quibus quibus

3. 7 Pronumele nehotărâte Pronumele nehotărâte (nedefinite) ţin locul unui nume neprecizat, de exemplu: roget quis – ar putea să mă întrebe cineva. Când pronumele nedefinit este însoţit adjectival, el este un adjectiv nehotărât. Pronumele nehotărât (nedefinit) poate fi împărţit în mai multe categorii: 1. pronumele nehotărâte (nedefinite) compuse 2. pronumele nehotărâte (nedefinite) cu formă şi valoare de adjectiv 3. pronumele nehotărâte (nedefinite) negative 3.7.1 Pronumele nehotărâte (nedefinite) compuse Acestea pot fi formate prin: - reduplicare: quisquis - din temă pronominală cu quis: aliquis - din pronume cu particulă nedefinită: quidam - din pronume cu forme verbale: quilibet

6

M. quis aliquis quidam quispiam quisquam quisque unusquisque quivis quilibet quicumque

3.7.2

Tabloul pronumelor nedefinite compuse Pronumele Sensul F. N. quae quid cineva, ceva aliqua aliquid cineva, ceva quaedam quiddam un oarecare quaepiam quidpiam un oarecare quidquam un oarecare quaeque quodque fiecare unaquaeque unumquid-que fiecare quaevis quidvis oricare (vrei) quaelibet quidlibet oricare (îţi quaecumqu quodcum place) e que oricare

Genitivul sg. cuius alicuius cuiusdam cuiuspiam cuiusquam cuiusque unuscuiusque cuiusvis cuiuslibet cuiuscumque

Pronumele nehotărâte (nedefinite) cu formă şi valoare de adjectiv

Pronumele nehotărâte (nedefinite) cu formă şi valoare de adjectiv se declină ca adjectivele cu trei terminaţii, de clasa I, cu execepţia dativului şi genitivului singular pe care îl au în comun cu flexiunea pronominală. Tabloul pronumelor nedefinite cu formă şi valoare de adjectiv Pronumele Sensul Genitivul Dativul adjectival singular singular unus, a, um unul singur unius uni ullus, a, um vreunul ullius ulli nullus, a, um nici unul nullius nulli uter, tra, trum unul din doi utrius utri neuter, tra, trum nici unul din doi neutrius neutri alter, era, erum celălalt din doi alterius alteri alius, a, ud altul alius alii solus, a, um singur solius soli totus, a, um tot, întreg totius toti Alte adjective pronominale ca talis, tale=astfel de, qualis, quale=ce fel, se declină după declinarea a III-a

7

3.7.3

Pronumele nehotărâte (nedefinite) negative

În afară de nullus şi neuter, pe care le-am amintit la pronumele adjectivale mai există două pronume negative: Nihil =nimic. El este folosit numai la ingular nominativ şi acuzativ neutru. Nemo (derivat de la ne-homo)= nimeni declinat ca un substantiv de declinarea a III-a consonantică. Nu are plural. El se declină astfel:

Caz N. G

Forme (doar de singular) Traducere nemo nimeni nullius în loc de neminis (în a nimănui latina clasică) D. nulli în loc de neminis (în latina nimănui, pentru clasică) nimeni Ac. neminem pe nimeni Abl. nullo de (la) nimeni, etc. Nihil şi nemo precedate de non au sens afirmativ: cineva, câţiva, ceva.

3. 8 Aplicaţii Traduceţi textul următor (folosind vocabularul de mai jos), subliniaţi pronumele şi analizaţi-le: Luca1:28 et ingressus angelus ad eam dixit have gratia plena Dominus tecum benedicta tu in mulieribus 29 quae cum vidisset turbata est in sermone eius et cogitabat qualis esset ista salutatio 30 et ait angelus ei ne timeas Maria invenisti enim gratiam apud Deum 31 ecce concipies in utero et paries filium et vocabis nomen eius Iesum 32 hic erit magnus et Filius Altissimi vocabitur et dabit illi Dominus Deus sedem David patris eius 33 et regnabit in domo Iacob in aeternum et regni eius non erit finis 34 dixit autem Maria ad angelum quomodo fiet istud quoniam virum non cognosco 35 et respondens angelus dixit ei Spiritus Sanctus superveniet in te et virtus Altissimi obumbrabit tibi ideoque et quod nascetur sanctum vocabitur Filius Dei 36 et ecce Elisabeth cognata tua et ipsa concepit filium in senecta sua et hic mensis est sextus illi quae vocatur sterilis 37 quia non erit impossibile apud Deum omne verbum 38 dixit autem Maria ecce ancilla Domini fiat mihi secundum verbum tuum et discessit ab illa angelus 8

Vocabular:

28.Ingredior, ingredi, ingressus sum= a intra Angelus, i= înger Ad= la Is, ea, id= aceea Dico, ere, dixi, dictum= a zice Have (ave)= imperativul verbului avere(a dori mult)= folosit ca formă de salut: fii sănătos! Gratia, ae= har, (în latina clasică: favoare, afecţiune, simpatie, trecere, influenţă, farmec, frumuseţe, graţie, serviciu, mulţumire, recunoştinţă, gratiis= fără bani, pe degeaba, gratis Plenus(3)= plin, încărcat, umplut, bogat, din belşug Dominus= Stăpân, Domn, Domnul (Dumnezeu) Tecum= cu tine Benedico, ere, dixi, dictum= a vorbi pe cineva de bine, a lăuda, a binecuvânta Mulier, eris= femeie,

29. qui, quae, quid= cel care, aceasta cum= după ce, când, cum video, ēre, vidi, visum= a vedea turbo(1)= a tulbura, a răscoli sermo, onis= discuţie, (con)vorbire, fel de exprimare, limbaj cogito (1)= a (se)gândi, a cugeta qualis= ce fel de iste, ista, istud= acesta salutatio, onis= salut, salutare, vizită 30.aio= a spune da, a afirma, a susţine timeo, ēre, timui= a se teme, a-i fi frică invenio, ire, veni, ventum= a găsi, a afla, a descoperi apud= la Deus, ei= Dumnezeu 31. ecce= iată concipio, ere, cepi, ceptum= a prinde rod, a zămili, a concepe uterus, i= pântece pario, ere, peperi, partum= a naşte voco(1)= a chema

33. regno(1)= a domni domus, i=casă, locuinţă, lăcaş, neam aeternum= neîncetat, în veci finis, is= sfârşit 34. vir, i = bărbat 35 supervenio, ire= a veni peste virtus, tutis=putere obumbro, are= a umbri cognata, ae= rudenie 36 senecta, ae= bătrâneţe sterilis, e= stearpă 38. ancilla, ae=roaba, slujnică secundum= după verbum, i= cuvânt discedo, ere, cessi, sessum= a pleca

9