Nora Roberts Placeri Vinovate Chesapeake Bay 2 6i2759

NORA ROBERTS I N E W Y OU K T I M E S

BESTSELLIN G AUTHOR

RISING TIDES

P ro lo g Ethan se desprinse din vise §i se rostogoli jos din pat. Era inca intuneric, dar obi§nuia sa-§i TnceapS ziua inc3 dinainte ca noaptea s3 fi facut loc zorilor. I se potrivea, programul calm §i simplu, munca grea care avea s5 urmeze. Nu uitase niciodata sa fie recunoscator pentru ca avusese posibilitatea de a alege §i a fi stapin pe via|a lui. De§i oamenii raspunzatori pentru a-i fi daruit atit viata. cil §i puterea alegerii, erau morti, pentru Ethan, frumoasa casa de la marginea apei continua sa rasune de vocile lor. Adeseori, se pomenea ridicind privirea dinspre micul dejun pe care -1 lua singur in bucatarie, a§teptindu-se s3-§i vada mama lir§indu-§i picioarele inauntru, cascind, cu p3rul ro$cat Tncilcit de somn §i ochii inca pe jumatate orbi. $i cu toate ca o pierduse de aproape §apte ani, inca i$i mai gasea mingiierea in acea casnica imagine de dimmeata. Mai dureros era s3 se gindeasca la barbatul care-i

devenise lata. Dupa doar trei luni, moartea lui Raymond Quinn era Inca prea recenta pentru a-§i pulea afla o consolare. lar imprejurarile din jurul ei erau alit urite, clt §i neelucidate. Raymond Quinn murise Intr-un accident de ma§ina, ziua in amiaza mare, pe un drum uscat §i pustiu, intr-o zi de martie cu doar un iz de primavara. Marina se deplasa cu viteza, iar §oferul n-a mai putut - sau n-a mai vrut sa o controleze, la o curba. Testele dovedisera ca Ray nu avusese nici un motiv fizic de a intra in stilpul de telegraf. Dar existau probe ale unui motiv emotional, iar acesta ap3sa greu inima lui Ethan. La aceste lucruri se gindea Ethan in timp ce se pregatea pentru ziua in curs - dindu-$i superficial cu pieptenele prin parul Inca umed de sub du$, fSra a reu§i s3 imblinzeasca nicicum unduirile dese de culoare ca­ tena, decolorata de soare. Se barbieri in oglinda tulbure, cu ochii sai alba§tri §i linigti^i seriogi, in timp ce-§i radea spuma §i barba de-o noapte de pe chipul bronzat §i osos ce ascundea secrete pe care rareori se indura sa le marturiseasca. Avea o cicatrice care-i cobora in lungul faicii stingi amintire de la fratele sau mai mare §i cusuta cu rabdare de mama lui. Avusese noroc, i§i spunea Ethan in timp ce-$i trecea absent degetul mare peste linia decolorata, ca mama lor fusese doctorifa. Unul din cei trei fii ai ei avea de obicei nevoie de primul ajutor, Ray §i Stella ii infasera, pe ei, trei baie|i pe jumatate maturizaii, to|i traumatizaji, tofi straini. §i faca din ei o familie. §i apoi, cu citeva luni inainte de moarte, Ray mai adoptase unul.

Acum, Selh DeLauter le aparfinea lor. Ethan nu puini .1 mci un moment la indoialS acest lucru. Altii, §tia, o trtcoau. Prin tot ora§elul St. Christopher forfoteau zvonuri i .1 Seth nu era doar unul dintre copiii vagabonzi infiaji de Ray Quinn, ci fiul sSu nelegitim. Un copil conceput cu o alts femeie, in timp ce sotia lui incS mai era in viatS. Cu o femeie mai tinSrS. Ethan putea sa nu ia in seamS birfele, dar ii era imposibil s3 ignore faptul cS Seth, la cei zece ani ai lui, il privea cu ochii lui Ray Quinn. In ochii aceia se simteau umbre pe care Ethan le recuno$tea de asemenea. Omul rSnit il recuno§tea pe cel rSnit. $tia cS via(a lui Seth, Tnainte ca Ray sS-l fi luat sub aripa lui, fusese un co$mar. $i el trSise un aseme­ nea co$mar. Acum copilul era in siguranta, I§i spuse Ethan, in timp ce lua pe el pantalonii largi de bumbac $i o cSma§ci de lucru decolorata. Devenise un Quinn, chiar dacS formalitatile incS nu fuseserS complet finalizate. De astea se ocupa Phillip. Ethan bSnuia c£ fratele sSu innebunit dupS detalii avea sS rezolve aceastS parte a lucrurilor cu avocatul. $i mai §tia §i c£ fratele cel mai mare dintre baietii Quinn, Cameron, reu§ise s3-§i formeze o legSturS incordatS cu Seth. §i-o formase pe dibuite, T§i spuse Ethan, cu un u§or zlmbet. ParcS ar fi vSzut doi cotoi furiosi scuip du-se §i zgiriindu-se. Acum, cind Cam se cSsStorise cu frumoasa asistentS socials, era posibil ca situatia sS se stabilizezq. intrucitva. Ethan prefera o viaJS a$ezata. Ii mai a§teptau destule bStSlii, compania de asigurari refuzind sS onoreze polita lui Ray din cauza suspiciunilor de sinucidere. Ethan sim|i un nod in stomac §i stStu un

moment, impunindu-gi s3 se relaxeze din nQu. TatSI s£u nu s-ar fi sinucis niciodata. Marele Quinn igi privise intotdeauna problemele in fata §i-i invatase pe fiii lui sa faca acelagi lucru. > Dar deasupra familiei se intindea un nor care refuza s3 se risipeascS. Mai erau gi ceilalti. Neagteptata aparitie a mamei lui Seth in St. Christopher gi acuza|iile ei de molestare sexuaia, prezentate in fata decanului de la colegiul unde Ray predase literatura engleza. Nu Jinuse - povestea ei c o n tu s e prea multe minciuni, prea multe inconsecvente. Dar nu inc^pea nici o indoiaia ca tatai lui fusese zguduit. $i la fel de neindoielnic era ca, dup5 ce Gloria DeLauter pSrSsise din nou St. Christopher, Ray plecase gi el. $i se inapoiase cu baiatul. Apoi, mai era gi scrisoarea gSsitS in magina dup5 accidentui lui Ray. O amenintare evident^ cu gantajul, din partea acelei DeLauter. §i faptul ca Ray ii dSduse bani, o grSmada de bani. lar acum, dispfiruse din nou. Ethan ar fi vrut sa r3min3 plecata, dar gtia ca vorbele n-aveau sa inceteze pin5 nu se clarificau toate rSspunsurile. Nu putea face nimic, igi reaminti Ethan, legi in ho! gi batu scurt in uga de vizavi de a lui. Geamatul lui Seth fu urmat de un mormait somnoros. apoi de o InjurStura furioasa. Ethan igi continue drumul, indreptindu-se spre scara. Nu se indoia ca Selh avea sa faca iarSgi git fiindca-1 sculase cu noaptea-n cap. Dar, cu Cam gi Anna pleca(i in Italia sa-gi petreaca luna de miere, iar Phillip in Baltimore pinS la sfirgitul saptaminii, ii revenea lui Ethan daloria de a-l trezi pe b3iat gi a-l trimite acasS la un prieten pina sosea ora sa piece la gcoaia. Sezonul de crabi era in toi, iar ziua de munca a

(w iunului Tncepea Tnainte de r^sdritul soarelui. Prin urrrara, pinS se intorceau Cam gi Anna, acelagi era gi |¥t)flfflmul lui Selh. C.isa era cufundatS fn tacere gi Intuneric, dar Ethan " ■.Irflbatea cu ugurinta. Acum avea o locuinta proprie, Inifl o parle din acordul pentru objinerea custodiei asupfa lui Seth stipulase ca to|i cei trei frati s3 locuiascS sub ncelagi acoperig gi s3-gi imparts responsabilitS(ile. Pe Ethan nu-l deranjau responsabilitStile, dar ii era dar de cSsufa lui, de intimitatea gi simplitatea vietii sale de dinainte. Aprinse luminile in bucatSrie. In seara treculS, fus ise rlndul lui Seth sS strings dupS cina, iar Ethan observa c i facuse o treabS In dorul lelii. Neluind In seama dezordinea gi suprafata slinoasS a mesei, se duse direct la aragaz. Simon, ciinele, se intinse alene din locul unde statea Incovrigat. BStu cu coada in podea. Ethan puse cafeaua la fieri, salutindu-l pe ogar cu o scSrpinare absents in cregtet. Visul incepuse sa-i revina in minte, cel in care fusese cufundat chiar inainte de a se trezi. El gi tatSI lui, pleca^i cu barca de pescuit, sS controleze plasele cu crabi, Numai ei doi. Soarele strSlucea orbitor gi fierbinte, apa fiind limpede gi netedS ca oglinda. Fusese o imagine atit de vie, igi spuse el acum, sim(indu-se pinS gi mirosurile de mare, pegte gi transpiratie. Glasul tatalui sSu, atit de clar tinut minte, rasunase peste sunetele motcrului gi ale pescarugilor. - §tiam eu cS aveati sS-i purtati de grija lui Seth, voi trei. - Cu asla, nu trebuia sS ne pui la incercare. In glasul lui Ethan se simtea nemultumirea, o furie

subtiia pe care nu-$i permisese s-o recunoasca in starea de trezie. - Nici nu ma gmdisem la a§a ceva, raspunse cu nepasare Ray, adunind crabii din plasa de sub pluta pe care o agatase Ethan cu gafia; mSnu§i1e sale portocalii §i groase, de pescar, strSluceau in lumina soarelui. Cu asta, poti avea incredere in mine. Ai aid citiva buni de aburi $i o droaie de taietori. Ethan aruncS o privire spre plasa de sirma plinS cu crabi, observindu-le automat m^rimea §i numarul. Dar nu recolta conta, nu acolo, nu atunci. - Vrei s3 am incredere in tine, dar nu-mi explici. Ray intoarse capul spre el, ridicindu-§i §apca ro$ie pe care o purta peste dramatica sa coamS argintie. Vintul ii ravS§ea parul, hSr|uind caricatura lui John Steinbeck care-i decora tricoul larg, in unduiri peste pieptul lat. Marele scriitor american tinea o pancarta afirmind ca avea sa munceasca pentru a avea de mincare, dar nu pcirea deloc multumit. Dimpotriva, Ray Quinn stralucea de sanitate $i energie, cu obrajii rumeni pe care ridurile adinci nu pSreau decit sa consfinteascS starea de spirit implinita §i multumita a unui om care trSiso peste §aizeci de ani §i mai avea inc£i mul{i inainte. - Trebuie s3-ti g3se§ti propria cale, propriile rSspunsuri, ii zimbi Ray lui Ethan cu ochii sai albagtri strSlucitori, iar Ethan v3zu incretiturile adincindu-se in jurul lor. A§a, inseamna mai mult. Sint mindru de tine. Ethan sinr^i c3-i ardea gitul §i i se stringea inima. Cu gesturi ma$inale, puse momealS proaspStS in plasa, dupS care privi plutele portocalii sSItind pe ap5. - Pentru ce?. - Pentru c5 e$ti. Doar pentru c3 e§ti Ethan.

Ar fi Irebuit s i vin mai mult pe-aici. Nu trebuia sa te Ini. ntlta limp singur. Ce aiureali, deveni glasul lui Ray iritat §i nervos. Nu urarn cine $tie ce invalid bitrin. O si-m i s a ri mu$t.irul daca gTnde$ti a§a, d a c i te invinovi|e§ti pentru c i n ai avut g riji de mine, pentru numele lui Dumnezeu. La ful cum ai vrut si-1 acuzi pe Cam fiindci s-a dus sa tiftiasca in Europa - chiar §i pe Phillip, pentru c i s-a mutat la Baltimore. Pasirile s in ito a se p iris e s c cuibul. Mama ta §i cu mine am crescut pui sin ito $ i. Inainte ca Ethan s i poata vorbi, Ray ridici o m in i. Era un gest atit de tipic pentru el, profesorul care subliniazi o idee, refuzind sa fie intrerupt, incit Ethan fu nevoit s i zimbeasci. - Ti-era dor de ei. De-asta voiai sa te infurii. Ei au plecat, tu ai rim as pe loc $i ai inceput sa le sim|i lipsa in preajma ta. Ei bine, acum ti-au venit inapoi, nu? - A$a se pare. - §i fi-ai fic u t rosl §i de o cumni^ica d rig u ti, inceputurile unei firme de construe^ navale, §i asta... gesticula Ray spre a p i, plutele care se leginau, algele ude §i lucioase de pe vergi, unde o egreti singuratici statea ca o coloana de marmura. lar inliuntrul tiu este un lucru de care Seth are nevoie. Ribdare. Poate chiar prea m ulti, in unele domenii. - Asta ce vrea s i Tnsemne? Ray o fti adinc. - E xisti ceva ce nu ai. Ethan, ceva de care ai ne­ voie. Ai tot a§teptat §i ti-ai gasit scuze, f i r i sa faci nimic ca si-1 obtii. D aci nu faci o mi$care, curind, il vei pierde din nou. - Ce? rid ici Ethan din umeri, manevrind barca spre pluta urmitoare. Am tot ce-mi trebuie §i tot ce vreau.

- Nu te intreba ce, intreabS-te pe cine, fistui Ray din limbS, dup5 care i$i scuturS scurt fiul de umSr. Treze§te-le, Ethan. §i se trezise. cu ciudala senzajie a acelei miini mari §i familiare pe umar. Dar, i$i spuse el in timp ce medita la prima cea§c3 de cafea, Tnc3 nu avea rSspunsurile.

Capitolul 1 - Ne-am tras ni§te dezghiocali mi$to ici-§a, don' §ef. Jim Bodine culegea crabii din plasS, aruncind in rezervor recolta vandabilS. Nu-I deranjau cle§tii care forfecau - §i avea ca dovadS cicalricile de pe miinile lui groase. Purta tradi^icnalele m5nu§i ale meseriei dar, dup3 cum putea m3rturisi orice pescar, acestea se uzau repede. lar daca aveau o singura gaura, pe toti sfintii, orice crab §tia s-o gaseasca. Lucra statornic, cu picioarele departate pentru a-$i tine echilibml in barca legSnata de ruliu, mijind ochii pe chipul brazdat de ani, de soare §i de via|a. l-ai fi putut da orice vtrsta intre cincizeci $i optzeci de ani, iar lui Jim nu-i prea p3sa in care parte il plasai. Intotdeauna il numea pe Ethan „don' §ef $i rareori spunea mai mult decit o propozifle enun^iativa odal3. Ethan schima direc^ia spre plasa urmatoare, inghiontind cu mina dreapta echea pe care majoritatea pesca-

Him ii loloseau in loc de timona. In .icela§i timp, opera regulators §i schimbatorul de vn«'/rt cu stlnga. La fiecare pas pe linia capcanelor, erau il" incut mereu mici ajustfiri. Chesapeake Bay putea fi generos cind avea chef, Sir II plScea sa fie m§elator §i s5 te puna s5 trudegti liimlru roadele sale. Elhan cunogtea Golful la fel de bine cum se cuno§tea pa el insir$i. Adeseori, i§i spunea ca-l cuno$tea chiar mai bine toanele §i mi§carile capricioase ale celui mai mare estuar de pe continent. Cale de trei sute de kilometri. se intindea de la nord In sud §i totu§i nu masura decit $ase kilometri latime, in locul unde se invecina cu Annapolis, §i patruzeci, la gurile riului Potomac. St. Christopher statea comod pe malul rdsaritean din sudul statului Maryland, bazindu-se pe generozitatea lui, blestemindu-i capriciile. Apele lui Ethan, apele lui de-acasd, erau marginite de bai|i $i strSbStute de riuri de §es cu meandre Tntortocheate care scinteiau printre desi$uri de stejari $i arbori de cauciuc. Era o lume a piraielor mareice §i a secSrilor nea$teptate, unde i$i infigeau radacinile stuf3ri§urile §i telina saibatica. Devenise lumea lui, cu anotimpurile ei schimbatoare, furtunile bru$te $i intotdeauna, intotdeauna, sunefele §i mirosurile apei. Catculind momentul, apuc5 gafia §i, cu o mi§care indelung exersata, linS ca un balet, a g if i coarda plasei $i o aduse in tragator. In citeva secunde, plasa se ridicd din apa, §iroind de alge §i bucafele vechi de momeaia, §i plinS cu crabi. Vazu cle§tii ro$ii-singerii ai femelelor mature, numite §i sooks, 51 ochii incruntati ai masculilor, sau jimmies. - Plin-ochi de crabi, fu singurul comentariu al lui Jim,

in limp ce se apuca de treabS, ridicind plasa la bord ca $i cum ar fi cintarit citeva uncii, nu livre Tntregi. Apa era furioasa in ziua aceea, iar Ethan mirosea apropierea unei furtuni. Ac(iona comenzile cu genunchii, clnd avea nevoie de miini pentru alte activitati. §i privea norii care incepeau s3 clocoteasca in departare, pe cerul de la apus. Aveau timp destul, judeca el, ca sa parcurga tot §irul de curse din mijlocul golfului, penlru a vedea ciji crabi se tirisera in plase. §tia ca pe Jim il cam ustura lipsa de bani - §i avea nevoie §i el de cil mai mult pulea ci$liga, pentru a tine pe linia de plutire firma incipient^ de constructii navale pe care o intemeiase impreuna cu fratele lui. Timp destul, i§i spuse el din nou, pe cind Jim punea momeaU nou3 intr-o plasa, cu organe de pe$te decongelate, §i o arunca peste bord. In stilul salt-de-broasca, Ethan agata cu cangea urmStoarea geamandurS. Luciosul ogar din Chesapeake Bay al lui Ethan, Simon, stdtea cu labele din fata pe copastie $i limba scoasa. La fel ca stapinul s3u, rareori era mai fericit decTt atunci cind ie§ea pe apa. Lucrau in tandem §i aproape in tacere, comunicind numai prin mormaieli, ridicari din umeri §i d ie o injuratura ocazionaia. Munca era o plScere, fiind crabi din bel$ug. Existau ani cind nu erau, ani cind se parea ca iarna ii omorise pe to^i. sau ca apa n-avea sa se mai incaizeasca niciodata indeajuns pentru a-i ispiti sa inoale. In anii aceia, pescarii aveau de suferit. Daca nu dispuneau §i de vreo alia sursa de ci§tig. Ethan inten|iona s3-§i faca una, construind ambarcaliuni. Prima barca a firmei Quinn era aproape terminata. $i

li y mi o micS frumusete, dup§ pSrerea lui Ethan. Caavea un al doilea client la rind - un bog3ta$ de pe vmmea cind juca la curse - a§a cS, nu peste mult timp, iivnnu s-o inceapS $i pe urmStoarea. Ethan nu se indoia mo un moment de faptul c3 fratele lui urma sS aducS bnnii necesari. Aveau s-o faca, i§i spuse el. oricit de plin de Tndoieli ji nemultumiri era Phillip. RidicS ochii spre soare, calculind timpul - §i piutirea mceata, constants, a norilor spre est. - li ducem, Jim. le§iserS in larg de opt ore, o zi scurtS'. Dar Jim nu se plingea. §tia cS nu numai apropiata furiunS rl fScea pe Ethan sS piloteze barca inapoi spre fundul estuarului. - BSiatu' trebuie sS fi venit de la §coald, de-acum, spuse el. - Mhm. §i cu toate cS Seth se descurca destul de bine pentru a sta singur acasS citeva ore in timpul dupS-amiezei, lui Ethan nu-i plScea sS provoace soarta. Un baiat de zece ani, cu temperamentul lui Seth, atrSgea belelele ca un magnet. Peste citeva sSptSmini, cind Cam urma sS se intoarcS din Europa, aveau sS §i-l paseze pe Seth de la unul la altul. DeocamdatS, TnsS, bSiatuI era responsabilitatea lui Ethan. Apa din Golf clipocea, devenind de un cenu§iu metalic care -1 oglindea pe cel al cerului, dar nici oamenii §i nici ciinele nu erau alarmafi de balansul bSrcii care urea pe crestele abrupte ale valurilor, dupS care aluneca din nou Tn adincituri. Acum Simon stStea la prova, cu capul ridicat §i urechile suflate de vint, rinjind cu zimbetul sSu ciinesc. Ethan construise cu miinile lui barca de pescuil iihikjm

gi glia c£ avea s5-gi fac£ datoria. La fel de increzJtor ca gi ciinele, Jim trecu la adapostul tendei gi, punindu-gi miinile c3ug, igi aprinse o |igara. Cheul din St. Chris era plin de turigti. Primele zile ale lunii iunie ii ademeneau afarS din orag, ispitindu-i s3 iasS cu maginile din suburbiile localitdtilor D.C. gi Baltimore. Igi imagina ca gSseau or3gelul St. Christopher atragStor, cu strSzile sale inguste, casele de placaj gi micile ma­ gazine. Le pUcea s3 vad3 zburmd incoace gi-ncolo degetele culegatorilor de crabi gi s3 m3nince pIScintele cu carne de crab in foietaj sau s3 le spuna prietenilor c3 savuraserS o farfurie cu supS de femele de crab. Locuiau in moteluri care serveau gi micul dejun - St. Chris se mindrea cu nu mai putin de patru - gi-gi cheltuiau banii prin restaurante gi pr3v3lii de suveniruri, Ethan nu avea nimic impotriva lor. In vremurile cind Golful era zgircit, turigtii }ineau oragul in via|S. $i-gi spunea c3 avea s3 vin3 un timp cind unii dintre aceiagi turigti puteau trage concluzia c5 o barc3 de lemn cu pinze, construitJ manual, era visul vie(ii lor. VTntul se Tnte^i tocmai cind Ethan acosta la cheu. Jim sSri agil s3 lege parimele, picioarele sale scurte gi Irupul indesat dindu-i aspectul unui brotac cu cizme albe de cauciuc gi gapca minjitS cu grSsime. La semnul neglijent din mina al lui Ethan, Simon igi trinti fundul jos gi rSmase in barc3, pe cind cei doi oameni lucrau la desc3rcatul recoltei de peste zi, iar vintul f£cea s3 danseze prelata verde-decolorat3 a tendei. Ethan il privi pe Pete Monroe venind spre ei, cu parul s3u cenugiu ca otelul strivit sub o gapc3 jerpelita cu cozoroc gi trupul vinjos imbrScat in pantaloni kaki largi gi c3mag3 cu carouri rogii. - Bun3 prad3 pe ziua de azi, Ethan.

I Ihnn zimbi. li pIScea destul de mult domnul Monroe, (ii*>i mdividul era de o zgircenie inradScinatS in mSduva ixr.olor istra cu mina strinsS fabrica Monroes < mb House. Dar, din cite putea spune Ethan, fiecare hm|fl umanS care avea o linie de cules crabi se plingea tin profituri. Ethan i$i dadu $i el §apca pe spate, scSrpinindu-se la ceafS, unde-l gidilau sudoarea §i pSrul umed. - Bunicici. - Azi te-ai intors mai devreme. - Vine furtuna. Monroe dadu din cap. CulegStorii lui de crabi, care lucraserS la umbra copertinelor vSrgate, se pregSteau sS se mute inSuntru. Ploaia avea sS-i alunge §i pe turi^ti la adSpost, $tia, ca sa bea cafea sau sS mSnmce inghetatS de fructe. Intrucit era pe jumatate proprietar al localului Bayside Eats, nu-l deranja. - Se pare cS ai acolo cam §aptezeci de gSleji. Ethan i§i ISs3 zimbetul sS se lajeascS. Llnii ar fi putut spune cS expresia lui avea ceva de pirat. Ethan nu s-ar fi simjil insultat, ci doar surprins. - Mai aproape de nouSzeci, a§ zice. Cuno 5tea pretul pietei ptnS la un cent, dar totu§i in|elegea cS aveau sS negocieze, ca intotdeauna, l§i scoase trabucul de negocieri, il aprinse §i se apucS de treabS. Primii stropi mari de ploaie incepurS sS cadS in timp ce-§i cirmea barca spre casS. Socotea cS incasase un pret frumu?el pentru crabii lui - cele oplzeci §i §apte de gaieV- DacS §i in continuare vara mergea la fel de bine, avea sa se gindeascS sa arunce incS o suta de plase la anul, poate angajind $i o echipS cu jumatate de norms. Culesul slridiilor in Golf nu era ceea ce fusese pe vremuri, de cind paraztyi omoriserS atit de multe. Acest

lucru facea ca iernile sS fie grele. Citeva sezonuri bune de crabi erau tot ce-i trebuia pentru a varsa partea leului din profiluri In noua afacere - gi a contibui la plata avocatului. Gura i se strinse la acest gind. In timp ce saita peste valuri spre cas3. N-aveau nevoie de nici un afurisit de avocat. Nu aveau de ce s3 piateasca cine gtie ce gura-sparia in costum spilcuit pentru a exonera bunul renume al tataiui lor. Oricum, asla n-avea s3 puna capat gugotelilor din orag. Btrfele nu se opreau decit cind oamenii gSseau de meslecat ceva mai suculent decit viafa gi moartea lui Ray Quinn. §i baiatul, medita Ethan, privind peste apa ce tre* mura sub ploaia continua. Erau unii carora le piacea sa boscorodeasca gi despre baiatul care-i privea cu ochii de culoare albastru-Inchisa ai lui Ray Quinn. Pe el. unul, nu-l deranja. In ceea ce-l privea pe Ethan, oamenii puteau sa dea din limba despre el pin3 le cadea din gura aia desferecata. Dar il afecta profund faptul ca cineva ar fi putut rosti o singur§ vorba necurata despre omul pe care-l iubise cu fiecare bataie a inimii lui. Aga ca lucra plna-i amor^eau degetele, ca sa plateasca onorariul avocalului. §i facea tot ceea ce era necesar pentru a ocroti copilul. Un tunet zgudui cerul, reverberind peste ap3 ca un bubuit de tun. Lumina paii ca in asfintit. iar norii aceia negri se sparsera pe toata latimea, laslnd sa giroiasca pmze compacte de ploaie. Ethan nu se grabi nici acum, acostind la pontonul s3u de-acasa. Putina umezeaia in plus, dupa parerea lui, n-avea s5-l omoare. Parca in acord cu sentimentele lui, Simon sari in apa sa Inoate pina la mal, ?n timp ce Ethan Tnnoda parimele. Igi strinse cogul cu gustarea gi, plescaind ud cu cizmele

i'*i

•■< , '/ pe debarcader, se indrepti spre casi. I*.i acoase cizmele pe veranda din spate. Mama lui T1 mujlruluise destul de des in copilirie s i nu lase urme de nnroi In casi, pentru ca obiceiul s i se prindi de el. I oluji, nu avu nimic im potrivi s i lase ciinele ud s i des■Midi u§a cu botul Tnaintea lui. P Ini cind v iz u du§umeaua 51 bufelele care luceau. Cicat, fu singurul cuvint care-i putu trece prin minte. in limp ce privea urmele de labe $i auzea latratul de '.slut fericit al lui Simon. U rm i un chi|iit. alte litritu ri, apoi risete. - E$ti ud leoarci! Vocea fem elasci era s c iz u ti, lini$titi §i am uzati. De asemenea, mai era ?i foarte categorici, ficindu-l pe Ethan s i tresari vinovat. - Afari, Simon! Afara cu tine. Usuci-te pe veranda din fa ji. Se auzi alt ch itiil, chicoteli copilire§ti §i risul unui biiat. „E-aici toa ti ga$ca.‘ ?§i spuse Ethan. scuturindu-§i apa de ploaie din p ir. In clipa cind auzi pa§i Tndreptindu-se in direc|ia lui, 0 lu i a ti spre debaraua cu m ituri §i cirpe. Nu se mi$ca prea des repede, dar o fice a cind n-avea Tncotro. - A. Ethan. Grace Monroe stitea cu miinile proptite in §oldurile ei Tnguste, privind de la el la urmele de pe pardoseala abia lustruiti. - O iau eu. S cuzi-m i. V iz u cirpa Tnci um edi §i trase concluzia c i era mai bine s i n-o priveasci direct Tn ochi. - Nu m-am gindit, bom bini el, umplind 0 g ile a ti la chiuveti. N-am §tiut c i urma s i treci azi pe-aici.

- A, deci i{i la§i cTinii uzi s i alerge prin ca si §i s i m urdireasci podelele cmd nu vin eu? Ethan smuci dintr-un um ir: - Azi dim ineaji cmd am plecat. era murdar pe jos, a§a c i mi-am zis c i p u jin i u d itu ri nu-i putea strica prea mult. Apoi, se mai re la xi pujin. intotdeauna, in ultima vrerre, pirea s i a ib i nevoie de citeva momente pentru a se relaxa, cind Grace era prin apropiere. - Dar d a c i §1iam c i ai venit ca s i m i sipune?ti pentru asta, il lisam pe verandi. Cind se Intoarse, zimbea, iar Grace l i s i s i-i scape un oftat. - Of, di-m i odata cirpa aia. §terg eu. - Nnt. E ciinele meu, m urdiria mea. Am auzit-o pe Aubrey. Absenta, Grace se rezem i de tocul u$ii. Era obositi, dar a$a ceva nu era neobi§nuit pentru ea. $i In ziua aceea lucrase opt ore. §i avea s i mai adauge in c i pa­ lm, seara la Shiners Pub, servind biuturi. In unele nop|i, cind se vfra in pal, putea s i jure ci-§i auzea picioarete plingind. - Are g riji Seth de ea, in locul meu. A trebuit si-m i inversez zilele. Doamna Lynley m-a sunal azi dimineata §i m-a intrebat d a ci pot schimba ca sa-i fac casa p in i mTine, fiindci i-a telefonat soacri-sa din D C. §i s-a autoinvitat la cin i. Doamna Lynley sustfne c i soacra ei e o femeie care se u iti la un fir de praf ca la un p ica t Tmpotriva lui Dumnezeu §i a omului. M-am gindit c i nu te-ar supira s i fac la tine azi. in loc de miine. - Ne strecori §i pe noi oricind reu$e§ti, Grace, $i-fi sintem recunoscitori.

O privi pe sub gene, in limp ce freca pe jos cu leul §i clip.i. Iniotdeauna o gSsise drSgu(5. Ca o iep§oar3 palo­ mino - numai strSlucire aurie §i picioare lungi. I§i tundea pArul scurt ca al unui bSiat, dar lui Ethan ii plScea cum Ti ■tAlea, ca o caschetS lucitoare cu franjuri. Era slabA ca un model din-alea de-un milion de dolari, insS §lia el cS silueta prelungS §i supIS a lui Grace nu era pentru moda. Fusese o pu§toaicS slSbSnoagS 51 baietoasS, din clte-§i amintea. Cind venise prima oarS la St. Chris §i la familia Quinn, avea vreo §apte ani. Acum .ir fi trebuit sS aibS vreo douSzeci $i doi - §i nu i se mai prea potrivea calificalivul de „sl3b3noagS“. Era ca 0 ramurS de salcie, T§i spuse el, aproape ro$ind. Grace Ti zimbi, iar ochii ei verzi ca ai unei sirene se incSIzirS, cu gropi|ele vagi flirttndu-i pe obraji. Din motive pe care nu le putea numi, o distra sS vadS un specimen masculin atit de sSnatos minuind cirpa. - Ai avul 0 zi bunS, Ethan? - Destul de bunS. SpSIS meticulos du§umeaua. Era un om scrupulos. Apoi, reveni la chiuveta sS cISteasca gSleata §i ctrpa. - l-am vindut cScalSu de crabi lui tSticu-tSu. Auzind despre tatSI ei, surisul lui Grace pSIi putin. Rela^iile dintre ei erau reci. de cind rSmSsese insSrcinatS cu Aubrey §i se mSritase cu Jack Casey, omul pe care tatSI ei il numea ,/naimutoiul 31a slinos §i bun de nimic din susul sta(ului“. In legSturS cu Jack, reie§ise cS ta15l ei avusese dreptate. Individul o ISsase cu ochii-n soare inainte cu 0 lunS de na§terea lui Aubrey. $i-i luase cu el economiile, ma$ina ?i aproape lot respectul de ea insS§i.

Dar trecuse ea gi prin asta, igi reaminti Grace. §i se descurca de minune. Avea s3 se descurce de minune in continuare, de una singura, f5rS nici un ban de.la familia ei - fie gi daca trebuia sa se omoare cu munca pentru asta. O auzi pe Aubrey rizind din nou, cu un sunet prelung gi rostogolit. din adincul fiintei, iar dugmSnia i se risipi. Avea tot ceea ce conta. Totul era legat in acel ingerag cu ochi straiucitori gi c3pgor buclat, din camera aiaturata. - Iti fac ceva de cinS inainte sa plec. Ethan se intoarse, aruncindu-i inca o privire. Incepea sa se bronzeze gi-i stStea bine, li incaizea pielea. Avea o fata prelunga, potrivita cu trupul ei longilin - degi barbia tindea sa se arate cam indaratnica. Dac3 omui ii arunca o privire, vedea o blonda alungita gi calmS - trup frumos, fata care iji trezea dorinta de a o privi putin mai mult. Iar dacS o priveai, vedeai umbrele de sub ochii aceia mari gi verzi gi oboseala din jurul gurii. - Nu e nevoie s3 faci asta. Grace. Mai bine du-te acasa gi destinde-te putin. Diseara egti de serviciu la Shiney's, nu? - Am timp - gi i-am promis lui Seth pirjoale. N-o sS-mi ia mult timp. Ethan continua s-o masoare cu privirea, facind-o s3 se foiasca in loc. Se obignuise de mult s3-i accepte acele priviri lungi gi ingindurate, care ii atHau singele. Dear inca una dintre micile probleme ale vietii, presupunea ea. - Ce?t1 intreba. - Nimic. Ei, daca tot ai sa gategti, ar fi bine sa mai ramii pe- aici ca sa ne ajuti gi sa mincam. - Mi-ar face piacere.

Se relaxd din nou §i porni sd-i ia din mind galeata $i i iipa, pentru a le pune la loc. - Lui Aubrey ii place mult sd slea aici cu tine §i cu Sulh. De ce nu te duci §i 1u la ei? Eu am de terminat m§te rufe, apoi md apuc de cina. - I(i dau §i eu o mind de ajutor. - Ba nu-mi.dai deloc. Era un alt punct de mindrie pentru ea. O pidteau, T$i lacea treaba. Toatd treaba. - Du-te in camera din fajd - §i intreabd-l neapdrat pe Seth despre lucrarea la matematicd pe care a primit-o azi inapoi. - Ce-a fdcut? - incd un A. 1i fdcu lui Ethan cu ochiul §i-l expedie. Seth avea o minte atit de ascujitd, i§i spuse Grace in timp ce trecea in spaldtorie. invecinatd cu bucdtdria. Dacd ea ar fi avut un cap mai bun la cifre. la problemele practice, cind era mai tindrd, ar fi trecut prin §coald ca prin vis. Ar fi trebuit sd ?nve|e o meserie, una adevdratd, nu doar sd serveascd de bdut, sd deretice prin case sau sd scoatd crabi din carapace. Atunci. ar fi avut o carierd in care sd se refugieze cind se pomenise singurd §i insdrcinatd, cu toate sperantele ei de a fugi la New York ca sd se facd dansatoare spulberate ca sticla sub cdrdmidd. Oricum fusese un vis prostesc, i§i spuse Grace, sco(ind rufele din uscdtor, pentru a le pune Induntru pe cele ude, din ma$ina de spdlat. Cai verzi pe pereti, cum ar fi spus mama ei. Dar adevdrul era cd. maturizindu-se, nu dorise decit doud lucruri. Dansul §i pe Ethan Quinn. §i nu ob|inuse nici unul, nici altul. Oftd pujin. ridicind la obraz cear$aful cald §i neted pe

care-1 scosese din co§. Cear§aful lui Ethan - Tn ziua aceea T1 luase din patul lui. Atunci, ii simtise mirosul §i poate, doar un moment, douS, T§i ingSduise s3 viseze un pic la ceea ce s-ar fi putut intimpla dac3 o dorea §i el, dacS s-ar fi culcat impreuna pe acele cear$afuri, in casa lui. Dar visurile nu o ajutau s5 termine munca, nici s£ plSteasca chiria, ori s3 cumpere lucrurile de care avea nevoie feti(a ei. Cu mi§c3ri repezi, Tncepu sa impatureasca toate cearceafurile, punindu-le in ordine pe uscatorul care duduia. Nu era nici o ru§ine in a-$i ci§tiga existenta fScind cur5(enie in casele oamenilor sau servind bSuturi. In orice caz, se pricepea la amindouS. Era utilS §i era necesarS. Destul de convenabil. Cu siguranta, nu-i fusese nici utiia §i nici necesarS barbatului cu care se cSsStorise pentru un timp atit de scurt. D aci s-ar fi iubit, dacd s-ar fi iubit cu adevarat, totul ar fi fost altfel: Pentru ea. fusese o nevoie disperata de a-i apar^ine cuiva, de a fi vruta §i dorita ca femeie. Penlru Jack... Grace ciatina din cap. Cu loatS sinceritatea, nu §tia ce insemnase ea pentru Jack. O atractie, b3nuia, care rezultase in conceptiune. Jack, §tia, crezuse c5 procedase onorabil ducind-o la tribunal ?i stind cu ea in fa|a judecStorului de pace, in acea zi rece de toamnS, schimbind jurSminte. N-o maltratase niciodata. Niciodata nu fScuse urit la betie §i n-o batuse, cum §tia c3 le tralau unii bSrbati pe nevestele nedorite. Nu pornise s3 adulmece dup5 alte femei - cel pu(in, nu cu §tirea ei. Dar observase, pe mSsura ce Aubrey se dezvolta in trupul ei §i pintecul i se rolunjea, expresia de panics ivindu-se in ochii lui.

| i npoi. Inlr-o zi. plecase farS un cuvint. i »i mni r£u era, ?§i spunea Grace acum, ca se sim|lm ufuraia.

D.ir.i Jack facuse ceva pentru ^a . era faptul cA o • s3 se maturizeze, sa-§i asume rSspunderea. lar M m <e-i dSruise valora mai mult decit stelele de pe cer. I’use rufele impSturite in co§, i§i propti co$ul pe §old i bo duse in camera din fa|3. Acolo era comoara ei, cu p3rul blond §i buclat sSItlnd. cu fata dr3gala§3 strSlucind de veselie in timp ce ■tfltea pe genunchii lui Ethan, gingurindu-i. La doi ani, Aubrey Monroe semana cu un ingera$ al lui Botticelli, numai roz §i auriu, cu ochi verzi scinteietori 51 gropi{e in obrajii buc<SlaJi §i trandafirii. Dintijori de pi•■oia§ §i miini cu degete prelungi. Cu toate c3 nu-i putea descifra decit jumState din ciripeli, Ethan dtidea din cap, serios. - §i-atunci ce-a f3cut Foolish? intreba el, deducind c3-i povestea vreo intimplare cu catelu§ul lui Seth. - M-a lins pe fata. Cu ochii veseti, feti(a ii Iu3 ambele miini, trecindu-$i-le peste obraji. - Peste tot. Zimbind, cuprinse chipul lui Ethan in miini. incepind cu el jocul care-i-pIScea. - Au! chicoti ea, frecindu-i din nou fata. Baiba. Indatoritor, Ethan i§i plimba nodurile degetelor peste obrazul ei neted, apoi T§i smuci mina ca ars. - Au. §i tu ai barb3. - Ba nu! Tu! - Ba nu, 0 trase el aproape, incepind s3-i depuna sSrutari zgomotoase pe obraji, in timp ce Aubrey se zbS-

lea incintata. $i tu! Tipind de-atTta ris, fetita se smulse §i sari spre bSiatuI toMnit pe jos. -S e th b albd . ♦ 1i acoperi obrazul cu sSrutSri umede. BSrbStia II obliga s3 se strimbe. - MSi, Aub, mai scutegte-ma. Ca s-o distragS, Iu3 una dintre maginutete ei de jucarie gi i-o trecu ugurel In lungul bra^ului. - Egti pista de curse. Ochii fetitei straiucira de fascinatia noului joc. Smulgind magina, incepu s-o impinga gi ea, nu cu tot atita bllndete, peste toate pa^ile lui Seth unde putea ajunge. Ethan nu facu decit s3 zimbeasca. - Tu ai inceput, amice, Ti spuse el lui Seth, cind Aubrey II cSIca pe coapsa pentru a ajunge la ceiaialt um§r. - Tot e mai bine decit sa m3 umple de bale, declare Seth, ridicind Tns3 bra|ul pentru a o Impiedica pe Aubrey s3 se rostogoleasc3 pe podea. Timp de citeva moment, Grace se muljumi sa stea privind. BSrbatuI, relaxat in fotoliul mare gi zimbind spre copii. Copiii ingigi, cu capetele apropiate - unul delicat gi acoperit cu bucle aurii, ceiaialt cu o claie l3^oas3, mai inchisa cu multe, multe nuanje. Bdietelul pierdut. igi spuse gi inima i se inmuie de duiogie ca in prima zi cind il vSzuse. Copilul gSsise daimul spre casa. Fetita ei nepretuita. Cind Aubrey nu fusese decit o palpitate in pintecul ei, Grace igi fSgSduise s-o iubeasc3, s-o apere gi sa se bucure de ea. Intotdeauna avea sa aiba un cSmin. §i bSrbatuI care cindva fusese un baiat ratacit, care

luii'...me In visurile ei de fa13 cu ani in urma $i nicioliulA mi mai le§ise cu adevSrat. F3urise un c3min. I ’liiiim r3p3ia pe acoperi§, televizorut mergea Incet, i.ii un murmur stins. Ciinii dormeau pe veranda din fa^3, liu vlntul umed sufla prin u§a cu plasa pentru Jin{ari. . jmduia dupS lucrul la care §tia c3 nu avea de ce s5 ilvneascS - s3 lase jos co$ul cu rufe, s3 mearg3 §i s3 se uk a pe genunchii lui Ethan. S3 fie binevenit3 acolo, a§IwptatS chiar. S3 fncbida ochii, fie §i doar pentru un scurt rflstimp, §i s3 fac3 parte din toate. In schimb, se retrase, simtind c3 era incapabil3 s3 p3§easc3 in acea lenevie u§oar3 $i Iini§tit3. Reveni in buc3t3rie, unde I3mpile din plafon ardeau puternic, putin cam prea dur. Acolo, puse co$ul pe mas3 $i incepu s3 adune cele necesare pentru a preg3ti cina. Cind Ethan intr3 peste citeva momente s3 ia o bere, Grace pusese carnea la rumenit, cartofii se pr3jeau Tn ulei de arahide, iar salata era pe drum. - Miroase grozav. Un moment, Ethan st3tu pe loc, stinjenit. Nu era obi§nuit s3-i g3teasc3 altcineva - de ani de zile - §i apoi, nu o femeie. Tat3l lui se sim|ise ca acas3 in buc3t3rie, dar mama... intotdeauna glumisera c3, atunci cind gStea ea, aveau nevoie de toate talentele ei medicate ca S3 supravie|uiasc3 mesei. - Va fi gata cam intr-o jum3tate de or3. Sper c3 nu te deranjeaz3 s3 m3ninci mai devreme. Trebuie s-o due pe Aubrey acas3, s3-i fac baie, apoi s3 m3 schimb pentru serviciu. - Nu m3 deranjeaz3 nicicum s3 m3ninc, mai ales cind nu eu g3tesc Iar adev3rul e c3 in seara asta voiam s3 m3 due pentru vreo dou3 ore la §antieml naval. - Aha, intoarse Grace privirea spre el, suflii lu-$i

bretonul din ochi. Trebuia s3-mi spui. M-a§ fi grdbit. - Ritmul 3sta imi merge de minune. trase Ethan o du§c3 din sticIS. Vrei s5 bei, sau ceva? - Nu, multumesc. Voiam s3 folosesc garnitura asta de salata pe care a f5cut-o Phillip. Arata mult mai bine decit cele cumparate din magazin. Ploaia siabea, curgind doar cu stropi mici §i rari printre care se strSduia s3 razbeasca lumina apoasa a soarelui. Grace privi spre fereastra. Spera deja s3 vada un' curcubeu. - Florile Annei o due bine, comenta ea. Le prie§te ploaia. - M3 scute§te s3 scot furtunul. Mi-ar lua capul dac3 i-ar muri cTt timp e plecata. - N-a$ condamna-o. A muncit din rasputeri ca S3 le sadeasca inainte de nunta. Grace lucra cu repeziciune ?i competenta, in timp ce vorbea. Scurgind de ulei cartofii crocan|i, a laugind al|ii in tigaia care sfiriia. - A fost o nunta a§a de trumoasa, continua, amestecind intr-un castron sosul pentru carne. - A ie§it ca lumea. Am avut noroc cu vremea. - A, in ziua aia nu s-ar fi putut sa ploua, Ar fi fost un p3cat. Revedea totul, atit de limpede. Verdele ierbii in curtea din spate, scinteierea apei. Florile plantate de Anna, straiucind de culori - §i cele pe care le cumparase ea, revarsindu-se din ghivece §i vaze, pe linga covorul alb pe care pa§ise mireasa spre a-$i intilni mirele. O rochie alba vaporoasa, cu voalul sub(ire abia accentuindu-i ochii umbri^i, delirind de fericire. Scaunele erau pline de rude §i prieteni. Bunicii Annei plinsesera amindoi. lar Cam - durul §i aventurierul Cameron Quinn

Ifi privise mireasa de parcS tocmai i s-ar fi inminat i timIf* raiului.

O nuritS in curlea din spate, i§i spunea acum Grace. I lull u. simpIS, romantica. Perfects. - E cea mai frumoasS femeie pe care am vSzut-o in vtnja mea, spuse Grace cu un oftat care nu era decit U50T nuantat de invidie. A§a de inchisS §i exotics. Se pctrivegte cu Cam. ArStau ca douS stele de cinema, numai lustrn 51 strSlucire, zimbi ea in sinea ei. pe cirid amesteca sosul condimentat in carnea tocatS. CInd tu §i Phillip afi cintat valsul Sla pentru primul lor dans, a fost cel mai romantic lucru pe care l-am vSzut vreodatS. OftS din nou, in limp ce tormina de preparat salata. - lar acum, sint la Roma. Nici nu-mi pot imagina. - Au telefonat ieri dimineafS, ca sS m3 prindS inainte de a pleca. Mi-au spus c3 se simt minunat. La asta, Grace rise, cu un sunet unduitor, senzual, ce pSrea S3 se tirascS pe pielea lui Ethan. - Luna de miere la Roma? Ar fi $i greu sS nu se simtS minunat. Incepu sS mai culeagS cartofi §i injurS incet cind uleiul incins Ti stropi dosul miinii: - La dracu'. Chiar in timp ce ridica u§oara arsurS la buze sS §i-o aline, Ethan sSri inainte §i 0 apuca de minS: -T e -a ars? 1i vSzu pielea care se inro§ea §i o trase spre chiuvetS: - LasS ni§te apS rece sS curgS peste ea. - Nu-i nimic. Doar o micS arsurS. Mi se-ntimpIS tot timpul. - Nu ti s-ar Tntimpla, dacS ai fi mai atentS.

Se incruntase gi-i stringea cu putere In mina degetele, pentru a i le tine sub jetul de apS. ~ Te doare? - Nu. Nu mai simlea nimic altceva decit mina lui pe degetele ei §i propria sa inima bubuindu-i in piept, §tiind c3 se putea face de ris in orice moment, incerca sa se elibereze: - N-am p3|it nimic, Ethan. Nu te agita. - Ai nevoie de pufina alifie, D3du sa intinda mina spre dulap ca sa caute §i caput i se ridica. Ochii ii intilnira pe ai ei. Ramase pe loc, cu apa curgind §i miinile amindurora prinse sub guvoiul ei rece ca ghea|a. Incerca sa nu stea niciodata chiar atit de aproape de ea, nu atit de aproape incit s3-i poaia vedea acele mici firigoare de aur din ochi. Fiindca atunci incepea sa se gindeasca la ele, s3 se intrebe. $i apoi trebuia sa-gi aduca aminte ca aceea era Grace, fata pe care o privise crescind. Femeia care era mama lui Aubrey. 0 vecina care il considera un prieten de incredere. - Trebuie s3 ai mai multa grija de tine. Glasul ii era inasprit, ca gi cum cuvintele gi-ar fi croit drum printr-un gitlej ce se uscase ca nisipul. Grace mirosea a lamii. - N-am nimic. Murea, undeva intre ame|eala piacerii §i disperarea totals. O (inea de mina ca $i cum ar fi fost fragiia ca vata de sticia. §i se incrunta la ea de parc3 ar fi fost pufin mai sensibiia ca fiica ei de doi ani. - Au sa se arda cartofii, Ethan. - A! Bine. Coplegit, fiindca se gindise - doar o secunda - ca

iii«.i oi nr fi putut avea un gust la fel de dulce pe cil in Alii smuci inapoi. bljbiind dupS tubul cu alifie. li |»i‘ *i i inima §i detesta senza|ia. Prefera ca totul s5 fie i ulrn 51 simplu. Pune-ti oricum pu|inS din-asta pe deasupra, puse 1 ililia pe bufet gi se retrase. Eu... ma due s3 spai copiii pnntru cinS. Dm mers, Iu3 cogul cu rufe gi iegi. Cu rni$c3ri calculate, Grace Tnchise apa, apoi se Tnlonrse gi-gi salv3 cartofii pr3ji(i. Multumitd de evolutia cArnii, Iu5 alifia gi intinse pu|ina pesle pata TnrogitS de pe mfna, inainte de a pune cu grijS tubul la locul sfiu, in dulap. Apoi se rezema de cbiuveta, privind pe fereastra. Dar nu putu g3si pe cer nici un curcubeu.

C apitolul 2 Nimic nu se compara cu simbSta - decit dac5 nu era simbdta de dinaintea ultimei saptamlni de gcoalci gi a vacan|ei de var3. Aceea, desigur, era egalS cu toate simbetele din via|3, unite intr-un singur buIgSre mare gi strSlucitor, SimbSta Tnsemna s3-^i petreci ziua In barca de pescuit, cu Ethan gi Jim, nu In sala de clasS. Insemna muncS grea, soare fierbinte gi bduturi red. Chestii de bSrbati. Cu ochii umbriti sub cozorocul gepcii sale Orioles §i

ochelarii de soare pe care-i cumparase cu ocazia unei incursiuni la complex, Seth rntinse cangea s3 aga(e urmatoarea geamandura de marcaj. Mu§chii sai_ tineri se incordau sub tricoul X-Files. care-1 asigura ca adevSrul e dincolo de noi. II privea pe Jim lucrTnd - inclinind plasa $i desprinzTnd capacul de conserve cu stridii care acoperea cutia momelii de pe fundul plasei. „Scutur5 momeala veche,“ observe Seth, in timp ce privea pesc5ru§ii care se repezeau |ipind ca ni§te maniaci. ..Marfa. Acum, apucS bine plasa, o intoarce §i-0 zgTIJiie ca un nebun, fadnd crabii din partea de sus sa cada Tn copaia care-i a§tepta.' Seth banuia ca putea face toate aceste lucruri - dacS voia Intr-adev3r. Nu-i era fric i de-o adunSturS de crabi timpiti numai fiindca arStau ca ni§te gingSnii mutante cit toate zilele, de pe Venus, §i aveau clegti cu care tot forfecau §i ciupeau. In schimb, sarcina lui era aceea de a improspSta momeala din plasa cu vreo doi pumni de bucati de pe§te scirboase, a pune capacul §i a se asigura cS nu se fScS ros5turi pe coardS. S3 aprecieze din ochi dis­ ta n t dintre geamanduri §i, daca totul pSrea in reguia, sa arunce plasa peste bord. Pleosc! Apoi, trebuia sa intindS gafia dupa urmStoarea gea­ mandura. Acum §tia cum sa facS deosebirea intre sooks $i jimmies. Jim spunea c5 cucoanele-crabi i§i lacuiau unghiile, fiindca aveau cle§ti ro$ii. Modelele de pe burta lor semSnau innebunitor de mult cu ni§te organe sexuale. Oricine putea sa vada c3 bSie^ii-crabi aveau acolo o forma prelunga in forma de T, care ar3ta exact ca un carlci.

Jim li arStase §i o pereche de crabi impreunindu-se ■I li nmiHiii dublati - iar asla fusese cam prea mult, wml'iil bflrbat se c3t3ra peste fata, o potrivea sub el $i Inulau n§a zile intregi. lath bSnuia ca trebuia s3 le plac3. I t ha n spusese despre crabi ca erau casatorifi, iar Ctml Seth risese pe infundate, arcuise o sprtnceana. I'Blh se simfise destul de intrigat pentru a se duce la bitilioteca 5colii ca sa citeasca despre crabi. §i banuia ca Inlfllesese, oarecum, ce voia s5 spuna Ethan. Baiatul o apSra pe fata, tinind-o sub el, fiindca ea nu se putea imperechea decit cind se afta in ultima naplrlire §i avea carapacea atit de moale. TncTt era vulne­ rable. Chiar §i dupa ce terminau, continua s-o (in3 astfel pin3 cind i se intSrea din nou crusta. Iar femela nu se Imperechea decit o singura data, deci era ca $i cum s-ar li casatorit. Se gindea la felul cum se casatorisera Cam §i domni$oara Spinelli - Anna, T§i reaminti el, acum trebuia s-o numeasca Anna. Multe femei Tncepeau sa dea apa la §oareci, iar tipii rideau §i spuneau bancuri. To|i faceau atita caz, cu flori, muzica ?i tone de rmncare. Seth nu pricepea. Lui i se p3rea ca Tnsuratoarea nu tnsemna decit ca ajungeai sa faci sex oricit voiai §i nimeni nu slrimba din nas. Dar fusese marfa. Nu mai asistase niciodata la a§a ceva. De§i Cam il tirise la complexul comercial §i-l pusese sa probeze o droaie de costume, in cea mai mare parte era okay. Poale ca, uneori, se ingrijora gindindu-se la felul cum avea sa se schimbe situajia, tocmai cind incepea sa se deprinda cu lucrurile a§a cum erau. Acum, in casa avea sa fie §i o femeie. O piacea destul de mult pe Anna.

Jucase pe fa^S cu el, chiar dac3 era asistenta sociala. Dar lot femeie era. Ca maic5-sa. La acest gind, Seth se Tnchise in el. Dac5-§i amintea de mama lui, dac£ se gindea la viaja pe care o (raise aiaturi de ea - b3rbatii, drogurile, camarutele jegoase - i se strica toata ziua. Nu avusese destule zile insorite, In oei zece ani ai lui, pentru a risca s5-§i compromita una. - Ai adormit acolo, Seth? Glasul blind al lui Ethan il readuse pe Seth la realitate Clipi din ochi. vazu soarele sclipind pe suprafata apei, plutele portocalii saitind. - Ma gindeam doar, bomb3ni el §i trase repede Inca o geamandura. - Eu. unul, nu m3 prea glndesc. puse Jim plasa pe plalbord, Tncepind s3 aleag3 crabii; chipul brSzdat i se increii intr-un zlmbet. Imi d£ febr3 la cap. - Cacat, spuse Seth, aplecindu-se sa studieze recolta. Asta-ncepe sa napirleasca. Jim mormSi, ridicTnd un crab cu carapacea crSpati de-a lungul spatelui. - Amicu-5sta o s-ajunga sandvi$u' cu crusta moale al cuiva, ca miine. li ficu lui Seth cu ochiul, pe cind azvirlea crabul In rezervor: - Poate-al meu. Foolish, care era Inca destul de mic pentru a-$i merita numele1, amu§inS capcana, stirnind o razmeritS a

1

- Foolish = Pfoslul. Prostiia {n.lf.)

.......... prompta §i hid5. in timp ce cle$tii tocau Tn gol, • >i afiri Inapoi, cu un scheiaiait. I.i la ciinele-Ssta, se coco§3 Jim de ris. El n-are de ( •■-..i lace griji cu febra la creier. •

Nici chiar dup3 ce dS prada pe cheu, golirS rezer«irul §i il debarcari pe Jim, ziua de lucru nu se sfir§i. I tlun se retrase de la comand3. Trebuie s3 intrSm Tn $antier. Vrei s-o cTrme§ti tu? De§i ochii lui Seth erau acoperiji de ochelarii negri, I than T$i imaginS ca expresia lor se polrivea cu gura i .iscata de uimire a baiatului. Nu f3cu decit s3 se amuze, clnd Seth smuci dintr-un um3r ca §i cum asemenea lucruri ar fi fost doar ni§1e fleacuri de fiecare zi. - Sigur. Nici o problem^. Cu palmele transpirate, Seth Iu3 ctrma. Ethan st3tea aiaturi, Tn picioare, cu miinile vlrTte dezinvolt Tn buzunarele dinapoi ale pantalonilor §i ochii atenji. Pe apS era un trafic destul de dens. Dup5-amiezele frumoase de la sfirgitul saptSmTnii ii atrSgeau in Golf pe marinarii cu chef sa se recreeze. Dar nu aveau unde s5 mearga prea departe, iar pu§tiul trebuia s-o invete la un moment dat. Nu puteai locui Tn St. Chris, fSra a $ti cum s2 pilotezi o barca utilitarS. - Putin mai la tribord, Ti spuse el lui Seth. Vezi skifful 31a de-acolo? Marinar de iulie, §i-o s3-ti taie prova de-a dreptul, dac3 (n capul 3sta. Seth T§i Tngusta ochii, studiind ambarcatiunea §i oamenii de pe punte. Pufni: - Asta fiindcS-i mai atent la tipa aia-n bikini, decit la vTnt. - Ei. arata mi$to Tn bikini. - Nu v3d ce mare scofala e cu smii 3ia.

Spre lauda lui, Ethan nu rise sonor, ci dadu sobru din cap - Cred ca, in parte, se datoreazS faptului ca noi nu-t avem. - Eu mai mult ca sigur n-am chef, - Mai a$teapt5 vreo ci(iva ani, murmurS Ethan, acoperit de zgomotul motorului. lar acest gind il f5cu sa se strimbe. Ce naiba aveau sa faca, atunci cind pugtiul intra in pubertate? Cineva trebuia s§-i vorbeascS despre... respectivele. $tia ca Seth avea deja prea multe cuno< tinte sexuale, dar erau de genul Tntunecat §i unsuros. Acela§i soi cu cele pe care le dobindise el, la o virstS prea frageda. Unul dintre ei trebuia s3-i explice cum trebuia §i cum puteau S3 fie lucrurile - §i fSrS a a§tepta sa treaca prea multa vreme. Spera pe to|i sfinfii sa nu fe el acela, Zari §antierul naval, vechea ciadire de caramida, docul nou-nou| pe care-1 construisera el §i frafii lui. Se Tnfiora de mindrie. Poate ca nu arata prea grozav, cu caramizile refolosite §i acoperi§ul peticit, dar faceau o treaba onorabiia. Ferestrele erau prafuite, insa no! §i intacte. - Trage inapoi de regulator, la-o meet. Absent. Ethan puse o mina peste a lui Seth, pe comenzi. II simfi pe baiat crispindu-se o clipa, pentru ca apoi sa se relaxeze. Inca mai avea probleme cu atingerile nea$teptate, remarca Ethan. D arii trecea. - A$a, doar o idee mai la tribord. Cind barca se ciocni u§urel de pilo|i, Ethan s3ri pe ponton sa lege parimele. - Buna treaba.

—

i iin I II vflzu dind din cap, Simon, aproape tremurTnd - I fiat ill hl.ire, sari paste hord. Latrind innebunit, Foolish »|>o copastie, ezita, apoi il urma. DA mi racitorul, Seth, Mmmflind doar pujin, Seth il sSItS greoi. (‘oflte-mi dai voie sS pilotez §i eu barca odata cind p h i dim. Poate. I.than 11 a^tepta s3 sar3 la loc sigur, pe cheu, inainte (la .1 porni spre u§ile de marfa din spatele ciadirii. Acestea erau deja larg deschise, iar prin ele se aulanu sunetele ati|atoare-de-suflet ale lui Ray Charles. I III.in puse racitorul pe podea, ITngS u$a, §i-$i propti mlmile in §olduri. Coca era gata. Cam muncise ca un ciine ca s3 termme cil mai mult inainte de a pleca in luna de miere. 0 <.iiatatuisera, ra§chetrnd marginile astfel incTt s3 se suprapuna dar sa ramina totu$i netede la Tmbinari. Amindoi incheiasera bordajul din plan$e indoite la abur, ghidindu-se dupa linii trasate cu creionul $i potrivind fiecare scindura la locul ei. atent, prin apasare fnceata §i Constanta. Carena era solida. In bordajul unei b3rci de fratii Quinn nu era rost de fisuri. Proiectul ii apar(inea in principal lui Ethan, cu citeva ajustari ate lui Cam, pe ici pe colo. Coca era in fundarcuit, de construe^ costisitoare dar cu calitatile stabilitatii §i vitezei. Ethan T§i cuno§tea clientul. Proiectase forma provei cu aceasta idee in minte §i alesese o etrava de croaziera, atragatoare §i, din nou, flotabiia, buna pentru viteza. Pupa urma un contradesign de lungime moderata, con^inind o platforma suspendata care prelungea punea mai mult decit linia de plutire.

Avea o Tnfati§are hidrodinamica, atractiva. Ethan intelegea ca pe client II interesau in egala masurS atll aspectul. cit §i calitatile fundam ental de navigatie. il folosise pe Seth la munca bruta. cTnd sosise momentul s3 captu$easca interiorul cu un amestec fifty-fifty de ulei de in incins §i terebentina. Era lucru de transpiratie, garantat sa cauzeze citeva arsuri, in pofida prudentei §i a manu§ilor. §i totu$i, baiatul rezistase de miniine. Din locul unde statea, Ethan putea studia curbura puntii, conturul din marginea de sus a bordajului. Stabi­ lise o linie plata, pentru a asigura o nava mai incapatoare §i mai uscata, cu mult spafiu sub punte. Clientului s§u ii plScea sa-$i invite prietenii §i familia in croaziera. Omul insistase asupra lemnului de tec, de§i Ethan ii spusese c i bradul sau cedrul ar fi mers destul de bine pentru scindurile bordajului. Omul avea bani de cheltuil pe hobby-ul s3u. i§i spuse el acum - §i bani de cheltuit pe prestigiu. Dar, trebuia sa recunoasca. tecul arata minunat. Fratele s3u Phillip lucra la acaperirea puntii. Dezbracat pina la briu ca sa e mai u§or caidura §i umezeala, cu parul de culoarea Tnchisa a bronzului ap3rat sub o §apc3 neagra f3ra emblema sau denumire de echipa sportiva, pusa cu cozorocul la spate, fixa cu §uruburi scindurile puntii. La fiecare citeva secunde, biziitul dur §i ascu|it al §urubelnijei electrice se lua la intrecere cu timbrul de tenor onctuos al lui Ray Charles. - Cum merge? striga Ethan, peste tot vacarmul, Capul lui Phillip se ridica. Avea chipul de inger martirizat umed de sudoare §i ochii caprui-aurii nemul|umi|i.

t<

- i«i (ojimintise ca era director de publicitate, penlui Dumnezeu, nu limplar. Am e o canicula mai mare decit vara in iad §i • M im .«( i In iunie, Trebuie sa instaISm ni§te ventilaN .11 nimic rece, sau m3car ud, in rgcitorul aia? ' ' • mi >, au terminal lichidele acum o ora. IVschide robinetul de la buda §i-o sa ai apa. re. iii.ijin Ethan, Tn timp ce se apleca s3 scoata o cutie i.v nntoare dm racitor. E o tehnologie noua. Dumnezeu §tie ce se poate gdsi in apa de la ro­ bin" I replica Phillip, prinzind din zbor cutia aruncata de I limn, dup3 care se strimba, la vederea etichetei. Aid. iwl pu|in, iti spun ce chimicale baga inauntru. Imi pare r3u, apa Evian am baut-o pe toata. §tii mm e Jim cu marca lui favorita de apa. Nu se mai Mlura. Baga-ti-a§, raspunse Phillip, dar fara aprindere. I$i luma pe git Pepsi-ul rece. apoi ridica o sprinceana, cind I lhan veni sa-i inspecteze munca, - Frumos lucrat. - l-auzi, multumesc, §efu'. Imi mare§ti §i leafa? - Sigur, dublu decit iei acum, Seth e geniul la mate. Cit face zero ori doi, Seth? - Zero-zero, zimbi scurl Seth. II mincau degetele sa incerce §urubelni|a electrica. Pina acum, nimeni nu-l lasase sa atinga nici una dinlre celelalle scule care functionau cu curent. - Ei, acum imi pot permite croaziera aia in Tahiti. - De ce nu faci tu un du§ - daca n-ai nimic impotriva sa le speli tot cu apa de ia robinet. Aici, pot sa continui eu. II tenta. Phillip era murdar, asudat $i sufocat de cai-

dura. Ar fi omoril vesel trei straini pentru un pahar cu Pouilly-Fuisse rece, Dar $tia ca Ethan era treaz inc5 din zori §i terminase deja o zi de munca pe care orice om normal ar fi considerat-o completa. - Mai fac $i eu fata. doua ore. - Bine. Era exact raspunsul pe care-1 a$teptase Ethan. Phil­ lip tindea s i faca nazuri, dar niciodatS nu te lasa de izbeli§te - Cred ca putem da gata puntea asta. Tnainte de-a zice c-am terminat pe ziua de azi. - Pot §i eu sd... - Nu, raspunsera Ethan §i Phillip intr-un glas, antidpind intrebarea lui Seth. - De ce naiba nu? vru el sa §tie. Nu-s timpit. N-am sa-mpu§c pe nimeni c-un idiot de §urub, sau ceva - Fiindca ne place sa ne jucam noi cu ea. zimbi Phillip. $i sintem mai mari decit tine. Poftim, viri el mma in buzunarul de la spate, de unde lua portofelul $i scoase o hirtie de cinci dolari. Du-te pTnS la Crawford §i adu-mi ni$te apa imbuteliata. Daca nu te smiorcdi, cu restul po(i sS-|i iei o inghejata. Seth nu se smiorcai, dar bombani ceva in sensul ca se foloseau de el ca de un Sclav, dupa care i§i chema cTinele §i ie§i. - Ar trebui s3-i aratam cum sa foloseasca uneltele, cind avem mai mult timp, comenta Ethan. Are miini dibace. - Mda, da' voiam sa piece, Aseara, n-am apucat s3-|i spun. Detectivul i-a luat urma Gloriei DeLauter pinS-n Nags Head. - Ded, se indreapta spre sud, ridica Ethan privirea

■ Phillip. Inca n-a localizat-o? Nn, circuit mult $i folose§te bani cash. Mul|i. (lurn i se crispS: Are destui de tocat, de cind i-a piatit tata o droaie I'oulru Seth. Nu pare s-o intereseze s3 se tntoarca aid. A§ zice c3 pu§tiul 3sta o intereseaza la fel de mult i n un pisoi morl pe-o mita vagaboanda turbata. $r propria lui mama fusese la fel, i$» aminti Phillip, iilunci cind se aflase cit de cit in preajma lui. N-o intilnise niciodata pe Gloria DeLauter, dar o cuno§tea. §i o

cum facea uneori cu ocazia acelor festivaluri video. Putea sa se ageze cu o carte, la etaj, cum prefera de multe ori. Putea ie§i in orag, ceea ce nu facea decit rareori. Inainte ca tatai lui sa fi murit atit de subit, schimbindu-li-se luturor viata, Ethan traise in propria lui casuta. conform propriului sSu program linigtit. li mai simtea gi acum lipsa, degi incerca sa nu dugmaneasca tinarul cuplu caruia i-o inchiriase. Le placea confortul dinSuntru gi i-o spuneau foarte des. Odaitele cu ferestre inalte, mica veranda acoperita, umbra intima a copacilor care o adSposteau gi susurul blind at valurilor la mal. §i lui ii placea. Dupa c5s3toria lui Cam gi sosirea Annei in casS, poate reugea sS se strecoare din nou. Dar acum aveau nevoie de banii pe chirie. $i, lucru mai important, igi dSduse cuvintul. Avea sa locuiasca acolo pina cind toate luptele legale erau incheiate gi cigtigate, iar Seth devenea definitiv al lor. Se legana, ascultind rile de noapte care incepeau sa cinte. §i probabil a(ipise, fiindca iarSgi ii venea visul gi-i venea limpede. - Intotdeauna ai fost pu^in mai singuratic decit ceilalti, comenta Ray. Statea agezat pe balustrada verandei, intors pu;in intr-o parte, astfel incit s3 poata privi spre apa.daca voia; parul ii straiucea ca o moneda de argint in lumina slaba, fluturind liber in briza continua. - Intotdeauna ti-a piacut sa stai singur ca sa-Ji rumegi gindurile gi sa-ti rezolvi problemele. - $tiam ca puteam Veni oricind la tine sau la mama lmi placea doar ca la inceput sa stapinesc situalia.

■..i flcum. cum e? se rasuci Ray cu fata direct spre liliiiin

Nu §tiu. Poate c3 incS n-o stapinesc prea bine, fti'lli aa adapteazS. Este mai relaxat cu noi. In primele I'lli'v.i BflptSmini, ma tot a§teptam s-o §tearg5. Pierderea la I n afectat aproape la fel de mult ca pe noi. Poate i lunr la fel de mult, fiindca tocmai mcepuse sS creada cS vin|n era bund §i pentru el. Fusese rea, a§a cum trebuise s-o traiascS inainte da .i-l aduce aid. Totu$i, nu se compara nici pe deparle
Pariez c3 gtim amindoi unde-o s3 fie asta. Explozia brusca de urlete gi rafale de automat II f3cu pe Ethan s3 tresarS in scaun. Clipi din ochi, privind atent spre balustrada verandei. Acolo nu era nimeni. Sigur c3 nu era nimeni, igi spuse el, scuturindu-gi scurt capul. Picotise un minut, atita tot, iar filmul de acfiune din living room Tl trezise. Dar, cTnd coborT privirea, igi vazu trabucul aprins in mina. Naucit. ramase privindu-l. Chiar il scosese din buzunar gi-l aprinsese. In somn? Era ridicol, absurd. Probabil o tacuse inainte de a fi adormit, cu gesturi atit de automate incit mintea lui pur gi simplu nu inregistrase migcarile. §i totugi, de ce-l furase somnul cind nu se sim|ea deloc obosit? Ba chiar era nelinigtit, iritat gi exagerat de lucid. Se ridica, frecindu-gi ceafa, gi incepu s3 se plimbe incoace gi-ncolo pe veranda pentru a-gi dezmortf picioarele. Mai bine intra in cas3 gi se ageza la film, cu nigte popcorn gi inca o bere. Chiar in momentul cind intinse mina spre uga cu plasa, injura. N-avea chef s3-gi petreaca seara de simbata cu filme. Avea s3 faca o plimbare cu magina, sa vada unde ajungea. Picioarele lui Grace erau amorce pina la glezne. O omorau blestematele alea de tocuri inalte, care ficeau parte din uniforma ei de chelnerifa. In serile din timpul saptaminii, cind mai avea din cind in cind timp s3 se descale sau chiar sa se ageze citeva minute, nu era atit de r3u. Simbata seara. ins3, S hiners Pub forfotea de agitate - iar ea. de asemenea.

I >ui.ii caruciorul cu pahare goale §i scrumiere pline la io r. iii' .1 flrcfnd cu eficienja tava in timp ce-i striga barHMiiiilui comanda: Dou3 albe de casa, douS de la butoi, un gin cu tom j un sifon club cu ISmiie. I u nevoita sa tipe asculit, peste zarva multimii §i a§ai i 'in muzica a forma|iei de trei instrumente pe care o *hun|ase Shiney. La drciuma, muzica era Tntotdeauna pioasta. findca Shiney nu se indura sa scoata banii penImi nl$te interpreti ca lumea. Nimanui, insa, nu parea s3-i pese. Ringul meschin era doldora de dansatori, iar muziC(in|ii o luara ca pe o indicate s3 mareasca volumul. Lui Grace ii rasuna capul ca un clopot de o^el, iar ■patele incepea s3-i pulseze in ritm cu ghitara bas. Terminind de luat comanda, duse tava prin spatii iilrlmte dintre mese, spermd ca grupul de tineri turi§ti in Inline la moda dadeau bac§i§uri decente. li servi zimbitoare, dadu din cap la semnul de a face nnta §i raspunse chemarii de la masa aiaturata. Mai avea zece minute pina la pauza. Parc-ar fi fost zece ani. - Hai salut, Gracie. - Ce faceji, Curtis, Bobbie, Fusese colega de §coaia cu ei, in trecutul indepartat $i ce|os. Acum, lucrau pentru tatai ei, la ambalarea specialita^ilor marine. - Obi§nuitele? - Mda, doua halbe Curtis ii aplica tratamentul s3u firesc - o paimuta scurta pe fundul cu funda. Invaiase sa nu-§i faca griji. Pentru el, era un gest destul de inofensiv. ba chiar o

demonstratie de Incurajare afectuoasa. Unii dintre str^inii care veneau aveau miini mult mat pufin inofensive. - Ce-|i mai face fetita aia dr5gaia§5? Grace zimbi, in(elegtnd ca acesta era unul dintre motivele pentru care ii tolera atingerile. intotdeauna o intreba despre Aubrey. - Se face tot mai frumoasa pe zi ce trece. VSzu alt3 minS ridicindu-se de la o masS din apropiere. - V3 aduc berile alea imediat. Ducea o tavS plina cu pahare, halbe gi castronage pentru alune la bere. cTnd il vSzu pe Ethan intrind. Fu cil pe ce s-o scape pe jos, Nu venea niciodatS la circiumS simbSta seara. Uneori, trecea pentru cite o bere pe la mijlocul saptSminii. dar niciodata cind localul era plin gi zgomotos. Ar fi trebuit sa arate la fel ca oricare alt bSrbat din salon. Avea blugii decolorati dar curaji. un tricou alb gi simplu cu poalele virite in ei gi cizme de lucru vechi, scilciate. Dar nu arata deloc asemenea celorlal(i - iar pentru Grace, nici nu aratase vreodata. Poate din cauza trupului s£u slab gi osos, care se migca ugor ca al unui dansator prin spatiile Tnguste. Gratie innascuia, reflecta ea, de genul care nu se poate invita, gi totugi, de o masculinitate atit de sfruntata. In­ totdeauna parea s5 umble pe puntea unei nave. Putea fi gi din pricina chipului, atit de col|uros gi aspru, undeva la limita frumusejii barbategti. Sau dintr-a ochilor, mereu limpezi gi ingindura|i, aga de seriogi Tncit, ori de cite ori i se arcuiau col{urile gurii, pareau sa intirzie cu citeva secunde pina sa le ajunga din urmS.

''4m' " -.flrvea bauturi, vira banii in buzunar, lua §i KHiK-nzi. $i il privea cu coada ochiului cum se stre­ e t «i hih un loc in picioare la bar, chiar lingS tejgheaua ►• mi dfldeau comenzile. IJiliiso cu totul de mult-dorita pauza Ire de la butoi, o sticia de Mich, Stoli cu gheata. i ij un gest absent, i§i netezi bretonul §i zimbi: Guna, Ethan. OcupatS seara. slmbSta de vara. Vrei un loc la masa? Nu, aid e perfect. H.irmanul era ocupat cu alta comandS, ceea ce-i iasa pu|in spajiu de respirat. Steve nu-$i mai vede capul de treburi, dar va ■lunge el $i aid. Nu ma grabesc. De reguia, incerca s3 nu se gindeasca la felul cum rirflla in fusta strinsS pe §olduri, cu picioarele acelea irlerminabile infa$urate in plasS neagra §i cu labele inguste in pantofi cu tocuri-cui. Dar in seara aceea avea chef. a$a c£-§i Ingadui s3 se gindeasca. In acel moment, i-ar fi putut explica lui Seth ce mare acofalS era cu sinii. Ai lui Grace erau mici §i inal(i, iar peste corsajul decoltat al bluzei se arata o mica porfiune curbata. Deodata, simti o disperata nevoie de-o bere. - Ai apucat sa stai jos un moment? O clipa, Grace nu-i raspunse. Mintea i se golise ca un pahar. la vederea modului cum o culreierasera ochii aceia calmi §i ginditori. - Pai, aa... da, e aproape ora pauzei. 1$i simti miinile stingace, in timp ce aduna bauturile comandate.

- Imi place s<3 ies, sS soap de zgomol, Chinuindu-se s3 se poarte normal, i$i rostogoli ochil spre formatie §i fu rasplatita cu zlmbetul incet al lul Ethan. - A§tia sint in stare vreodata s5 cinte ?i mai prosl decit acum? - A, da, in seara asta chiar au progresat. Era aproape relaxata din nou, cind ridicS tava §i porrn sa serveasca. Ethan o urmari cu privirea, in timp ce sorbea din berea pe care i-o turnase Steve. Contempla modul cum i se mi$cau picioarele, unduirea incredibil de sexy a §oldurilor. §i felul cum i$i indoia genunchii, tinind tava in echilibru, ridicind bauturile de pe ea pe o masa. Privi, ingustindu-$i ochii, cum Curtis u dadu Tnc3 o palmS amicaia pe fund. Ochii i se ingustara §i mai mult cind un necunoscut cu tricou Jim Morrison decolorat o apuca de mmS, tr3gind-o spre el. O v3zu pe Grace afi§ind un zimbet, in timp ce cIStina din cap negativ. Ethan se Tmbulzea deja de la bar, nu intru totul sigur ce avea de gind, cind omul ii dadu drumul. DupS ce Grace reveni cu tava, Ethan fu cel care o prinse de minS. - la-Ji pauza. - Cum? Dar... Spre surprinderea ei, o trSgea neabStut prin salon. - Ethan, crede-ma ca trebuie sa... - Ia-(i pauza, repeta el, deschizind u§a. Aerul de afara era curat §i proaspat, cu o briza calda adiind prin noapte. In clipa cind u§a se inchise in urma lor, zgomotul se stinse Tntr-un vuiet infundat §i cu ecou,

> duhnarea de fum, sudoare §i bere rSmase doar o •»**itlro. - Cred c3 nu e cazul sa mai lucrezi aid. Hr.ice il privi cu gura cSscatS. Dedaratia in sine era 1 lul de slranie, dar faptul de a-l auzi rostind-o pe un • .Mil de evident nemultumit o nedumerea de-a dreptul. Poftim? - M-ai auzit, Grace, i§i infundS Ethan miinile in buzu• i i 1, fiindoS nu $tia ce putea face cu ele; ISsate libere, | id.Me ar fi apucat-o din nou, Nu ti se potrive?te. - Nu se potrive§te? repeta ea, zSpadta. E§ti mama, Grace, pentru Dumnezeu. Cum s5 serw«§li tu de baut. in finuta asta, s3 se ia toti de tine. Ala da-acolo ti se virise practic cu mulra-n bluzS. A, ba deloc, ciatinS ea din cap, oscilind intre amui.im ent §i exasperare. Pentru numele lui Dumnezeu, l-than, avea doar un comportament tipic. §i inofensiv. - Curtis ti-a pus mina pe fund. Amuzamentul o cirmea spre enervare. - $tiu unde-a pus mina §i, dac3 m3 alarma cu ceva, l-a§ fi dat-o la o parte. Ethan trase aer in piept. El incepuse, inspirat seu nu, §i avea s3 meargS pinS la cap3t. - Nu se cade s3 lucrezi pe jumState goals intr-un bar, nici s3 dai mina nu §tiu cui la o parte de pe fundul t3u. Ar trebui s3 fii acasS, cu Aubrey. In ochii ei, pinS atunci doar vag iritati, se aprinse furia. - A, chiar a§a, asta-i opinia ta gindita temeinic? Ei bine, iti multumesc foarte mult pentru c3 mi-o impSrt3§e§ti. §i, pentru informarea ta generals, dacS n-a§ lucra - §i sS §tii dracului ca nu-s pe jumState goals - n-a§

avea nici casa. - Ai un serviciu. starui el. incapajinat. Menajera. - Exact. Fac curat in case, servesc de b3ut, iar din cind in cind pregatesc crabi. lata ce uluitor de talentata gi versatiia sint. Mai piatesc gi chiria, asigurarea, facturile medicale, intretinerea gi guvernanta. Cumpar de mincare, haine, benzina. Am grijS de mine $i de fiica mea. N-am nevoie sa-mi vii tu aid ca sa-mi spui ca nu se cade. - Ziceam doar... - Am auzit ce ziceai. Calciiele ii ardeau gi toate durerile din trupul suprasolicitat i se faceau simtite. Mai rau, mult mai rSu, era junghiul ascu|it de jena la gindul ca o privea cu disprel pentru ceea ce f3cea ca sa supravieluiasca. - Servesc cocktailuri §i-i las pe barba|i sa-mi priveasca picioarele Poate ca. daca le plac, imi dau bacgiguri mai grase. $i daca-mi dau bacgiguri mai mari, ii pot cumpara fetitei mele cite ceva care o face sa zimbeasca. Aga ca n-au decit sa se uite cit de mult poflesc, naibii. §i mi-ag dori pe toji sfin^ii sa am genul de taip care ar umple cum trebuie costumul asla tembel, fiindca atunci ag cigtiga gi mai mult. Ethan fu nevoit sa faca o pauza inainte de a vorbi, pentru a-gi aduna gindurile. Fata ei se inrogise de furie, dar avea ochii atit de obositi TncTt ii fringeau inima. - Te vinzi ieftin, Grace, spuse el, incet. - §tiu exact cit pretuiesc, Ethan, ridica Grace barbia. Pina la ultimul ban. $i-acum, pauza s-a terminat. Se rasuci pe calciiele care o chinuiau ingrozitor gi intra cu pagi mari inapoi in aerul plin cu zgomot gi fum de tigari.

C ap ito k tl 3 - Tlebe si iepulasu. - Bine, pui§or. Iu3m §i iepura$ul. Intotdeauna, igi spuse Grace, era o expedite. Nu niergeau decit la solarul cu nisip din curtea din spate, d.ir Aubrey cerea invariabil s-o insoteasca toti amicii ei de plu§. Grace rezolvase aceasta problem^ logistica folosind o enorma saco§a de cumparSturi. Inauntru avea un urs, doi ciini, un pe§te §i o pisica extrem de zdren(uita. Li se .iiaturfl ?i iepura§ul. De§i o usturau ochii de nesomn, zimbi cu gura pina la urecbi cind Aubrey incerca s i ridice singura saco§a. - Le due eu, iubito. - Ba eu. Era fraza favorita a lui Aubrey, reflecta Grace. Feti^ei sale ii piacea sa faca totul de una singura, chiar §i cind i-ar fi fost mai simplu sa lase treaba in seama altcuiva. ,.Ma Tntreb pe cine-o fi mo§tenind," T§i spuse ea, rizind cu gindul la amindoua. - Okay, s3 ducem echipajul afara. Deschise u§a cu plasa - scir|iia r3u, amintindu-i ca trebuia sa unga balamalele - §i a?tepta pina cind Aubrey tin saco$a peste prag, pina pe mica veranda din spate.

Grace inveselise veranda, vopsind-o intr-un albastai blind §i adSugind ghivece de lut pline cu geranii roz §i albe. Dupa parerea ei, casuja inchiriata era doar temporari, dar nu voia s3 se simtS temporara. Voia sa se simta ca acasa. Cel putin, pina economisea destui bani pentru avansul unei locuinte proprii. Inantru, camerele erau de o marime mai curind zgircita, dar o rezolvase §i pe asta - §i-§i ajutase balan|a bancara - men|inind mobilierul la un nivel minim. Majoritatea pieselor erau cumparate de ocazie, dar le vopsise, le retu§ase, le retapitase §i le facuse pe toate sa Tie ale ei. Pentru Grace, era vital sa aiba ceva al ei. Instalajiile casei erau vechi, acoperi§ul lasa sa intre apa dupa cite o ploaie torenjiaia, iar prin ferestre tragea curentul. Dar existau doua dormitoare, ceea ce fusese esential. Dorise ca fiica ei sa aiba o camera proprie, o odaie veseia ?i luminoasa. Se ocupase de asta, tapetind ea Tnsa§i pere^ii, vopsind briul $i adaugind perdele cu volane I se frlngea deja inima, cind §tia ca se apropia momentul sa demonteze leaganul lui Aubrey, pentru a-l tnlocui cu un pat de copil. - Ai grija la trepte, o preveni Grace, iar Aubrey porni in jos, proptindu-§i mdesat amindoi teni§ii mici pe fiecare treapta, la coborire. In clipa cind ajunse jos, o Iu3 la fuga, tTrTndu-§i saco§a In urma ei $i cotind de rerabdare. li piacea enorm nisiparul. Grace era mindra s-o vada pe Aubrey strabatmdu-§i tradi|ionala linie dreapta Tntr-acolo. Cu mina ei 11 construise, folosind sclnduri vechi pe care le geluise cu grija §i le vopsise intr-un ro$u Crayola viu. Inauntru erau gaiejicile, lopajelele §i ma 5inile mari de plastic, dar $tia ca Aubrey nu se atingea de nici una

iliiiiru ole pina nu-§i instala animalele. Inlr-o zi, i§i promise Grace, Aubrey urma s3 aiba un 1411■'I BdevSrat §i o camera de joaca, in care s-o viziteze piinlunii §i sa§i petreaca toate dupa-amiezele lungi §i

ph)loase. Grace se l§s3 pe vine, in timp ce Aubrey i§i punea cu flnjn Jucariile in nisipul alb. Nu te mi§ti de-aici 51 te joci cTt timp tund eu iarba. Imi promiti? Bine, ii zimbi radioasS Aubrey, clipind din gropi^e. ZoacS si tu. - Imediat, li minglie buclele. Nu se mai satura sS atingd acel miracol care apSruse din ea. Inainte de a se ridica, privi In jur, cSutind cu ochii ei de mama orice posibil pericol. Curtea era imprejmuita cu gard, iar Grace instalase chiar ea pe poarta o incuietoare sigurS pentru copii. Aubrey tindea sS fie cam curioasa. 0 vita inflorita se caiara pe gardul ce m3rginea casa ei §i a familiei Cutter, urmind ca pina la sfir§itul verii s-o ingroape in flori. In vecini nu se mi$ca nimeni, observa ea. Era prea devreme, duminica dimineata, pentru ca vecinii ei sa fac3 altceva decit sa leneveasca, gindindu-se la micul dejun. Julie Cutter, cea mai mare fiica a familiei, era nepretuita ei guvernanta. Observa ca mama lui Julie, Irene, petrecuse citva timp in gradina, in ajun. Nici o buruiana nu indraznea sa-§i arate capul printre florile lui Irene Cutter sau in parcela ei de zarzavaturi. Cu oarecare jena, Grace privi spre fundul curfii ei, unde ea $i Aubrey plantasera citeva ro§ii. morcovi §i vrejuri de fasole. Acolo erau baiarii cit cuprinde, i§i zise ea. cu un oftat. Trebuia sa se ocupe §i de ele, dupa ce

tundea peluza. Numai Dumnezeu gtia de ce crezuse ca urma sa aiba timp pentru a Tngriji o gradina. Dar fusese atit de distractiv sa sape pSmintuI gi sa sadeasca semintele, impreuna cu fetifa ei. La fel de distractiv pe cit ar ft fost sS pageasca in solar, sa inal|e castele gi sa nSscoceasca jocuri. „Ba nici sa nu te gindegti,“ igi ordoni Grace, ridicindu-se. larba crescuse inalta aproape pina la glezne. O fi fost iarba inchiriata, dar acum era a ei gi rSspundea de ea. Nimeni n-avea sa spuna ca Grace Monroe nu-gi putea ingriji ceea ce-i apartinea. Tinea magina veche de tuns iarba, cumparata la se­ cond hand, sub o husa la fel de veche. Ca de obicei, verifica mai Intli benzina, aruncind inca o privire peste umar pentru a se asigura ca Aubrey statea la locul ei. in nisipar. Apucind cordonul starterului cu ambele miini, Tl smuci. $i ii raspunse o tuse tiuitoare. - Haide, nu te pune cu mine in dimineata asta. Nici nu mai gtia de cit ori mogmondise, reparase gi daduse pumni gi guturi in vechea magina. Rasucindu-gi umerii indurera(i, smuci a doua oara, apoi a treia, inainte de a lasa cordonul sa se traga la loc, apasindu-gi ochii cu degetele. - Ca sa vezi. - Ifi da de furca? Capul i se rSsuci scurf. Dup3 cearta din seara trecuta, Ethan era ultimul om pe care Grace s-ar fi agteptat sa-l vada in curtea ei. N-o bucura, mai ales de vreme ce-gi spusese ca putea gi avea sa ramina suparata pe el. Mai r3u, gtia cum arata - pantaloni scurfi gri gi vechi, gi un tricou care trecuse prin prea multe spaiaturi, nici o tuga de fard gi parul nepieptanat. 1 a naiba, se imbracase pentru munca in curte. nu

, . nlfu musafiri. - Ma descurc. Trase din nou, proptindu-§i pe lalura ma§inii piciorul I n ai|at intr-un adidas gaurit la vlrf. Motorul fu gata s3 se ■nibaleze, gata-gala. Las-o s2 se odihneasca un minut. A§a, nu faci decit s-o Ineci. De asla data, cordonul s3ri la ioc cu un §uierat amenintator. §tiu cum sa-mi pornesc ma§ina de tuns iarba proprie §i personal. - Presupun ca da, cind n-ai draci. In limp ce vorbea, Ethan se apropie, slab $i dezinvolt-masculin. Se hotarise la un moment dat, In timpul noptii nedormile, ca n-ar fi stricat sa gaseasca o cale de a-§i prezenta scuzele. §i petrecuse o buna parte dindimineata incercind s3 descopere solutia. Apoi o vazuse, membrele acelea prelungi §i svelte pe care soarele le facea sa straiuceasca intr-un auriu-palid," p3rul stralucitor, mlinile Tnguste. $i nu voise decit sa se uite putin. - N-am draci, raspunse ea cu un sTsTit nervos care o d3dea de gol imediat. Ethan nu facu decit s-o priveasca in ochi. - Asculta, Grace... - Eeee-than! ► Cu un tipat de placere pura, Aubrey se tin afara din solar §i alerga spre el - glont, cu bra(ele desfacute §i fata luminata de bucurie. Prinzind-o, Ethan o ridica in braje $i o invirli. - Salut, Aubrey. - Hai sa zoti. - Pai. eu

- PupS. Fetila i§i tuguie buzitele cu atita energie, incit fu nevoit sS ridS, aplicindu-le un ciugulit prietenos. - Okay! i se smulse ea din brate §i alergS inapoi la nisipar. - Uite ce e, Grace, Imi pare rSu dacS asearS am fost cam deplasat. Faptul cS i se lopise inima cmd Ethan ii lease fetita in brate nu fScea decit $S-i sporeasca hotSrirea de a se tine tare pe pozifie. - DacS? Ethan i§i foi picioarele in loc, vizibil jenat. - Voiam doar sS spun cS... Explicatia Ti fu intreruptS, cind Aubrey alerga inapoi, cu iubitii ei ctini de plu§. - Pupa, ordonS, foarte categories, ridicindu-i spre Ethan. Ii fScu hatirul, a§tep1ind pinS fugi din nou. - AdicS, am vrut sS zic... - Cred cS ai spus ceea ce ai vrut, Ethan. Avea de gind sS fie incSpStinata, i§i spuse el, cu un oftat ISuntric. MS rog, dintotdeauna fusese a$a. - Nu m-am exprimat prea bine. De cele mai multe ori, m3 Tncurc cu cuvintele. Nu sS te vSd muncind atit de greu. TScu, ’rSbdStor, cind Aubrey se intoarse, cerind un sSrut §i pentru ursulef. - Imi fac griji pentru tine, atita tot. Grace i$i inclinS capul intr-o parte: - De ce? - De ce?... Intrebarea il descumpSnea. Se aplecS sS pupe iepura§ul de plu§ cu care Aubrey il bStea peste picior.

PAi, §tii... fiindci... Iiin d c i sint femeie? il a ju ti ea. Fiindci sTnt m am i mu AgHtoritS? F iindci ta til meu considers c i am Tntinat mi mule familiei nil numai m iritin d u -m i silit, ci §i divufjlnd? Nu, fic u Ethan un pas spre ea, sirutind absent liiilca pe care i-o ridica Aubrey. Pentru c i te cunosc de mnl mult decit de-o jum itate din viata mea, ceea ce inseamnS c i faci parte din ea. §i, poate, fiindci e$ti prea IndAritnici sau prea m indri ca s i-ti dai seama cind cmeva nu vrea decit s i va d i c i-|i merge pu|in mai u§or. Grace d id u s i-i spuni c i aprecia asta, sim|ind c i Incepea s i se imblinzeascS. Imediat, in s i, Ethan strici totul. - ?i fiindci nu-mi place s i v id birbati pipiindu-te. - P ipiindu-m i? i§i indrepti ea spatele, repezindu-§i birbia inainte. Nu m i pipiie nici un barbat, Ethan, lar daci o face vreunul, §tiu eu ce m isuri s i iau. - Nu te aprinde iari§i. I$i s c irp in i birbia, striduindu-se sa nu ofteze. Nu vedea ce rest avea s i se cede cu o femeie - n-ar fi putut cT?tiga niciodati. - Am trecut pe-aici ca si-ti spun ci-rmi pare riu , a§a c i, d aci a§ putea... - PupS, p up il ceru Aubrey, incepind s i i se ca(ire pe picior. Instinctiv, Ethan o s ilt i in brale §i ii s ir u ti obrazul, - Voiam s i spun... - Nu, p u p i pe mama. Zbitindu-i-se in brate, Aubrey ii trase buzele, pentru a le face s i se boteasci: - Pupi pe mama.

- Aubrey! ingrozita, Grace intinse miinile spre fiica ei, numal pentru a o face pe Aubrey sa se agate de camaga lui Ethan ca un mic ciuline auriu. - Acum Ias3-I pe Ethan in pace. Schimbind tactica, Aubrey igi rezema capul de umarul lui Ethan, cu un zimbet dulce gi un braf agatat ca un circel de vita pe dup3 gltul lui. in timp ce Grace trSgea de ea. - Pupa pe mamaaa... ginguri, batind din gene spra Ethan. Daca Grace ar fi ris in loc de a fi aratat atit de incurcata - gi o idee cam nervoasa - Ethan banuia c3 i-ar fi putut atinge fruntea cu degetele, rezolvinci problema. Dar obrajii i se inrogisera ca focul - atit de induiogatoare era situatia. Nu voia sa-l priveasca in ochi gi respira nesigur. Ethan o privi cum igi mugca buza de jos gi trase concluzia ca putea foarte bine sa rezolve problema intr-un cu totul alt mod. Puse o mina pe umarul lui Grace, cu Aubrey prinsa intre ei. - Asta va fi mai ugor, murmura el gi-i atinse ugurel buzele cu ale lui. Nu fu ugor deloc. li cIStina inima. Abia daca putea fi considerat un s3rut. se termina aproape inainte de a incepe. Nu era nimic mai mult decit o ugoara atingere de buze, o clipa de gust gi textura. §i izul unei promisiuni care o facea sa jinduiasca, la disperare, cu neputinta. In to|i anii de cind o cunogtea, niciodata nu-i atinsese gura cu a lui. Acum, cu doar acea degustare fugara, se intreba de ce agteptase atit de mult. $i se ingrijora ca,

—

I >

IimIu < putea sS schimbe totul. iu i'fo y bStu din palme TncmtatS, dar Etban abia o 11, ini lui Grace erau atinti|i acum intr-ai lui, verdele • i fltos. fluid, iar chipurile le stSteau foarte aproape. i •- lui do aproape incit n-ar fi trebuil decit sS se apiece • ita o fac|iune, dacS voia sS guste din nou. Iar de * i\» imin sS zSboveascS, I§i spuse el, In limp ce buzele t la dospfir|eau intr-o respiratie tremurStoare. Ha au! i$i plants Aubrey gura micS §i fragedS pe Ibnizul mamei sale, apoi pe-al lui Ethan. Hai s3 zoti. Grace se smulse inapoi ca o pSpu§3 trasS brutal de |lm i Norul trandafiriu-mStSsos care Tncepuse sS-i inceloyflze creierul se evaporS. Imediat, iubito. Cu mi§cSri repezi, o culese pe Aubrey din bratele lui I than §i o puse pe picioare. - Du-te $i construie§te-mi un castel in care s3 locuim. 0 bStu u§urel pe $old, expediind-o in fuga mare. Apoi, i§i drese vocea: - E§ti extrem de bun cu ea, Ethan, iti multumesc. Ethan conchise c3 locul cel mai bun pentru miinile lui, in situafia datS, erau buzunarele. Nu era sigur ce sS facS in legSturS cu senzatia de mincSrime care i le chinuia. - E o scumpete. Deliberat, se Intoarse s-o priveascS pe Aubrey in nisiparul ei ro$u. - $i o pacoste. Trebuia sS-§i readucS pSmintuI sub picioare, i$i spuse Grace, §i sS facS ceea ce era de fScut mai departe.

- Ce-ar fi s3 uit<Jm de ceea ce s-a intimplat asearfl. Ethan? Sint sigura ca n-ai avut decit intend bune. Numai Cci realitatea nu e intotdeauna cea pe care o alegem sau pe care am dari-o. Ethan se intoarse meet, iar ochii s3i calmi se atintirfl spre fata ei. - $i tu care ai dori s3 fie. Grace? - Ceea ce doresc este ca Aubrey sa aiba un c3min, §i o familie. §i cred c-am ajuns destul de aproape. - Nu, ciatina el din cap, ce ai dori pentru Grace? - Inafara de ea? I§i privi Grace fiica §i zimbi. Nici m3car nu-mi mai amintesc. In momentul de fata, vreau s5 am iarba tunsa §i legumele plivite de buruieni. Hi multumesc pentru vizita. Se rasuci, pregatindu-se sa smuceasca inca o data de starter. - Miine, vin la voi. Ramase complet nemi§cata, cmd mina lui o cuprinse pe a ei. - Tund eu iarba. - Pot s-o fac §i eu. Nu putea nici m3car s3 porneasca blestemata de ma$in3, T§i spuse Ethan, dar avu intelepciunea de a n-o menfiona. - N-am spus ca nu poji. Am zis doar c3 a$ face-o eu. Grace nu se putea intoace, nu putea risca efectul asupra trupului ei de a fi din nou atTt de aproape, fata in fata. - Ai §i tu treburile tale. - Grace, vom sta aid toata ziua certindu-ne cine o sa tunda iarba? Pina terminam, a§ putea-o face de doua ori, iar tu ti-ai salva vrejurile de fasole de baiariile alea

M*H la lufocS.

Ava.im de gind s§ m3 apuc §i de ele. Vo< im -i era subfiata. Acum stateau aplecaji amindoi, * • i | >o unul peste altul. Fulgerul de dorinta animalica * a <.iie-i strabatu familiara jinduire dupa el o nauci. Apuca-te de ele acum, murmu'3 Ethan, impunin
gol sa se frece de al sSu. O fi fost ea mama - fapt pe care §i-l reamintea atll de des. pentru a-$i tine in friu gindurile intunecate §i primejdioase - dar, in ceea ce-l privea pe el, era aproape la fel de inocenta §i incon$tienta pe cTt fusese la paisprezece ani. Cind Ethan Tncepuse pentru prima oarS sa aiba acele ginduri intunecate §i periculoase despre ea. Se abtinuse sa §i le puna in aplicare Pentru numele lui Dumnezeu, nu era decit o pu§toaica. lar un om cu trecutul lui nu avea dreptul sa se atinga de o faptura atit de neintinata. In schimb, ii fusese prieten $i se multumise cu atit. Crezuse ca putea continua s3-i fie prieten §i numai prieten. Dar, in ultima vreme, acele ginduri i! loveau tot mai des si cu mai multa putere. Deveneau foarte greu de controlat. AmTndoi aveau destule complica|ii in vie(ile lor, T§i reaminti Ethan. Urma doar s3-i tunda gazonul, poate s-o ajute sa scoata ni$te buruieni. Daca le mai raminea timp, avea sa le invite in ora$ la o inghetata. Aubrey murea dupa cea de fragi. lar apoi, trebuia s3 se duca la santierul naval si s3 se apuce de munca. §i intrucit era rindul lui sa gateasca, il astepta §i rezolvarea acestei mici probleme. Dar, mam§ sau nu, i$i spuse Ethan, in timp ce Grace se apleca sa smulga o papadie incap3|inata, avea o pereche de picioare uluitoare. Grace $tia c3 n-ar fi trebuit sa se lase convinsa s3 iasa in ora§, fie s> doar pentru o inghetata la botul calului. insemna sa-si reorganizeze programul zilei, sa se schimbe cu ceva mai onorabil decit hainele de grSdinSrit

I an patreacS mai mult timp in compania lui Ethan, cind N •union putin cam prea con§tient3 de dorintele ei. Dnr lui Aubrey Ti pISceau nespus acele mici plimbari |i a§a cS-i era impesibil sS refuze. I'lnrt la St. Chris era doar un kilometru §i jumSlate (Jar Imceau dintr-un earlier lini$til pe cheul agitat. Ma-Ofl/inflle de cadouri §i suveniruri stSteau deschise acum lupin zile pe sSptSminS, pentru a profila de sezonul tuMalic estival. Perechi §i familii treceau agale cu sacose i de amintiri pe care sS le ducS acasS. Cerul era de un albasru strSlucitor, iar Golful it relim i , i , invitmd bSrcile sS se plimbe pe suprafaja lui. Doi nmrinari de duminic5 i§i incurcaserS §cotele micului Sunfish, ISsind velele sS se pleo$teasc3. Dar pSreau sS * simtS grozav, in ciuda acestui mic accident Grace simtea miros de pe§te prajit, zahSr topit, nuci tin cocos dulci §i mereu, mereu, aroma umedS a apei, Crescuse pe cheul acela, privind bSrcile, navigind cu ale. Alergase liberS pe docuri, intrind $i ie§ind din maga­ zine. invSfase s i prepare crabii lingS genunchii mamei ■.ale, dobindind iuteala §i indeminarea necesare pentru a scoate camea, acea marfS pretioasS care apoi era impachetatS §i expediatS in Tntreaga lume. Munca nu-i fusese strSinS, dar rSmSsese intoteauna liberS. Familia ei trSise bine, chiar dacS nu in lux. TatSI ei nu credea in a-§i rSsfS(a femeile cu prea multe cocolo§eli. Totu$i, fusese bun §i iubitor, de§i hotSrit intr-ale lui. §i niciodatS n-o fScuse sS simtS cS era dezamSgit avind doar o fiicS, in locul unor fii care sS-i ducS numele mai departe. PinS la urmS, II dezamSgise oricum. Grace §i-o sSItS pe Aubrey pe sold, frecindu-§i nasul

de obrazul ei. - E multa lume azi. comenta ea. - Pare sa se adune tot mai multa cu fiecare vara. Dar Ethan alunga gindul. Aveau nevoie de mul|imilG verii, pentru a ie§i cu bine din iarnS. - Am auzit ca Bingham vrea s3-§i mareasca restaurantul §i sS-l modernizeze ca sa atragS mai mulli clienti, tot anut. - Ei, acum §i-a adus bucatarul 31a din nord §i a apa* rut in revista Washington Post. §i-o potrivi Grace mai bine pe Aubrey in brate. Egret Rest e singurul restaurant cu fete de masa de pe-aici. Ferchezuirea lui ar prinde bine pentru ora§. Intotdeauna ne duceam s3 luSm cina acolo, cu ocazii deosebite. O puse pe Aubrey jos, Tncercind s5 nu-§i aducS aminte c3 nu mai vSzuse interiorul restaurantului de peste trei ani. Jinmd-o de mma, o ias3 pe Aubrey s-o traga f3ra ragaz spre Crawford s. Acela era un alt standard al ora$ului St. Chris. La Crawford's se serveau rScoritoare, inghetata §i sandvi§uri submarin. Fiind ora amiezei, localul mergea din plin. Grace i§i impuse sa nu strice atmosfera. men|ionind ca ar fi trebuit sa m3nince sandvi§uri in loc de inghe|ata. - Buna, Grace, Ethan. Bine-ai venil, dr3gaia$a Aubrey, le zimbi radioasa Liz Crawford, in timp ce construia cu multa arta un submarin cu friptura rece. Invatase la §coaia cu Ethan §i avusese o vijiiaia scurta §i neimplicata cu el, de care amindoi i§i aminteau cu drag. Acum, era mama voinica §i pistruiata a doi copii, casatorita cu Junior Crawford, cum i se spunea pentru a-l deosebi de fatal lui, Seniorul. Junior, costeliv ca o sperietoare de ciori, fluiera prin-


vete, Grace ?i-o a§eza pe Aubrey in poaia. - Tin minte c5 veneai aid §i §tiai numele flcSrei fe|n pe care o vedeai, murmura ea. Mama Crawford stStea l.> tejghea, citind un roman de buzunar. Sim|i un strop din inghetata lui Aubrey picurindu-i p«' picior, sub tivul pantalonului, §i il $terse. - Maninca de pe margini. iubito, Tnainte s5 se to peasca. - §i tu luai intotdeauna inghetata de fragi. - Hmm? - Din cite-mi amintesc, continue Ethan, surprins cfl avea imaginea atit de Clara in minte, iti placeau fragii. §i Nehi de struguri, - Cred cS da. Ochelarii de soare ai lui Grace alunecara pe nas. cTnd se apleca sa §tearga al|i stropi. - Totul era atJt de simplu, dac3-|i luai o inghe(ata de fragi §i un Nehi de struguri. - Unele lucruri ramin simple. intrucit miinile ei erau ocupate, Ethan ii Tmpinse ochelarii la loc - §i i se paru c5 z3rea un licar aparte in ochii ei, dincolo de lentilele fumurii. - Altele. nu. Privi spre apa, in limp ce se ocupa de propria lui inghetata. O idee mai buna, conchise, decit sa se uite la Grace cum i§i lingea meet §i prelung inghetata ei. - Obi§nuiam sa venim aid duminica, din bind in cind, i§i aminti el. Ne ingramadeam to|i in ma§ina ?i veneam in ora§ la o inghetata sau un submarin sau doar ca sa vedem ce se mai Tntimpla. Mamei §i latei le placea sa se a$eze la una din mesele cu umbrele de la braserie §i sa bea limonada.

■ Mia ii-.icLim mi-e dor de ei, spuse meet Grace. §tiu » |i oile In iarna aceea, m-am imboln3vit de pneuo (in minte pe mama mea, §i pe-a ta. Mi se < ■£, ori de cite ori m3 trezeam, una sau cealaltS • * ■ oln era Iing3 mine. Doamna doctor Quinn a fost nim bun3 femeie pe care am cunoscut-o vreodatS. in mea Ha Intrerupse, cIStinind din cap. Ce e? Nu vreau s5 te intristez. Nu m3 intristezi. Zi pin3 la cap3t. Mama mea se duce la cimitir in fiecare an, prim3Wiifl, >1 pune flori pe mormmtul mamei tale. Merg §i eu ( ii on Nici nu-mi d3dusem seama, pin3 ne-am dus prima im i .i . clt de mult a tinut la ea mama mea. M3 intrebam cine le punea acolo. M3 bucur s3 aflu. CfiiM ce se spune... ce spun unii despre tatSI meu, i-ar fi liifunbTntat singele 31a irlandez. PinS acum, i-ar fi f3cut i ii ou §i cu o(et pe destui. - Nu e stilul t3u, Ethan. Trebuie s3 te ocupi de proiilema asta in fetul t3u propriu. Amindoi ar vrea s3 facem ceea ce e mai bine pontru Seth. Asta ar fi pe primul plan. - Faci ceea ce e mai bine pentru el. De fiecare dat3 ■Ind il v3d, arat3 tot mai vesel. Prima oar3 cind a venit .nci, il ap3sa o mare greutate. Domnul profesor Quinn se ocupa de asta, dar avea $i multe alte probleme. §tii cit de tulburat era, Ethan. - Mda... lar vinov3(ia il impov3ra ca o piatr3, drept in mijlocul mimii. - ...$tiu.

t

- Acum chiar ca te-am intrislat, se trase Grace spin el, aslfel Tncit genunchii li se atinserS. Indiferent ca II tulbura, n-ai fost tu niciadata. Tu erai o lumina putemlefl §i sigura in viata lui. Igi putea da seama oricine. - DacS puneam mai multe intrebSri... incepu Ethan. - Nu e stilul t3u. repeta ea gi, uilind ca avea minn lipicioasa, il atinse pe obraz. §tiai ca avea si-ti vcrbeasca atunci cind era gata, cind putea. - $i pe urma, a fost prea lirziu. - Nu-i adevarat, niciodata nu e prea lirziu, igi trecu Grace ugor degetele peste obrazul lui. Intotdeauna r5mine o gansa. Nu cred c-ag putea IrSi de la o zi la alta, daca n-ag crede ca Tntotdeauna exista o gansa. Nu-Ji face griji, spuse ea incet. Ethan simti ceva clintindu-se Tniauntrul sau, cind ridica mina sa i-o acopare pe a ei. Ceva se muta din loc, se deschidea. Apoi, Aubrey scoase un Jipat innebunit de bucurie: - Bunicuju'i Mina lui Grace tresari, apoi cazu ca o piatra. Toata caidura care se scursese afara din ea Tngheta. Umerii i se indreptara, Jepeni, cind se Tntoarse din nou in fata, privindu-gi fatal care se apropia de ei. - Uite-o pe papugica mea. Hai la bunicul. Grace igi ias3 fetija sa se duca, privind-o cum alerga gi era prinsa in bra<e. Tatai ei nu se feri de miinile cleioase, nici de buzele minjite. Rise, o imbratiga gi plescai din buze cind fu sarutat cu pofta. - Mmm. fragi. Mai vreau. §i incepu s3 molfaie zgomotos pe gitul lui Aubrey, pina o f3cu sa |ipe de incintare. Apoi. gi-o potrivi cu ugurinta pe gold gi strabatu scurta d is ta n t pina la fiica

"J. | i nu mai zimbi. i lince, Ethan. Face^i o plimbare de duminica? I hi i irace i se uscase gitul §i-i ardeau ochii. I Ilian ne-a invitat la o inghetata. I I, foarte frumos. Ai chiar acum pe tine pu^in din ea, comenta Ethan. Milnd s3 risipeasca □ parte din tensiunea acumulata vibra prin aer. I ’eteTsi privi camaga. unde Aubrey i§i transferase o IMile din fragii ei favoriji. Hainele se spaia. Nu te vdd adesea pe cheu duEthan, de cind ai inceput s5 consturie§ti nava - Mi-am luat o ar5 libera, Tnainte de a incepe pe ziua ■in iizi. Coca e gata, puntea, aproape. In reguia, asta-i bine, dadu Pete din cap cu sinceritnlo. apoi !§i indrepta privirea spre Grace. Mama ta e in lingerie. Va dori sa-gi vada nepoata. - Bine. Am s3... - 0 due eu, o intrerupse Pete. Tu pofi merge acasS clnd termini, iar mama ta o va aduce la tine peste o ora, dou£. Grace ar fi preferat s5-i tragS o palmS, decit s§-i vorbeasca pe tonul acela politicos §i distant. Oar dadu din cap, c3ci Aubrey incepuse deja sS turuie despre bunicuta. - Pa! Pa, mama. Pa, Ethan, striga fetita peste umarul lui Pete, suflindu-le bezele zgomotoase. - Imi pare r3u, Grace. §tiind ca era un gest nepotrivit, Ethan Ti luS mma, pentru a o gdsi feapana §i rece. - Nu conteaza. N-are de ce sa conteze. §i o iubegle

pe Aubrey. Se topegte dup2 ea. Numai asta are impa

tanta. - N u e cored fata de tine. Tatai tau e un om cumaa cade, Grace, dar cu tine e nedrept. - L-am dezamSgit. se ridicS ea, $1ergindu-$i repedi miinile cu §ervetele pe care le fScuse ghemoloc. §i cu asta, gata. - N u e nimic mai mult dectt mindria lui in conflict cu o ta. - Poate. Dar pentru mine mindria conteazei. AaincS §ervetele intr-un co? de gunoi, spunindu-§i c i asta punea punct. - Trebuie sa mS-ntorc acasa, Ethan. Am de facut un milion de lucruri §i, dac5-mi r3mm dou3 ore libere, e mai bine sa le rezolv. Ethan nu insists. de§i fu surprins sa vada cit de mull ar fi vrut. §i el detesta sa fie indemnat §i Tnghiontit S3 vorbeasca despre probleme personale. - T e due acasa. - Ba nu. prefer s3 merg pe jos. Chiar a§ dori sa merg pe jos. i\\ mulfumesc pentru bunavointi, izbuti ea un zimbet care parea aproape firesc. §i pentru inghetata. Miine vin la voi. Ai grija s3-i spui lui Seth ca rufele lui se pun in co§, nu pe jos. §i se lndeparta, mTncind pamintul cu picioarele ei lungi. Se asigura ca ajunsese destul de departe, inainte de a-§i permite s3 incetineasca pa§ii. Inainte de a-§i apasa o mina peste inima care o durea, oricit de ferm ii ordona contrariul. In viafa ei nu existau decit doi bSrbati pe care-i iubise vreodata cu adev3rat. §i se parea ca nici unul dintre ei nu putea s-o doreasca a$a cum avea ea nevoie sa fie dorita.

C apitolu! 4 Pe Ethan nu-l deranja muzica in timp ce lucra. Adevliu l era cS avea gusturi muzicale pe cit de largi, pe-atit (In nclectice - alt3 mo§tenire a famiJiei Quinn. Casa lutnse adeseori plinS cu muzicS. Mama lui cintase bine Ni pian. cu tot atita entuziasm pentru piesele lui Chopin c« 51 pentru cele ale lui Scott Joplin. Talentul muzical al inl.ilui sSu fusese vioara, instrument in jurul cSruia gravii.ise 51 Ethan, li plSceau stSrile ei de spirit variate §i ujurmta cu care era minuitS. Totu§i, gSsea muzica 0 risipa de sunet ori de cite ori concentra asupra unei munci, intrucit de obicei n-o nuzea decit cu zece minute intirziere. oricum. In acele momente, prefera tScerea, dar lui Seth ii pIScea ca radioul din gantierul naval s3 meargS, §i incS dat la maximum. A$a cS. pentru a avea lini$te, Ethan se mul|umea s3-$i inchidS urechile in calea bubuitorului rock and roll. Bordajul ambarcatiunii era §lefuit §i cSISfStuit, a muncS intensive §i care consuma limp. Seth ii (usese de mare ajutor, recuno?tea Ethan, oferindu-i douS mTini §i douS picioare in plus cind avea nevoie de ele De$i Dumnezeu ii era martor cS bSiatul $tia sS se plingS de

munca la fel de mult ca Phillip. Ethan refuza sa a u d i §i asta -v ca s3-$i pastrenmintea Tntreaga. Spera sa termine geluirea pun|ii Tnainle de a sosi Phillip Tn weekend, lucrind mai intii pe o diagonal^, apoi pe cealalta, Tn unghi drept. Cu un dram de noroc, in saptamTna aceea §i Tn ur matoarea putea sa munceasca zdravan la cabina echl pajului §i la timonerie. Seth f3cea mofturi ca era pus sa §mirgheluiasca, dar facea o treaba onorabiia. Ethan nu trebui sa-i spuna sa se intoarca §i s i refaca vreo cTteva par^i din bordaj declt de dou3 ori. Nici Tntrebarile baiatului nu-l deranjau. De§i. cmd tncepea, avea de pus milioane Tntregi. - Chestia aia de-acolo ce e? - Cloasonul cabinei de comanda. - De ce-ai taiat-o Tnca de pe-acum? - Fiindca e mai bine s3 scapam de tot rumegu§ul Tnainte de a face lipiturile §i vopsitoria. - §i cacaturile alealalte ce-s? Ethan se opri din lucru, privind Tn direc^ia unde se Tncrunta Seth spre o stiva de scinduri taiate dinainte. - Pere(ii laterali §i din capat ai cabinei, copastia, pupa §i bordurile. - Mie mi se pare ca-s o droaie de piese pentru o tTmpita de barca. - §i-au sa mai urmeze §i altele. - Asta de ce nu-§i cumpara una gata facuta? - Norocul nostru c3 nu i-a venit ideea. Buzunarele adinci ale clientului, medit§ Ethan, puneau bazele firmei Boats b y Quinn. - Fiindca i-a piacut cealalta barca pe care i-am construit-o - §i ca sa le poata spune tuturor §tabilor lui de

ih'iiini c3 i s-a proiectat §i construit o nava anume penii al Suth lua o bucata noua de glasspapier §i se apuca de lucru. Munca nu-l nemultumea deloc. $i-i pia• »»ii ji mirosurile de lemn, vopsea §i ulei de in. Dar pur ft timplu nu putea sa se lini$teasca. Dureaza o ve?nicie pin-o montezi pe toata. Lucram la ea de mai putin de trei luni. Multi oameni mtincesc cite un an - chiar mai mult - ca sa construiasca o nava de lemn. Seth ramase cu gura cascata: Un an! lisuse, Ethan. Scincetul s3u puternic, §i clt se poate de firesc, f3cu mllurile gurii lui Ethan sa se arcuiasca. Lini§te§te-te. asta n-o sa ne ia atit de mult. Dupa ce ■a lntoarce Cam §i lucreaza la ea citeva zile Tncheiate, o «A mergem inainte. §i tu, cTnd termini ?coala, poti prelua a mare parte din treburile mai simple. - Am terminat §coala. - Hmm? - Azi, zimbi Selh, cu gura pina la urechi. Libertate. S a zis cu orele. - Azi? se incrunta Ethan, oprindu-se din lucru. Creiliiam ca mai aveai vreo doua zile. - Nn{. Pierduse nofiunea timpului, la un moment dat, presupunea Ethan, lar lui Seth nu-i statea in fire - nu inca, deocamdata - sa le dea inform al din proprie initiative. - A i primitfoaia matricoia? - Mda - am trecut. - la s3 vedem. i§i iasa Ethan sculele jos, frecindu-§i miinile de blugi. Unde-i? Seth ridica din umeri, contiunind s3 §lefuiasca.

r

- E in ghiozdanul meu, acolo. Nu-i mare scofalS. - DS-mi-l s5-l vad, repeta Ethan. BSiatuI Incepu ceea ce Ethan considera cS era dansul lui ritual. Dindu-$i ochii peste cap, rididS din umeri, adSugind §i un oftat de TndelugnatS suferinta. In mod destul de ciudat, nu incheie cu o injur;3tura, cum avea obiceiul. Porni spre locul unde-§i aruncase ghiozdanul §i incepu sS scotoceasca prin el. Ethan se apiece peste tribord, pentru a lua hirtia pe care i-o intindea Seth. Observind expresia rebels de pe chipul bSiatului, se a§tepta ca ve§tile sS tie proaste. Stomacul i se incle$ta scurl. Predica de rigoare, i§i spuse Ethan cu un oftat launtric, avea sa fie al naifcii de incomodci pentru amindoi. Studie hirtia subtire, imprimatS pe computer. dindu-$i §apca pe ceafS ca sfi se scarpine Tn cap: - A in linie? Seth i§i sSItS din nou un um5r, infundindu-§i miinile in buzunare. - Mda, §i ce? - N-am mai vSzut Tn viata mea o foaie matricolS plinS numai cu A-uri. Pina §i Phillip mai avea unele B-uri. §i cite un C aruncat printre ele. Jena §i teama de a nu fi numit tocilar sau allcumva la fel de hidos i se rSzvratirS repede. - Nu-i mare scofaia. intinse mina sa-§i ia foaia, dar Ethan dating din cap: - Ba pe dracu'. Vedea, insS, chipul incruntat al lui Seth §i bSnuia ca-l intelegea. intotdeauna era dificil s3 fii diferit de restul turmei. - Ai o minte ascutit3 §i ar trebui sS fii mindru. - O am §i gata. Nu-i ca ?i cum a§ invata s3 pilotez o

Mw.i sail a$a ceva. Ai un cap bun §i {i-l folose§!i. g3se§ti solutiile ipmape la toate. I lhan Tmpaturi cu grija hirtia, bigind-o in buzunar. AI (If* ului sa fie dac£ n-avea sa se faieasca pu|in cu ea. Am impresia ca ar Irebui sa luam o pizza, sau Mvn Nadumerit, Seth T§i tngusta ochii: Ai irrtpachetat sandvi§urile alea nesarate pentru dnfl. Acum nu se mai potrivesc. Prima oara cind un Quinn prime$te A in linie ar trebui s3 merite cel putin o pizza. II v3zu pe Seth deschizind gura, apoi Tnchizind-o la loc, ii privi incintarea buimacita din adincul ochilor, TnaInte de a §i-i cobori. - Sigur, ar fi marfa. - Mai rezi$ti inca o ora? - Nici o problema. Seth Iu3 §mirghelul §i se apuca sa frece cu inverjunare. §i orbe§te. Avea ochii orbiji §i inima ridicata tn git. I se intimpla ori de cite ori vreunul d ir ei Tl numea un Quinn. $tia ca numele lui Inca mai era DeLauter. Trebuia sa §i-l scrie in capul fiecarei timpite de lucrari pe care o fScea la gcoaia, nu? Dar faptul de a-l auzi pe Ethan numindu-l un Quinn facea ca acea mica raza de speranta pe care Ray i-o aprinsese Tn suflet cu luni de zile Tn urma sa straiuceasca doar o idee mai puternic. Avea s3 ramina acolo. Avea sa fie unul dintre ei. Niciodata n-avea sa se mai Tntoarcd Tn iad. F3cea s3 merite faptul ca Tn ziua aceea fusese chemat in cancelaria lui Morrfield. Directoarea adjuncta H inhatase cu o ora Tnainte de inceperea libertatii. II apu-

casera nevricalele la stomac, ca intotdeauna. Dar femein il poftise s3 ia loc §i-i spusese c5 era mlndrS de progre sele lui. Ba frate. ce calvar! Okay, deci poate c3-n ultimele citeva luni nu mai pocnise pe nimeni la moac3. $i I§i facuse toate timpitele de teme pentru acas 2 in fiecare imputita de zi fiindcS mereu il bStea la cap cineva cu ele. In privinta asta, Phillip era cel mai nesuferit pisSlog. Tipul parc-ar fi fost un copoi cu munca la domiciliu, sau a$a ceva, i$i spunea acum Seth. $i. mda, mai ridicase §i mina in clasa cind §i cind, numai a§a, de-al dracu'. Dar ca Morrfield s5-l ia la laudat in halul 31a, era... gretos, conchise el. Aproape i?i dorise s3-l fi tirit inauntru ca s3-i mai trinteasdi o eliminare din §coal3. InsS dac5 o serie de A-uri nenorocite il mul|umeau pe un tip ca Ethan, era okay. Dup3 pSrerea lui Seth, Ethan era absolut marffl. ToatS ziua muncea in aer liber §i avea pe miini cicatrici §i batSturi groase de tot. Seth b^nuia ca in miinile lui Ethan ai fi putut s£ ba|i §i cuie, fSrS ca el sa le simta mScar, a§a erau de aspre $i tari. Avea douS bSrci - pe care singur §i le construise - §i §tia totul despree Golf §i navigatie. §i nici nu facea caz cu asta. Cu doua luni in urm3, Seth vSzuse High A/oon1, de§i era o nasoleaia alb-negru §i nici m3car n-avea singe sau explozii. l$i spusese atunci ca Ethan semana putin cu Gary Cooper aia. Nu vorbea mult, a$a ca, atunci cind o 1. - JLa amiaza", 1952, r, Fred Zinnemann, cu Gary Cooper $i Grace Kelly, capodoperfi western, dlslinsa cu numeroase premi Oscar (n.tr.)

'* - • de cele mai multe ori il ascultai. §i facea tot ce r * tin fflcul, fara multa parade. I than i-ar fi culcat §i el cu mut/a-n jos pe tipii ai \ » H FiindcS a§a era just. Seth rumegase gindul o ■i i . hii , dupa care hotarise ce era un erou. Un om care '* numai ceea ce era just. lithan ar fi fost n5ucit §i jenat de moarte, daca ar fi liil citi gindurile lui Seth. Dar baiatul era expert in a $i p.istra pentru el Tnsu?i- La acest nivel, el §i Seth se[flinau ca doi fraji gemeni. Se putea ca lui Ethan sS-i fi trecut prin minte ca Village Pizza se afla doar la ci(iva pa$i de Shineys Pub, unde i§i incepea Grace schimbul, dar nu pomeni nimic. Oricum n-ar fi putut duce baiatul intr-un bar, meditS nl. In timp ce intrau in zgomotul §i luminile vii din resliurantul local, lar Seth s-ar fi pirns obligatoriu, §i cit putea de tare. daca Ethan ii cerea sS a§tepte doua mi­ nute in ma§ina, pina bSga el un cap inSuntru. La fel de probabil era sa se plinga $i Grace, daca se prindea ca o controla. Era mai bine s3 lase totul balta, concentrindu-se asupra problemelor imediate. f§i vir? miinile in buzunarele de la spate, studiind menu-ul afi§at pe perete, in spatele tejghelei. - Cu ce-o vrei? - In nici un caz cu ciuperci. Sint scirboase. - Aici sintem de aceea§i pSrere, mumnura Ethan. - Ardei iute §i cirnat, i$i dezveli Seth dintii, dar strict totul, iopaind putin in adida§i. Daca-i faci fa|3 §i tu. - Eu Ti fac. daca-i faci tu. Azi. Justin, ii zimbi el in chip de salut baiatului de la tejghea. LuSm doua man cu ardei §i cirnafi ?i doua Pepsi-uri jumbi.

r

- S-a marcat. Aici sau la pachet? Ethan privi peste cele citeva mese $i separeuri, pentru a observa c2 nu era singurul care se gindise s.'i s 2 rb2 toreasc2 ultima zi de §coal2 cu piz2 a. - Du-te ?i ocupS ultimul separeu de-acolo, Seth. Le Iu2m aici, Justin. - Stati jos la o mas2 . Vin §i sucurile acum. Seth i§i tnntise ghiozdanul pe banchetS §i bStea cu mlinile in mas2 in ritmul tonomatului de unde cinta Hootie and the Blowfish. - M2 due s2 joc ceva la video. Ti spuse el lui Ethan; cind acesta dadu sa-$i scoat2 portofelul, Seth cl2tin2 din cap: am bani. - Ba-n seara asta n-ai, replica moale Ethan, sco^nd ni§te hirtii. Tu e§ti s2rb2toriul. Du-te §i schimba-le. - Marf2. Seth inh2t2 bancnotele §i alerg2 sa le schimbe pe fise. In timp ce se a§eza in separeu. Ethan se Tntreb2 de ce atit de multi oameni considerau ca dou2 ore Tntr-un salon plin de zgomot erau o distractie nemaipomenita. O ga§t2 de pu§ti incercau deja sa rad2 ni§te banditi la cele trei jocuri video de Iing2 peretele din spate; tonomatul trecuse pe Clint Black - iar b2iatul 21a de la tara se tinguia ingrozitor. Tincul din separeul a!2turat era in plin2 criz 2 de mofturi, iar dou 2 adolescente chicoteau la un nivel decibelic care ar fi f2cut urechile lui Simon sa singereze. Halal stil de a-ti petrece o sear2 pl2cut2 de vara! Apoi. ii v2zu pe Liz Crawford §i Junior cu fetitele lor. intr-un separeu din apropiere. Una dintre fete - trebuia s2 fie Stacy, T§i spuse Ethan - vorbea repede, gesti-

irg, in timp ce restul familiei hohotea de ris. Alcfliuiau o unitate, reflects el. propria lor insulita, in ,'|(ocul haosului de lumini §i zgomot. Presupunea cS '•*' • Insemna o familie. o insulS. Faptul de a §ti ca te jhlimi refugia acolo era tot ce conta. S' tatu§i, junghiul de invidie ii mira, fScTndu-l sa se LimicS incomod pe bancheta tare a separeului, cu privira.i IncruntatS in gol. Se hotarise cu ani In urma s3-§i Bil^meieze o familie $i nu- I incinta deloc junghiul acela ■ncu|it de dor. - Ce-i, Ethan, de ce faci mutra asta? RidicS privirea, in limp ce sticlele erau puse pe mass in la|a lui, drept spre ochii cocheji ai Lindei Brewster. Arata trSsnet, nici vorbS. Jean$ii negri strimti §i tricoul nagru en-coeur ii inveleau trupul armonios format ca un •Wat de vopsea pe un Chevy clasic. DupS ce i se pronuntase divortul - sSptSmina IreCutS, luni - se tratase cu o manichiurS §i o coafurS nouS. Unghiile ei cu virf portocaliu-coral Ti rasfirau pSrul blond, proaspSt tuns paj, in timp ce-i zimbea lui Ethan. Pusese ochii pe el de-o bunS bucatS de vreme - la urma urmei, se despSr|ise de acel pierde-varS de Tom Brewster cu peste un an in urrnS, iar o femeie trebuia sS priveascS spre viitor. Ethan Quinn ar fi fost trSsnet la pal, conchise ea. Avea instinct, la problemele astea. Miinile lui mari ar fi fost puternice de-a binelea, nu se Tndoia $i atente. A. da. $i-i pIScea §i cum arSta. Doar o idee cam dur §i brSzdal de vmturi $i ploi. $i zimbetul acela al lui, lent, sexy... cTnd reu§eai sS i-t provod, ii dSdea p ofti s3-§i lingS buzele de nerSbdare. Avea un stil al lui anume, calm. Linda §lia ce se

spunea despre apele lini§tite. §i murea sS vadS ell ■!■ adinc s5pa apa lini§tita a lui Ethan Quinn. Ethan era perfect con§tient Tncotro i se abdtusail ochii, de vreme ce §i el $i-i holba cit toate zilele. In cSutarea unui spatfu de fugS. Femeile ca Linda il sperlau de moarte. - Salut, Linda. Nu §tiam ca lucrezi aid. Altfel, ar fi fugit de Village Pizza ca de ciuma. - tl ajut doar pe taic5-meu, pentru dou3 saptSmTnl. Era pe janta cu banii, iar tatai ei - proprietarul pizza riei - Ti spusese c<S nici mort n-avea s-o lase s5-i tapeze, pe el §i pe maicS-sa. Trebuia s5-§i puna la treabS fundul aia obraznic. - Nu te-am mai v3zut in ultima vreme. - Am mai umblat... Voia sS-l lase in pace. Parfumul ei Tl cSIca pe nervi. - Am auzit c5 tu §i fra|ii t3i afi Inchiriat hambarul Sla vechi al lui Claremont $i construifi b3rci. Voiam s3 tree ca s-arunc o privire. - Nu e cine $tie ce de v3zut. Unde naiba era Seth, cind avea nevoie de el? se intrebS Ethan, cu oarecare disperare. Cit puteau dura fisele alea nenorocite? - A$ vrea s3 vSd oricum, T$i plimbei Linda unghiile cu virfuri lucioase in lungul bra^ului s3u. torcind sc3zut cind Ti sim|i reflieful mugchilor, Pot s-o tai de-aici pentru un timp. Ce-ar fi sS m3 duci pm-acolo §i s3-mi arSfi ce $i cum? Un moment, mintea i se goli de orice ginduri. Om era §i el. Iar Linda i§i trecea virful limbii peste buza de sus intr-un mod menit sS atragd privirea unui bSrbat §i s£-i gidile glandele. Nu c3 l-ar fi interesat, deloc, dar trecuse

'
- Pe bune, ridica Seth din umeri dar, din fericire, abandon^ subiectul cind Linda reveni cu farfuriile de pizza. - Pofta bunS, le urS. aplecindu-se peste masa o idee mai mult decit era necesar, Tn caz cS Ethan nu observase peisajul TncS de prima oara. Seth inhatS o bucata §i mu$ca. §tiind c-avea sS-i friga cerul gurii. Aromele explodara, ficind ca arsura sa merite cu vlrf §i-ndesat. - Grace face pizza din te miri ce, spuse el, cu gura plina. E §i mai bunS decit asta. Ethan nu facu decit sa bombane. Gindul la Grace. dupS ce nutrise - chiar §i fSrS voia lui - o fantezie scurta §i nadu§ita despre Linda Brewster, II enerva. - Serios. Ar trebui sS vedem dacS vrea s3 ne pre­ pare, intr-una din zilele cind vine la curS|enie. Miine vine, nu? - Mhm, Iu3 Ethan o bucatS, nemultumit cS-i pierise aproape toatS pofta de mincare. A§a cred. - Poate ne face una Tnainte sS piece. - Ai primit pizza in seara asta. - Ei, §i?- term ini Seth de infulecat prima bucata, cu iujeala §i precizia unui §acal. Am putea. cum ar veni, s3 facem comparatie. Grace ar trebui sa deschida o pizzerie sau ceva, ca sS nu mai fie obligate sS facS toate muncile alea diferite. Tot timpul lucreaza. Vrea sa-§i cumpere casS. - ZSu? - Mda, i$i linse Seth latul miinii, unde i se prelinsese pu|in sos. Doar una mica, dar trebuie sS aibS $i curte, ca sS poatS Aubrey sa zburde, sa-§i ia §i un ciine §i alte chestii. - Ji-a spus ea toate astea?

Sigur. Am tntrebat-o de ce se dS de ceasu’ mortii • I mature prin atitea case, plus munca la circium i, §i a /h. ( ,i mai mult de-asta. §i d a c i nu ci§ tig i destul, ea §i Aubrey n-or s i a ib i o casS la lor pinS-ncepe Aub gr3ilmi|ii. Cred cS pinS §i-o ca s i micS te costs de te usucS, nu? - Costs, rSspunse incet Ethan. I$i amintea eft de multumit, cit de rnindru fusese cTnd I9I lansase la apS propria locuintS. Cit insemnase pentru ol laptul de a §ti c i reugise in ceea ce-§i propusese. - E nevoie de timp ca sS economise^. - Grace vrea s i aibS casa la vremea cind Aubrey 0 ■ja-nceapS gcoala. DupS aia, zice cS trebuie sS-nceapS iiconomiile pentru colegiu. Pofni, hotSrind s3-gi putea impinge in stomac §i a treia bucatS. - Ce naiba, Aubrey e micS, mai are-un milion de ani pin-la colegiu. l-am spus-o §i pe asta, adSugS, incintat ca oamenii s3 gtie cS el §i Grace aveau conversatii. N-a fScut decit sS ridS §i a zis cS acu 1 cinci minute lui Aubrey i-a iegit primul dinte. N-am prins poanta. - Ideea era c i 3$tia mici cresc repede. Intrucit pofta de mincare nu dSdea semne sS-i mai revini, Ethan inchise capacul peste pizza §i scoase banii s-o plSteascS. - Hai pe-asta s-o ducem la gantier. DacS tot nu mai ai gcoali miine diminea|S, mai putem lucra incS vreo douS ore. LucrarS mai mult de douS. OdatS ce Tncepea, nu putea sS se mai opreascS. I se limpezeau gindurile, n-o luau razna, intrebindu-se. rngrijorindu-se. Barca era concretS, 0 sarcinS palpabilS, cu un final

previzibil. $tia ce facea acolo, la fel cum §tia ce facea §i in Golf. Nu exislau a1it de multe zone umbrite, cu poate-uri §i cu dac<$-uri. Ethan continua sa lucreze chiar §i dupa ce Seth se ghemui pe o prelate §i adormi. Zgomotul uneltelor in functiune nu pSrea sa-l deranjeze - de§i Ethan se tntreba cum putea cineva sS doarma cu cea mai mare parie dintr-o pizza cu ardei $i cirnati in stomac. Incepu munca la capetele §i stilpii cabinei ?i ale timoneriei, in timp ce vintul serii sufla alene prin u§ile de marfa deschise. Inchisese radioul, astfel ca acum singura muzica era apa, cu notele bITnde ale valurilor lunecind pe linga mal. Lucra meet, cu grijS, de§i putea sa vizualizeze per­ fect proiectul incheiat. Cam, hotari el, avea s£ se ocupe de majoritatea lucrSrilor interioare. Era cel mai priceput din toti trei la finisarea timpiariei. Phillip se putea ocupa de treburile grele; era mai bun la munca manuaia bruta decit ii piacea sa recunoasci. Daca reu§eau sa lina pasul, Ethan calcula ca urmau sa aiba nava vopsita §i lansata la apa peste doua luni. Calculul profiturilor §i al procentajelor il lasa in seama lui Phillip. Banii aveau s3 se duca pe avocaji, la §antierul naval $i in propriile lor burfi. De ce nu-i spusese Grace niciodata ca voia sa-§i cumpere o casa? Ethan se incrunta ginditor, in timp ce alegea un nit galvanizat. Nu era un pas cam mare, s3 discute problema cu un baiat de zece ani? Dar, recunoscu el. Seth o intrebase. El unul nu-i spusese decit ca nu trebuia sa se speteasca atita cu munca - n-o intrebase de ce insista. Ar fi fost mai bine sa se impace cu tatdl ei, T$i spuse

(Ethan iara§i. Dac5 ei doi reu$eau sa Tndoaie jeapdna aia do mindrie a neamului Monroe pentru doar cinci minute, puteau ajunge la o Tn|elegere. R3m5sese gravida - iar Elhan nu se indoia ca Jack Casey profitase de o fata llnara §i naiva, lucru pentru care merita sa fie impugcat dar povestea asta era trecuta §i terminata. Familia lui nu Jinuse niciodata ranchiuna, mare sau mica. Se certasera, desigur - iar el §i frafii lui se luasera adesea §i la bataie, Dar, cind terminau, era gata. Lucru destul de adevarat, nulrise unele semin^e de pica pe Cam, fiindca fugise in Europa, §i pe Phillip, pen­ tru ca se mutase la Baltimore. Toate se intimplasera atit de repede, dupa moartea mamei lor, cind rana era in c i deschisa. Totul se schimbase inainte ca el s3 clipeasca din ochi macar, §i-$i rumegase indelung durerea. Insa chiar §i a§a, nu le-ar fi intors niciodata spatele, daca vreunul avea nevoie de el. §i §tia ca nici ei nu i-ar fi Intors lui spatele. I se p3rea cea mai mare prostie $i paguba imagina­ ble ca Grace nu cerea ajutor, iar tatai ei nu i-l oferea. Se uita la ceasul mare $i rotund prins pe perete, deasupra u$ilor de la intrare. Fusese ideea lui Phillip, i§i aminti Ethan, cu o jumatate de zimbet. Socotise c3 aveau nevoie s3 §tie cit de mult timp lucrau dar, din cite b3nuia Ethan, Phillip era singurul care se ostenea sa noteze orele. Era aproape unu, ceea ce insemna ca Grace avea sa termine treaba la circiuma cam paste o ora. Nu era nimic r3u daca-l urea pe Seth in camioneta $i dadea o raita scurta pina la Shirley's. Doar ca sa... arunce o privire de control. Chiar cind incepea sa se ridice, il auzi pe bdiat scincind in somn.

In sfir$il, T$i spune pizza cuvintul, reflects Ethan, cIS tinTnd din cap. Dar banuia cS nici o copilSrie nu putea fi complete firS cota ei de crampe. CoborT, rulmdu -51 umerii pentru a-§i alunga cTrceii, in limp ce se apropia de bSiatuI adormit. Se ghemui lingS Seth §i-i puse o minS pe umSr, scuturindu-l u$urel. lar bSiatuI sSri ca ars. Pumnul sSu strins il nimeri pe Ethan drept in gurS, azvirlindu-i capul Tnapoi. §ocul, mai mult decit durerea bruscS §i vie, il fScu sS injure. BlocS umnStoarea loviturS, dupa care apucS strins bratul lui Seth. - Stai. - la-ji labele de pe mine! Innebunit, disperat $i incS prins in ghearele cleioase ale visului, Seth i§i agita miinile prin aer. - la-ti labele imputite de pe mine! In|elese pe loc. Expresia din ochii lui Seth - teroare crudS §i furie sSIbatica. Le sim{ise cindva §i el pe amindouS, deopotrivS cu o cutremurStoare neputin^S. ii dSdu drumul, ridicind ambele miini, cu palmele in fatS: - Ai visat. O spusese calm, fSrS inflexiuni, §i ascultS ecoul respira^iei intretSiate a lui Seth in aer. - Adormise§i. Seth rSmase cu pumnii string. Nu-$i amintea cind adormise. Tinea minte cS se ghemuise pe prelata, ascultindu-l pe Ethan cum lucra. lar urmStorul lucru pe care-1 §tia era cS se afla din noua Tntr-una din camerele alea intunecoase, cu mirosuri acre §i prea omene§ti. unde zgomotele din camera alSturatS erau prea puternice §i prea animalice.

lar unul dintre b3rba|ii far5 fa(3 care foloseau patul {niimi'i lui se apropiase pe furi§ §i iar3$i T§i pusese miimla pe el. Ins5 cel care-1 privea acum era Ethan, rSbdator, cu praa mult5 intelepciune in ochii s3i serioji. Seth Simti un nod in stomac, nu numai pentru ceea ce se intimplase, 11 91 fiindeci Ethan acum §tia. Neputindu-se gindi la nici un cuvint sau scuzS. Seth M multurfii s3 inchida ochii. Acest lucru avu cuvintul hotSritor asupra lui Ethan. Cedarea in fa^a neputin(ei, alunecarea in ru$ine LSsase tana aceea in pace, dar acum se parea c3 la urma urmei ini trebuia s-o oblojeascS. - Nu trebuie s<S te temi de ceea ce a fost, Nu m3 tem de nimic, deschise Seth brusc ochii; (uria din ei era mature §i inver§unat3. dar glasul ii tremura ca al unui copil ce era. Nu mi-e frica de-un timpit de vis. - $i nici rusine nu trebuie sS-ti fie. Fiindci ii era, 0 ru§ine hidoasa, Seth s5ri in picioare. Avea din nou pumnii strin$i, pregatiti. - Nu mi-e ru$ine de nimic. §i habar n-ai dracului despre ce e vorba. - Ba am habar dracului perfect de bine despre ce e verba. . Tocmai din acea cauz5, nu a sS vcrbeascS. Dar, in pofida pozi^iei sale sfidStoare, bSiatuI tremura. Singurul lucru care-i mai rSmasese de feicut era s5 vorbeascS. Cel mai potrivit lucru. - $tiu ce efect au avut visele §i asupra mea, cum am continuat s3 le am mult timp dupa ce partea aia din viata mea se sfir§ise.

§i inc3 le mai avea, din cind in cind, dar nu era nevoie sS-i spunS baiatului cS II a§tepta o via$ intreagS de amintiri §i lupte cu e!e. - $tiu ce te fac sa simti. - Gogo§i. Lacrimile il ardeau pe Seth inapoia ochilor. umilindu-l §i mai mult. - Nu-i nimic in neregula cu mine. M-am cSrat dracu' de-acolo, nu? Am scapat de ea, nu? §i-napoi n-am s5 m3 mai intorc, orice-ar fi. - A§a este, n-ai s3 te mai intorci, confirms Ethan. Orice-ar fi. - Putin imi pasa ce crezi tu sau oricine despre ce s-a-ntimplat atunci. §i n-ai sa m3 duci de nas sS vorhesc, prefacindu-te c3 §tii. - Nu e nevoie sS spui nimic, rSspunse Ethan. §i nici eu n-am nevoie s3 m3 prefac. LuS §apca pe care pumnul lui Seth i-o zburase din cap §i §i-o trecu absent prin mtini, Tnainte de a §i-o pune la loc. Dar gestul acela firesc nu reu$i cu nimic sS-i destindS ghemul strins §i lunecos de tensiune din pintec. - Maic3-mea a fost o tirfS - mama mea naturals. §i mai era §i toxicomanS, dependents de heroinS. RSmase cu ochii spre ai lui Seth, vorbind pe un ton normal. - Eram mai mic decit tine cind m-a vindut prima datS, unui pSrbat cSruia-i pISceau bSie(ii mici. Respirajia lui Seth se accelerS, in timp ce fScea un pas Inapoi. Nu, fu singurul cind care-i putu trece prin minte. Ethan Quinn era intru totul puternic §i solid §i... normal. - Min{i.

De cele mai multe on, oamenii mint ca sS se laude, » 1nA-§i aminti sA respire din nou. - Cum ai at? - Am incetat sA-mi mai pese, ridicA Ethan din umeri. Am Tncetat sA mai exist. dacA Tn^elegi ce vreau sa spun. N-aveam pe nimeni cAruia sA-i cer ajutorul - §i nici nu §tiam dacA exista sau nu cineva. Umbla mult din loc in loc, ca sA-i piardA urma asisten|ii sociali. Seth §i simjea buzele strinse §i uscate. §i le frees brutal cu dosul miinii. - NiciodatA nu §tiai unde aveai sS te trezegti dimineatA. - Mhm, nu $tiam niciodatS. InsA toate locurile arAtau la fel. Toate miroseau la fe!. - Dar ai fugit. Ai scApat. - Mhm, am scApat. Intr-o noapte, dupA ce clientul terminase cu amlndoi, a fost... o problems.

Urlete. singe, blesteme. Durere. - Nu-mi mai amintesc totul exact, dar au venit sli cletii. Probabil cS arStam Tntr-un hal fSrS de hal, flindcfl m-au dus la spital §i au Triples totul destul de repeda. Am ajuns in sistemul social §i a§ fi putut rSmine acolo. Dar doctorita care m-a tratat era Stella Quinr. - §i te-au luat la ei. - M-au luat. $i aceste cuvinte, numai acestea, a lin a j senzatia da greats din pintecul lui Ethan. - Nu numai c3 mi-au schimbat viata, mi-au salvat-o. MultS vreme dupS aia am avut visele, alea transpirate in care te treze$ti incercind sa respiri, convins cS iar te-ai intors. $i chiar dupS ce-ti dai seama cS nu-i adevSrat, TncS mai ti-e frig un timp. Seth i§i §terse lacrimile cu nodurile degetelor, dar acum nu se mai ru$ina cu ele. - Eu am scSpat intotdeauna. Uneori, i§i puneau miinile pe mine, dar scSpam. Nici unul din ei nu m-a... - Bravo (ie! - Da' tot voiam sa-i omor, §i pe ea. Voiam. - §tiu. - N-am vrut sS spun la nimeni. Cred c3 Ray §tia. §i Cam $lie oarecum. Nu voiam sS creadS nimeni ca am... sS se uite la mine §i s3 creada... N-o putea exprima in cuvinte, ru$inea de a-l privi cineva §i a §ti ce se intimplase, ?i ce s-ar fi putut inlimpla, in camerele acelea intunecoase §i mirositoare. - De ce mi-ai spus? - FiindcS trebuie sS §tii cS asta nu te face s3 fii mai putin om decit e§ti. Ethan a§teptS, §tiind cS Seth avea sS se decidS dacS accepta sau nu adevSrul acestui lucru.

■iflea ce vedea Seth era un bSrbat, inalt, puternic, •trtpln pe sine, cu miini mari, bcitatorite, §i ochi lini§tifi. (Inn dintre greutatile care-1 ap<5sau pe suflet se ridicS. Cred c£ a§a e. Apoi, zimbi pu|in: - l|i curge singe din gur3. I than se $terse cu dosul miinii, §tiind c5 treca paste o linie subtire $i nesigurS. Ai un cro§eu de dreapta bun. Nici nu l-am vSzut vflnind. lntinse o minS, cu titlu de incercare, ciufulind pSrul iflva§it de somn al lui Seth. Zimbetul bSiatului ramase la locul s3u. - Hai s3 facem curat, spuse Ethan, §i s3 mergem ncasa.

C ap ito lu l 5 Grace avea o dimineafa plina de treburi. Prima serie de rufe intra in ma$ina la §apte §i un sfert. in timp ce fierbea cafeaua, iar ochii ei inca mai erau aproape Tnchi§i. I§i stropi florile de pe veranda §i micile risadnife cu plante medicinale de pe pervazul bucatSriei, cSscind de-i trosneau falcile. Pe cind cafeaua incepea sd aromeze aerul §i s£-i dea sperante, spSI3 paharele §i vasele pe care le folosise Julie in seara trecuta, cind statuse cu Aubrey. In-

chise punga cu cartofi pai, o puse la locul ei in dulap, apoi §terse firimiturile de pe tejghea, unde i§i luase Julie gustarea in timp ce vorbea la telefon. Julie Cutter nu era exemplar de ordonata, dar o iubea mult pe Aubrey. La §apte $i jumatate punct - dupa o jumatate de cea§ca de cafea - Aubrey se trezi. Sigura ca rdsdritul soarelui, T§i spuse Grace, pornind din chicineta spre dormitorul de linga living. Fie ploaie fie soare, fie zi de saptamina sau weekend, ceasul intern al lui Aubrey suna in fiecare dimineata la §apte §i jumatate. Grace ar fi putut s-o lase in leagSn pin3-§i termina cafeaua, dar in fiecare zi a?tepta cu nerabdare acel mo­ ment. Aubrey se ridica in picioare la marginea leaganului, cu buclele aurii incurcate dupa somn $ obrajii inca inro§i(i de perna, Grace (inea minte §i-acum ziua cind intrase prima oara pentru a o gasi pe Aubrey in picioare, leganindu-se pe picioru§ele ei nesigure, cu fata luminaia de triumf §i surprindere. Acum, picioarele lui Aubrey pareau mult mai solide. Ridica unul, apoi pe ceiaialt, intr-un fel de mar§ vesel. Rise sonor, cind Grace intra in camera. - Mama, mama, ula, mama mea. - Buna, fetita mamei. Grace se apleca peste margine pentru primul sarut, oftind. §tia cit noroc avea. Nu se putea sa existe pe intreaga planeta un copil cu o fire mai veseia decit fetita ei. - Ce face Aubrey a mea?

- Opa! Afaiai - Te cred. Vrei pi§u? - Vleau pisu, confirma Aubrey, chicotind cind Grace o ridica din leagan.

in-.iructia de toaleta era in curs, conchise Grace, veMfl' Indu-i scutecul de noapte in time ce mergeau spre I mi<> Avea succesele §i e§ecurile ei. Da asta data, Aubrey avu succes, iar Grace se lansS Inlr-un generos elogiu al funcliilor fiziologice, pe care nu l-m li putut in|elege decit un parinte de copil mic. P3rul §i tlln|n fur3 periati in baia cTt o debara, pe care Grace o Inveselise cu zugraveaia verde-menta §i perdele cu ilungi multicolore. Ircepu, apoi, rutina micului dejun. Aubrey voia fulgi wei de cereale cu banane, dar nu §i lapte. Cind Grace Incepu sa-l toarne, i$i trinti minuta peste castrona?, sculurlnd cu vigoare din cap: - Nu, mama, nu. Tasca. Te log. - Bine, laptele in cea§ca. Grace ii umplu una 51 o puse pe tavita scaunelului Inalt, linga castrona§. - $i-acum, papa. Azi avem multa treaba. - fe tleaba? - la sa vedem, incepu Grace sa parcurga programul zilei, in timp ce-$i pregatea 0 felie de piine cu unt. Trebuie sa terminam rufele, apoi i-am promis doamnei West ca-i spaiam azi ferestrele. Munca de trei ore, dupa calculele ei. - Pe urma, avem de mers la piata. Aubrey scoase o exclamatfe de piacere: - Domni§oara Luti. - Da, ai s-o vezi pe domni$oara Lucy. Lucy Wilson era una dintre persoanele favorite ale lui Aubrey. Casieri^a de la supermarket avea pentru ea Tntotdeauna un suris - §i o acadea. - Dupa ce punem la loc cumparaturile, mergem la familia Quinn.

- Seth! zimbi Aubrey, cu laptele prelingindu-i-se printre buze. - Ei, iubito, nu sint sigurS dad5 as£zi va fi acolo. S-ar putea sS fie in Golf, cu Ethan, sau ccasS la prietenll lui. - Seth, repetci Aubrey, foarte convinsS, tuguindu-gl buzele intr-o bosumflare Tnc5p3|inat3. - Mai vedem, incepu Grace s5 §teargS laptele vSrsat. - Ethan. - Poate. - Cutii. - Foolish, cu sigurantS. SSrutS cre^tetul capului lui Aubrey §-§i acordS luxul unei a doua ce$ti de cafea. La opt §i un sfert. Grace era inarmatS cu un teanc de ziare §i o sticIS de vaporizator care continea un amestec de ofet §i amoniac. Aubrey se distra pe iarbSi, cu jocul eu Mattel Seo'n Say. La fiecare citeva secunde, cite o vac3 mugea sau un pore guita. lar Aubrey nu uita niciodatS Sei reproduce sunetul. La vremea cind Aubrey i$i comutS preferin|ele spre cuburile de construit, Grace termirase ce spSlat §i lustruit parlea exterioarS a geamurilor din fata §i latura casei, Tncadrtndu-se perfect in program. $i ar fi respectat programul pinS la capSt, dac3 doamna West n-ar fi ap5rut tocmai atunci cu ni§te pahare mari cu ceai de la gheafS §i un mare chef de vorbS. - Nu $tiu cum sS-|i multumesc cS te-ai ocupat de asta pentru mine, Grace. Doamna West, bunica multorcopii, ii adusese lui Au­ brey de b3ut intr-o cea§c3 de plastic colorat, cu r3tu§te pe margine.

O fac cu piacere, doamna West. Eu pur §i simplu nu mai pot ca alia data, cu artrita ifc-ii $i tare-mi mai place ca ferestrele mele sa straiu»•■*( l, 2 imbi batrina, adincindu-§i ridurile de pe fa(a biizdata de vreme. !ar tu. §tiu c3 le faci sa straiuceasca. N«poata mea, Layla, a spus ca mi le spala ea. Dar am tf-|i spun adevarul §i sa se fac-a§a cine minte, Grace, Ihti asta e o Tmpra§tiata. Cel mai des, incepe treaba $i-o Immina sforaind in grSdina de legume. Nu §tiu ce-o sa in ileaga de ea. Grace rise, incepind sa frece fereastra urmatoare. - Are abia cincisprezece ani. li sta mintea la baieti, haine §i muzica. - Mie-mi spui, d3du din cap doamna West cu atita wlgoare, incit a doua barbie i se legSnS in ritmul migcarii. I Mi, la virsta ei, eu puteam sa curaj un crab repede cTt n )i clipi din ochi. Irmi ci§tigam traiul §i nu-mi luam gindul de la muncS pina nu terminam. li f5cu cu ochiul: - lar pe urma, m3 gindeam la baieti. Rise din toata inima, inainte de a-i zimbi lui Aubrey: - Ce mielu§ic5 dr3gSla§5 ai tu aid, Grace. - Lumlna vie^ii mele. - §i-i cuminte cit Tncape. Pai, bSietelul cel mai mic ai lui Carly a mea, Luke, nici doua minute nu sta la un loc Si-$i petrecere fiecare ora cit nu doarme cautmd necazul cu luminarea. Mai saptamina trecuta l-am prins caiarindu-se pe perdelele mele din salon ca o pisica. Totugi, amintirea o facu sa chicoteasca. - E de groaza, Luke asta. - Are §i Aubrey momentele ele. - Nu-mi vine sa cred. Cu feti§oara asta de ingera§? Mtine poimiine va trebui s3-i ba|i pe baieji cu ba{ul, ca sa

nu adulmece pe ITnga dulceaja asta. Foe de frumut • * Am ?i vazut-o tinindu-se de min5 cu unul. Grace coborT pulverizatorul §i intoarse repede ca[«> pentru a se asigura ca fetita ei nu crescuse in timp ce m nu se uita. - Aubrey? Doamna West rise din nou: - Se plimba pe cheu cu baiatul 51a, Quinn - ala noul. - A, cu Seth. Sentimentul de ugurare era atit de ridicol, incit Gram puse sticla jos $i-§i luS paharul s5 bea. - Aubrey are o s!5biciune pentru el. - ArStos b5iat. Micul meu Matt este coleg de ?coali» cu el - mi-a spus cum l-a cirpit Seth pe bataugul ala de Robert, acu' citeva s5pt5mini. N-am putut s5 nu-ml spun ca era §i timpul s-o fac5 cineva. Cum le merge, la Quinn? AceastS intrebare reprezenta principalul scop pentru care ie§ise, dar doamnei West ii pIScea s5 ajunga treptat la subiect. - De minune. BStrina i§i dadu ochii peste cap. Trebuia s-o descoas5 pe indelele. - Fata aia cu care s-a insurat Cam e o frumusete, mai mult ca sigur. $i trebuie sa aiba §i miini iuti, ca sa-l tin5 pe unul ca el la locul lui. Intotdeauna a tost un nebunatic. - Cred c5 Anna ii face fata. - S-au dus undeva-n str5in5tate in luna de miere, nu-i a§a? - La Roma. Seth mi-a ar5tat o ilustrata de la ei. E o splendoare. - Imi aduce mereu in minte filmul 51a cu Audrey Hep-

|i Gregory Peck - unde ea e prin^esS. Azi nu se •k* M> imemenea filme. * Honnn Holiday1, zimbi Grace cu nostalgie. Avea f—• nun operelor clasice §i romantice.

Ailn e •iica semSna putin cu Audrey Hepburn, reflects • »-mn West. Culoarea nu se potrivea, desigur, Grace • • 11 binndS ca o vikingS, dar avea aceia§i ochi mari §i •»m ■ ma §i driguta. §i era suficient de slaba, martor ti • i Dumnezeu. I u n-am fost nicSieri in stfainatate. Coea ce. in mintea doamnei West, includea §i dou3 • • ml din Statele Unite. - Se-ntorc curind? Peste citeva zile. Hmmm. Ei. in casa aia e nevoie de o femeie, fSrS dn u|ie. Nu-mi pot Tnchipui cum e acolo, patru bSrbati Inir-o cas5. Cred c3 jumState din timp miroase ca un yailiar sportiv. Nu cunosc un b3rbat pe P§mTntul Ssta «-ire s3 fie-n stare sa fac3 pipi §i S3 nimereascS perfect loaleta. Grace rise, revenind la spilatul ferestrelor. Nu-s chiar a§a de rSi. La drept vorbind. Cam inin imea casa destul de bine, Inainte de a m3 angaja pe mine la menaj, Dar singurul dintre ei care nu uitS s3-§i goleasca buzunarele Tnainte de a-§i arunca pantalonii in co§ e Phillip. - Dac3 asta-i partea cea mai rea, nu-i chiar atit de rfiu. Cred c3 sojia lui Cam va prelua ingrijirea casei,

1. - ..Vacanja la Roma", 1953, r. William W yler (n.tr.)

dupa ce se tnlorc. Mina lui Grace se strinse pe ghemotocul de ziai, i* limp ce inima i se oprea un moment in loc. - Pai... LucreazS cu norma intreagS Tn Print** Anne. - Mai mull ca sigur c-o va lua in seama ei. E cel n> bine pentru bSiat, cred, sa aiba tot timpul o femeie w. cas3. De data asta, nu §tiu ce-o mai fi avut Ray in c.i| jur. Era un om bun la inima, da, dar dupa ce-a rSpoi.m biala Stella... a-nceput sS-i fileze o lamps. a$ zice. Ui om de virsta lui. s3 ia a$a, un-doi, un bSiat. Orice-ai i una, alta. Nu c-a§ crede o vorbulita din toate birfele alo.i urite pe care le mai auzi cind §i cind. Nancy Claremonl ■ cea mai rea, trancane§te din clantS ori de cite ori arc ocazia. Doamna West a§teptS un moment, sperind cS Grace avea sS IrancSneascS dintr-a ei. Dar Grace s< incrunta atenta spre fereastrS. - §tii cumva dacS va mai trece pe la ei inspectorul 31a de asigurSri? - Nu, rSspunse incet Grace, nu gtiu. Sper cS nu. - Nu-nteleg cu ce conteazS pentru compania de asi gurSri de unde-a venit bSiatul. Chiar dacS Ray s-a sinucis - §i eu nu zic c-a f5cut-o - n-o pot dovedi, nu-i a§a? FiindcS... FScu o pauzS de efect, ca intotdeauna cind ajungea la argumentul esenjial. - N-au fost de fata! Rostise ultimul cuvmt pe un ton triumfal, la fel ca atunci cind ii declarase acela§i lucru lui Nancy. - Profesorul Quinn nu s-ar fi sinucis, murmura Grace. - Sigur ca nu.

■ m m.i un subject de discutie atil de interesant... (Jfliiitul, insS... j (nlrerupse, ciulind urechile. * Nii cfl sunS telefonul. Cind vrei sa-ncepi pe dinSun*► kitiA aingurS, Grace, mai spuse ea, In timp ce pleca r-'* Umce nu spuse nimic, continuind sa lucreze nemtre-i ■ Mlntea, insS, i se Tnvirtea in cap. Ti era ru§ine cS nu N |Mila.i'concentra asupra profescrului Quinn. Nu se )in glndi decit la ea §i la ceea ce era posibil sa se •ruple. • )nre Anna, la intoarcerea de la Roma, dorea sa ia in •ei gospodaria? Oare Grace urma sS-§i piarda |fc<ji"i de-acolo §i banii in plus pe care-i ci§1iga? Mai rSu mult mai rSu - avea sS piardS acele ocazii de a-l w lu n pe Ethan o data sau de doua ori pe saptamina? (to -i lua masa impreuna din cind in cind? Se obi§nuise - devenind chiar dependents - s3 facS din viata lui, chiar $i la un nivel periteric, i§i dadu nn aeama. §i, oricit era de neinsemnat, ii pIScea sa-i ImpatureascS hainele. sa-i netezeasca cear§afurile pe pal l§i permitea chiar §i s3 creadS eS Ethan se gindea la on cind ii gSsea bilejelele prin casa. Sau strecurate intre mar^afurile proaspSt spaiate, seara. Avea sS piarda §i asta - sa piarda placerea de a-l venea venind de la debarcader sau ridicind-o pe Aubrey In bra|e cind feti|a ii cerea un sSrut, ori privind spre ea §i .iruncindu-i zimbetul acela incet? Aveau sa raminS toate ■icestea doar ni$te imagini pSstrate in mintea ei? Zilele vietii sale aveau sa continue la nesfir§it, fara a mai avea nici mScar acest lucru pe care sS-l a§tepte cu nerSbdare. lar noptile urmau sa continue la fel, in singuratate.

C

Inchise strins ochii, luptindu-se cu deznSdejdaa. A|«» ii deschise din nou, c!nd Aubrey o trase de tivul panl.ii*■ nilor scurti: - Mama. Damni§oara Lu(i? - Curmd, iubito. FiindcS sim|ea nevoia, Grace o ridica pe Aubrey brate, ca s-o imbrati§eze cu dragosle. Era aproape ora unu cmd Grace term ini de pus in locurile lor cumpSrSturile §i de pregatit masa lui Aubrey Intirziase doar cu o jumState de ora $i se gindea cJ putea s-o recupereze f5r3 prea mare bataie de cap. Nu Tnsemna decit s3 se mi§te pu|in mai repede, fara a y mai lua gmdul de la treabd. Gata cu fanteziile, i§i impus> ea, in timp ce-o lega pe Aubrey Tn fotoliul ma§inii. Gal.■ cu aiurelile. - Seth, Seth, Seth, cinta Aubrey, topSind nebune§te - Vom vedea. Grace se a§ez3 la volan, introduse cheia in 51 0 rasuci. Raspunsul fu un scri§net §i o bufnitura. - A, nu, nici nu te gindi. RSrS figuri de-astea. N-am limp de bancuri. Destul de panicata, rasuci din nou cheia, apasind repetat pe accelerate, §i ofta de u$urare cind motorul se ambaia. - A$a mai merge, bombSni ea, in timp ce scotea ma$ina de pe aleea scurta, in marjarier. Am pornit, Aubrey. - Am polnit! Peste cinci minute, la jumatatea drumului dintre casa ei §i cea a fratilor Quinn, vechiul sedan tu$i din nou. se zgiltii, apoi scuipa un nor de fum de sub capota.

I ii dracu'l I ii dlacu'! repetS voioasS Aubrey.
C

Dar era o zi frumoasa, T§i reaminti ea. lar mersul i« jos ii dadea prilejul sS priveasca in jur §i s3 vadfl adevarat. Caprifoiul se Tntindea de-a lungul gardului aio marginea o planta|ie de soia Tngrijita §i mirosea fern* cator. Culese o floare penlru Aubrey. Atunci cind ajunserS linga mla§tina Tnvecinata eu pr< prietatea familiei Quinn, o dureau bratele Se oprirS m studieze o broasca lestoasa care statea la soare pe m;n ginea drumului, iar Aubrey chicoti vazind cum ?§i trav capul in carapace cind Tntinse mina s-o atinga. - Acum poji merge putin pe jos, pui$or? - Obosil Cu ochi rugatori, Aubrey Tntinse bra|ele: - Opa! - Okay, sus cu tine. Aproape-am ajuns. Era trecut de ora siestei, T§i spuse Grace, Aubrey voia s3 doamna imediat dup§ prinz, in fiecare zi. Dorme.i doua ore, aproape la minut, dupa care se trezea plina de energie. Capul fetitei era deja o greutate sforaitoare pe umarul lui Grace, cind urea pe veranda §i intra in cas3. Dupa ce-§i culca fiica pe canapea, Grace urea grS bita la etaj s5 scoata a§ternuturile de pe paturi, sa adune §i sa sorteze rufaria. Cu prima serie in ma§ina, dadu un telefon grabit la mecanicul care-§i dadea toata silinta sa-i tin3 sedanul in viaja. Alerga inapoi la etaj, facind din nou paturile, cu a§ternuturi curate. Ca s3 economiseasca drumurile pe scara, T$i tinea materiale de curajenie la fiecare nivel. Atac3 mai Tntii baia, spaiind §i ciatind val-virtej, pina cind faian|a §i cromurile scinteiara. l§i dadu seama ca era ultima ei zi completa in casa

«> <m Inainte de a se intoarce Cam §i Anna. Dar se ■i »* '.ie deja, la un moment dat In tirmpul drumului de-un • * nlru §i jumState de la ma§ina r3mas3 In pang, s3-§i • - 1 ce douS ore pentru o lustruite rapidS, in ziua cind •"•mj s3 soseascS. So mindrea cu munca ei, nu? §i, fSrS indoialS, o alta 'tie avea s3 observe ordinea, col|urile curate, cele ,vn lu$e in plus pe care incercase s5 le adauge. 0 IsctualS ca Anna, o femeie cu o carierS care o so­ il Hit. avea s<J-§i dea seama, nu-i a$a, ca era nevoie de i mice In cas3? Alerg5 iar3$i la parter pentru a o controla pe Aubrey, Moase rufele ude din ma$ina de spaial, pumndu-le Tnli un co$, §i incSrcS a doua serie. Avea sa se asigure c3 erau flori in dormitorul conjuu-i. la Tntoarcerea tinerilor d5s5toriti, $i urma sS scoata IHosoapele bune, pufoase. Avea s
Zece minute, i§i f5g3dui ea $i, cum facea uneorl l> zilele Jungi. se inlinse pe iarba, lingS hainele se legem* pe sinma. Un somn de zece minute avea s3-i re a ction organismul §i sa-i lase timp pentru a face curat in im catarie inainte de a se trezi Aubrey. Ethan venea spre casa cu masina, din port. I§i scui tase programul pe apa, ISsTndu-i pe Jim §i fiul lui sa iat« din nou cu barca de pescuit pentru a verifica plasele dm Pocomoke. Seth era plecat la Danny §i Will, iar Ethan s< gindea s3 ia un prinz rapid. de§i cam tardiv, iar urnrl toarele citeva ore sa le petreaca la §antierul naval. Vou sa termine timoneria §i, eventual, s3 inceapa plafonu' cabinei. Cu cTt reu?ea sa faca mai mulle, cu atit ramine.i mai pujin timp inainte de a putea interveni Cam, penliu finisSri §i decoratiuni. Incetini cind vSzu ma$ina lui Grace pe marginea dm mului, apoi se apropie grabit. Privind sub capota, nu facu decit s3 clatine din cap. Blestemitia se mai tinea la un loc doar cu souipat de deochi §i rugaciuni, conchise el N-ar fi trebuil s3 conduca un vehicul atit de nedemn de nadejde. Daca, se intreba acru Ethan, dr3cia se hotara s3 se strice tocmai cind venea acasa de la circiuma, In toiul neptii? Privi mai atent §i §uiera printre dintf. Radiatorul era dus, iar daca o muncea gindul sa-l inlocuiasca, trebuia sa-i duca rnunca de lamurire. Avea sa-i gaseasca o magma decenta. la mina a doua. Sa i-o aranjeze - sau sa-l roage pe Cam, care se pricepea la motoare cum se pricepea Midas la aur, s-o regleze. Nici vorba s-o lase sa mai umble cu o asemenea rabia §i cu fetija pe deasupra. Se reculese §i facu doi pagi inapoi. Nu era treaba lui.

*** |» dracu', i$i spuse, cu o fulgerare de nervi ne• »n>iil.i pentai el. ji era prietena, nu? Avea tot dreptui MhIh o prietena, §i mai ales una care avea nevoie de Im Oumnezeu gtia - indiferent daca Grace §tia sau ■ clt.l nevoie avea. Reveni in camioneta gi porni mai • 'Ho spre casa, Tncruntat. I mi cit pe ce sa trinteasca uga cu plasa, cind o vazu i Aubrey ghemuita pe canapea. Expresia incruntata nu avea nici o gansa. Inchise ugurel u§a gi se apropie I'Mat I eli(a igi ^nea ufi pumn strins pe perna. Incapab1' s i l a .ib|ine, i-l lua delicat, minumndu-se de degetelele H:aloa mici gi desavirgite. Avea o funda in jurul unei Indie, o panglicu|a de danteia albastra pe care banuia t i l-o legase Grace, de dimineata. Acum siatea strimba |l cu atit mai dragaiaga. Nu putu sa nu spere ca avea sa se trezeasca inainte • -i el sa trebuiasca sa piece din nou. Acum, insa, trebuia s-o gaseasca pe mama lui Aubrey, pentru a discuta despre un mijloc serios de Iransport. Inclina capul intr-o parte, tragind concluzia ca era prea linigte pentru ca ea sa se afle sus, facindu-gi treburile pe-acolo. Intra in bucatarie, unde observa ca inca ■ie mai vedeau urmele unui mic dejun luat In graba. Inca nu apucase sa stringa. Dar magina de spaiat murmura gi z3ri rufele fluturind in briza, pe sirma de- afara. In clipa cind pagi spre uga, o vazu. lar panica il izbi in plin. Nu gtiu ce-i trecu prin minte, numai c3 z3cea pe iarba. Imagini cumplite, cu boli gi rani, incepura sa i se invaimageasca prin minte. in timp ce navaiea afara. Mai avea doar un pas pina la ea, cind igi dadu seama ca nu

era le§inata. Dormea. Ghemuita cam la fel ca fiica ei, in casS. Cu un |hj» slrins lingS obraz, cu respiralia regulate, adincS *> i" ceata. I$i lasa genunchii inmuiafi sa cedeze §i se a$n linga ea, a§teptindu-§i inima s3 revinS la un ritm apropi de cel normal. §i statu astfel. ascultind filfiitul hainelor intinae uscat, §ipotul apei peste alge §i ciripiturile pSsSriloi. ■ timp ce se intreba ce naiba avea de facut cu ea. in cele din urma, nu facu decit sa ofteze, se ridic-i y aplecindu-se, o lua in braje. Grace se mi§ca §i se potrivi mai bine Tn bratele In facindu-i singele sa circule putin prea repede pentru a pastra lini$tea. - Ethan, murmura, Tntorcindu-§i fa|a in adincitui gitului sau §i incitindu-i luminoasa fantezie de a se ro*. togoli cu ea pe iarba aceea incaizita de soare. Ethan repeta ea, trecindu-§i degetele peste umarul lui §i facin du-l sa se intareasca precum fierul; $i din nou: Ethan. Numai ca, de data asta, fu un {ipat §ocat, cind i$i smuci capul inapoi, privindu-l cu ochi mari. Erau tulburi de somn §i straiucitori de uimire. Gura i se deschise intr-un 0 ginga§, superb de ispititor. Apoi. ro§eata ii inunda obrajii. - Ce-i? Ce e? ingaima ea, peste un amestec de excitalie §i jena care-i punea un nod in stomac. - Daca aveai de gmd sa tragi un pui de somn, puteai avea la fel de multa minte ca Aubrey ca sa te culci Tn casa, la adapost de soare. §tia ca glasul ii era aspru. N-avea ce face. Dorin|a il Tnhatase de git, infigindu-§i veseia ghearele. - Eu doar... - Mi-ai scurtat viata cu zece ani, de spaima, cind

« ■vrtzut z5dnd aid. Credeam c-ai le§inat, sau mai fto i in i m M iim Intins doar pentru dteva minute. Aubrey dorhm i ■ .11 c;i... Aubrey! Trebuie s3 v5d de Aubrey! Am vflzut-o eu. E bine. Era mai cuminte din partea ta i! 1 la Intindeai pe canapea, alSturi. Nil vin aid ca s3 dorm. Si 1olu§i, dormeai. Doaf un minut. Al nevoie de mai mult dedt un minut. Ba n-am nevoie deloc. Doar c3 azi mi s-au compliial loate §i mi-a obosit creierul. Aproape c3-l amuza. Se opri In buc5t3rie, cu ea Inca In bra|e, privind-o In ochi. - Ji-a obosit creierul? Mhm... Acum i se inchisese aproape de tot. Trebuia s3-mi odihnesc mintea pu|in. atita tot. I «*fl m3 jos, Ethan. Nu era gata s-o lase. nu Inc3. - Ji-am v3zut ma$ina pe drum, cam la o mil3 de-aici. - L-am sunat pe Dave §i i-am spus. Va ajunge la ea imediat ce poate. - Ai venit de-acolo pTn-aici pe jos, cu Aubrey In bra|e? - Nu, ne-a adus §oferul meu personal. Las3-m3 odatS jos, Ethan. PinS nu exploda. - Ei, po|i s3-i dai §oferului liber pe ziua de azi. V3 due eu acas3. cind se treze§te Aubrey. - Pot ajunge §i singurS acas5. Abia am Tnceput cur3|enia. Acum trebuie s-o continui. - N-ai s3 mergi pe jos dou3 mile jumate.

- Am s-o chem pe Julie. D3 ea o fuga sa ne ia. ,• li ai de lucru. Am... Tntirziat cu programul, continua G r*» acum Tn pragul disperarii. Nu pot recupera, dac3 nu m» la§i jos. Ethan o privi lung: - Nu e$ti cine §tie ce grea. Fiorul se dorinta osciia spre enervare. - Dac-ai de gind sa-mi spui ca-s siabSnoaga... - N-a§ zice siabanoaga. Ai oase fne, atita tot. §i o came neteda §i ginga§3 peste ele. O depuse p« picioare, inainte de a uita ca intentiona sa aiba grija d< ea. - Nu trebuie sa-ti mai faci probleme azi cu casa. - Ba da. Am nevoie sa-mi fac meseria. Nervii Ti erau Tntr-un hal f3ra de hal. Modu! cum o privea ii trezea pofta de a face un salt cu bolta drept In tara(ele lui, dar §i de a o tuli pe u§a din spate, ca un iepura§. Niciodata nu mai simfise o dilema atit de dra matica in organismul ei §i nu putea decit s3 stea cu picioarele pe pamint. - Pot sa lucrez mai repede daca nu ma incurci tu. - Am sa m3 dau la o parte imediat ce-o suni pe Julie ca sa vezi daca poate veni sa v3 ia. Ridica mina §i-i scutura putin pufde papadie din par. - Okay. Grace se intoarse §i forma numarul la telefonul din bucatarie. Poate era mai bine, T§i spuse ea Tnnebunita, in timp ce telefonul Tncepea s3 sune, daca Anna n-avea chef de ea prin casa, dupa ce se intorcea. Se p3rea ca nu mai putea sta cu Ethan nici zece minute fara s-o apuce pandaliile. Daca o tinea tot a§a, era inevitabil sa faca un lucru care i-ar fi pus pe amindoi intr-o situs(ie penibiia.

C apitolul 6 I'o Ethan nu-l deranja sS lucreze la barca ore intregi, Mai ales cind putea lucra singur. Nu fusese neyiui' de mari eforturi pentru a fi convins sS-l lase pe Seth • \ 91 facS tabSra cu ceilalfi bSiefi, in curtea casei lor. Atlfel, Ethan rSminea 0 searS singur - mare raritate, in ultima vreme - avind timp sS lucreze farS a fi nevoit sS i>« IntrerupS pentru IntrebSri §i comentarii. Nu cS bSiatuI n-ar fi fost agreabil, medita Ethan. AdevSrul era cS se ata$ase strms de Seth. Fusese foarle normal sS-l accepte In via|a lui, fiindcS i-o ceruse Ray. l Mr afectiunea, aprecierea §i loialitatea crescS §i se ■.onsolidaserS pinS ajunseserS cTt se poate de fire$ti. InsS asta nu Tnsemna cS pu§tiul nu-l putea seca de ■nergie. In seara aceea, Ethan se finu de munca manuals. Chiar dacS te sim^eai treaz §i lucid la miezul nopjii, aveai toate §ansele sS fii cam neatent §i nu voia sS ri§te pierderea unui deget cu uneltele electrice. In orice caz. munca in linigte il calma, §lefuitul manual al muchiilor §i al planelor pinS le simjea complet netede. Aveau sS fie gata pentru etan$eizarea bordajului inainte de sfir^itul sSptSminii §i-l putea pune pe Seth sS inceapa §mirgheluirea parapetilor. DacS pica §i Cam la tanc pentru partea de sub punte, iar Seth nu se plingea mum

prea mult de lucru! cu chitul, ra§cheta §i varul, timp *iisSptSminS, douS, aveau sS se descurce destul de bma Se uitS la ceas, vSzu cS timpul trecea repede yl t« cepu s3-§i strings sculele. FScu §i curSJenie, intru<< Seth nu era acolo ca sS minuiascS mStura. Pe la unu §i-un sfert. f§i parcS ma§ina in fata circium. Nu intentiona s3 intre, cum n-avea de gind nici s-o Im* pe Grace sS parcurgS pe jos cei doi kilometri §i jumfllnipinS acasS, la ie§irea din turS A§a cS se rezem l i fotoliu, aprinse plafoniera $i incepu s3-§i petreacS timii citindu-$i exemplarul cu urechi de mSgar din CantuRow ,1 InSuntru, tocmai se lua ultima comandS. Singurul In cru care ar fi f3cut-o pe Grace mai fericitS ar fi fost < Dave sS-i spunS cS, pentru a-§i pune ma$ina in funt fiune, n-avea nevoie decit de o bucatS de cauciuc putinS gumS de mestecat folositS. in schimb, Dave ii spusese ca o costa cit echivalentui pe trei ani din amindouS, dupS care avea mare noro dacS vechitura mai mergea TncS opt mii de kilometri. Era o problems cu care urma s3-§i batS capul mai tirziu; pe moment, era ocupatS cu un mu$teriu peste mSsurS de insistent, care poposise la St. Chris in drum spre Savannah §i era sigur cS Grace ar fi dorit s3 fio distractia lui pe seara aceea. - Mi-am Iras o earners la hotel, ii fScu el cu ochiul. cind Grace se aplecS sS-i serveascS ultimul pahar pe seara respective. §i are-un pat uite-atita §i room service

1. - .Strada Sardefelon, celebru roman de John Steinbeck (n.tr.)

pin Am putea trage un chef stra§nic, dulcetico. Nil pii n m3 due la chefuri, dar mu1|umesc oricum. 11 ipucA de mina, tragind-o exact alit cit s-o dezi« « i- n ii- . astfel ca Grace fu nevoita s3 se rezeme de •**■<« lul. ca sa nu-i cada pe genunchi. Aiunci. |i s-a ivit ocazia. *. ,»n ochi intuneco§i. pe care gi-i afintea lasciv spre I f

* '«

Ml

Mor dup3 blondinele lungi in picioare. Intotdeauna • '••jarv un tratament special. I hi obositor, Igi spuse Grace, in timp ce primea in » Inca o suflare cu iz de bere. Dar se descurcase ea ■i nl|n 9 mai r3i. Apreciez intenfla, dar am sa-mi termin schimbul §i m l due acasa. Si la tine-acasa-mi convine. - Domnule... Bob. Zi-mi Bob §i-atita, pui§or. Fu nevoita sa-§i smulga mina ca sA se elibereze. -- Domnule, pur $i simplu nu ma intereseaza. Ba cum sa n-o intereseze, Tgi spuse individul, adrendu-i un zimbet pe care gi-l gtia orbitor. Doar piatise ‘loua batrine pe calotele dentare, nu? Numarul cu lasatu' greu ma a|i{a-nto1deauna. Grace trase concluzia ca nu merita nici macar un oftal scirbit. - inchidem intr-un sfert de ora; va trebui sa achita|i nota. - Bine, bine, nu te-aprinde, zimbi el larg, sco|Tnd un portofel doldora de hirtii; mereu Tgi plasa banii cu doi poli pe dinafara, cind la mijloc avea numai hirtii de-un dolar. Socotegte cit i|i datorez, §i pe urma... i|i negociem §i tfe tiacgigul.

Uneori, hotSn Grace, era mai bine sS-gi (inS gum mai inchisci. Ceea ce-i venea sS spunS era destul >' porcos ca sa-i aducS o concediere. Aga ca plecS, ducln paharele goale la bar. - 1{i da de furca, Grace? li zimbi obositS lui Steve. Nu mai ramSseserS decll ■ doi. Cealalta chelneritS se retrSsese la miezul nopl acuzind o migrenS. Intruclt fusese palidS ca o fantomfl Grace o lasase sa piece, acceptind sa-i lina locul. - Nu e decit altul dintre darurile fScute neamulul t< meiesc. Nici o bStaie de cap. - DacS pinS-nchidem nu s-a dus, agtept s5 te vSd volan, in drum spre casS. Grace rSspunse cu un murmur evaziv. Nu pomeni-i despre lipsa maginii, gtiind cS Steve ar fi insistat s < dues el acasS. Locuia la douSzeci de minute distanl.'i in directia opusS. §i avea o so|ie TnsSrcinatS, care agtepta. Incasa banii de la mese, strTnse paharele rSmase gi observS uguratS pe clientul-problemS ridicindu-se in sfir git s5 piece. Igi pISti cu bani cash nota de optsprezecc dolari §i optzeci gi trei de cenjl, ISsind douSzeci de dotan pe masS. Degi reugise sS-i monopolizeze aproape tot timpul gi atentia, in ultimele trei ore. Grace era prea istovitS ca s5 se mai supere din cauza bacgigului jalnic. Nu fu nevoie de mult timp pentru ca localul s3 se goleascS. Clientela ccnstase mai mult in student de colegiu, iegiti la douS beri gi-o guetS intr-o searS din mijlocul sSptSminii. DupS calculele ei, serviserS nu mai mult de zece mese, doar in douS rinduri, de la gapte, cind intrase in turS. Bacgigurile din seara aceea nu prea » aveau sS se simtS la magina nouS pe care trebuia sS gi-o cumpere.

I in atita lini§te, TncTt tresSrirS amindoi ca ni§te iepuri I Nuna lelefonul. Grace inca mai ridea de reac|ia lor, < lui Steve Ti fugi tot singele din fata. - Mollie, spuse el. repezindu-se la telefon, $i r3s“ cu un bTlbiit. A sosit momentul? Grace fScu un pas inainte, intrebindu-se dacS era tul de puternica pentru a-l prinde, in caz ca i se *» -uiau picioarele. Cind Steve incepu sa dea rapid din lip, sim'J cum i se l£|ea un zimbet. Okay. Da... da telefon la doctor, da? Totul este p«gatit. La ce intervale... O, Doamne, o, Doamne, am IMirnil. Nu te mi$ca. Nu face nimic. Nu-ti face griji. Scapi receptorul linga furca, apoi ingheta. - Era... Mollie... nevasta-mea... - Da, §tiu cine e Mollie - am fost colege de la gr3dinita incoace, rise Grace; apoi, fiindca Steve arata atit de scump §i de speriat, ii Iu3 fata in c3u§u1 palmelor §i-l ■aruta. Du-te. Dar ai grija cum conduci. Bebelu$ii nu se grabesc s3 vinfi. Au s i te-agtepte. - Avem un copil, spuse el incet, ca §i cum ar fi cintarit fiecare cuvint. Eu §i Mollie. - $tiu. §i e minunat. Spune-i ca voi trece s-o v3d, §i pe copil. Sigur, daca mai stai mult aid de parca ^i-ar fi lipit cineva picioarele de podea, cred ca va trebui sa mearga singura la spital. - Doamne! Trebuie sa fug, rasturna Steve in scaun, in goana lui spre u§a. Cheile, unde-s cheile? - Ai cheile maginii la tine in buzunar. Cheile de la bar sint dupa tejghea. Incui eu, taticule. Steve se mai opri doar atita cit s-arunce un zimbet uriag §i electrizant peste um3r: - Mamaaai $i disp3ru.

Grace ccntinua sa chicoteasca, in limp ce lua scau nul cazut gi-l punea pe mass cu picicarele in sus. Se gindea la noaptea cind o apucasera durerile cu Aubrey. O, fusese a1It de speriata, atit de emotional^ intr-adevar, mersese singura cu magina pina la spital Nu avusese nici un sof, care s3 intre in panics impreun.i cu ea. Nimeni care s3-i stea aiaturi, sa-i spuna sa res pire, s-o |ina de mina. Cind durerea gi singuratatea ajunsesera la culme, se induplecase gi o lasase pe sora s-o sune pe mama e< Desigur, mama ei venise gi statuse cu ea, vazind-o pe Aubrey la venirea in lume. Plinsesera impreuna, risesera impreuna gi se sim|ise din nou normal. Tatai ei nu venise. Nici atunci, nici mai lirziu. Mama gasise scuze. incercase sa impace spiritele, dar Grace injelesese cS n-avea sa fie iertaia. Venisera al|ii, Julie cu paring ei, prietenii, vecinii. Ethan gi profesorul Quinn. li adusesera fori, albe gi roz, margarete gi boboci de trandafir. Pe toale le presase in caietul de nou-nascut al lui Aubrey. Amintirea o facea sa surida aga ca, in momentul cind uga din spatele ei se deschise, se Tntoarse riztnd: - Steve, daca nu pled odata, o sa... Lasa fraza Tn aer, mai mult enervata decil tematoare cind il v3zu pe barbat intrind. - Am inchis. spuse ea cu voce ferma. - §tiu, dulceata. Ma gindeam eu c-ai sa gasegti o cale de-a ramine pe loc, sa m-agtep|i. - Nu pe dumneavoastra v3 agtept. De ce naiba nu incuiase uga dupa Steve? - Am spus ca e inchis. Trebuie sa plecafi. - Daca vrei s-o joci aga, perfect.

Individul se apropie cu pas s3ltat, rezemmdu-se de * •• l .icea exerc^ii fizice cu regularitate, de citeva luni, l ||lti c3 pozi(ia ii scotea in e vid e n t mu$chii tonifiati. - Ce-ar fi sa pui ceva de b3ut pentru amindai? §i-o -» ilJlm de vorb3 despre bac§i§ul 31a. A|unsese la cap3tul r3bd3rii. Mi-ai dal deja bac§i§ul, a§a c3-|i vTnd §i eu un pont. l •.1 3 nu dispari Tn zece secunde, chem sticlejii. In loc de ■ pelrece noaptea in patul 31a mare de hotel, ai s-o |wtiflci in arest. Eu am alte ginduri. 0 ?n§f3c3, o Tmpinse in bar §i se trinti peste ea. - Vezi? §i tu te gTndeai la fel. Am v3zut eu ce ocheadi-mi aruncai. Toat3 seara am a$teptat nitica actiune. Nu-§i putea ridica genunchiul pentru a i-l trinti Tn locul pe care §i-l Tmpingea in ea atit de mindru. Nu putea s3-§i •libereze miinile, ca s3-l impingS sau s3-l zgirie. Panica Incepu ca un gidilat Tn git, dupS care se r3spindi asemenea unui §uvoi fierbinte, cind individul ii Tnfipse o mina ■ub fusta. Se preg3tea s3 mu§te, s3 urie §i s3 scuipe, cind Tl v3zu deodatS luindu-§i zborul. Nu putu decit S3 stea rezematS de bar, holbindu-se la Ethan. - E§ti bine? 0 Tntrebase atit de calm, incit capul i se mi§c3 in jos §i-n sus, intr-un r3spuns automat. Ochii lui, ins3, nu erau deloc calmi. Sc3parau de minie, atit de primitive §i pri­ m o rd ia l incit o facu s3 se infioare. - Du-te §i-a§teapt3-m3-n ma§in3. - Am... m-a... Apoi, chil3i. Avea s-o cuprindS ru$inea, ulterior cind i$i amintea, dar fu singurul sunet care-i putu ie§i din gitlejul contractat, cind omul se repezi la Ethan ca un

berbece de asalt, cu capul coborit $i pumnii strin$i. Privi. naucita, cind Ethan nu f3cu decit sa se rflau ceasca, fi trinti un pumn, doi, §i-l azvirli prin aer ca pi- <> musca. Apoi se apleca, il inha|a pe individ de piopl' cama§ii §i-l saita pe picioarele moi ca de cauciuc. - Ai face bine s-o $tergi, spuse el, cu un glas cii otelul ascujit primejdios pe margini. Fiindca daca te mm v3d aici peste doua minute, te-am terminat. §i daca n-m familie sau prieteni apropia(i, nimeni n-o s3 dea o ceapfl degerata. fl TmbrTnci, doar cu o rasucire din incheietura miinii. dupa cum i se paru lui Grace, iar individul se pravaii peste o masa. Apoi, Ethan ii Tntoarse spatele ca §i cum nici n-ar mai fi existat. Insa de pe chip nu-i pierise nimic din furia impietrita de dinainte, cind o privi pe Grace. - Ti-am spus sa te duci §i sa m-a$tepti in ma§ina. - Trebuie sa... e nevoie... I§i apasa o mm3 intre sini, apasind, ca pentru a-§i forta cuvintele s3 ias3. Nici unul dintre ei nu intoarse capul cind individul se aduna de jos §i ie?i pe u$a, ?mpleticit. - E nevoie s3 Tncui. Shiney... - Shiney poate sa se duca dracului. intrucit nu parea hotarita s3 se mi§te. Ethan o apuc3 de mina §i o tirl spre u§a. - Ar trebui batut cu biciul pentru cJ lase o femeie singura s3-i inchida localul noaptea. - Sieve... a... - L-am vazut pe nenorocitul aia zburTnd de-aici de parc-ar fi ticait o bomba cu ceas. Ethan intensions sa aiba o discutie Iung3 §i piacuta $i cu Steve. Foarte curind, i§i fagadui el inver$unat, In timp ce-o Tmpingea pe Grace in camioneta.

Mollie... a dat telefon. l-a venit travaliul. Eu i-am piece 7a §i cred. Muiere idioata. impreca^ia, aruncata cu o furie at\t de clocotitoare, * , ft iremurul care tocmai Tncepuse, ii reteza multumirile t »ilio pe care se pregatea sa le rosteasca. O salvase, • -* i,.ii la asta se putea gTndi, ca un cavaler dintr-o po■»iln Dar ceala romantica §i subtire care scinteiase .le creierul ei Inca ame^it se evapora cu repeziciune. Fii sigur ca nu-s idioata. Ba fii tu sigura dracu' ca e§ti. Scoase brutal camioneta din parcare, impro$cind cu |ialri§ §i faclnd-o pe Grace sa se loveasca de spatarul kcaunului. Temperamentul lui, rareori stirnit dar formid.ibil. era in plin avint §i nimic nu-l mai putea opri pTna nu se consuma singur. - Ala a fost idiotul! se ris ti §i Grace. Eu nu-mi f3ceam decit meseria. - Cu meseria ta nenorocita, ai fost eft pe ce sa fii violata. Canalia ty bagase mina sub fusta. Inca i-o mai sim^ea, cum o pipaise. Greata Ti bolborosi Tn gfl §i fu TnghititS f3ra menajamente. - $tiu §i eu asta. A§a ceva nu se Tntimpia la Shiners. - Tocmai s-a mtimplat, la Shineys. - In mod normal, nu alrage asemenea clienti. Nu era localnic. Era... - Era acolo. Ethan coti pe aleea casei ei, frina, apoi opri motorul dintr-o sucire scuria a mlinii. - $i tu la fel. §tergind un bar, tn toiul unei nopti im pure, singura. §i ce-ai fi fScut, cind terminai? Mergeai pe jos, aproape doua mile afurisite? - Puteam lua o ma§ina, dear ca... «

- Doar c3 e§ti prea ba|oas3 ca sa ceri, o intrerupH el. Preferi s3 §chiopStezi p in i acasa cu tocurila alM inalle de-o mila. decit sa ceri o favoare cuiva. Avea adida§i In geanta, dar conchise ca n-ar fi foUmi la nimic sa-i men|ioneze. In geanta ei. T§i aminti. cira ramSsese in circiuma descuiata. Acum trebuia sa sa In toarca dimineata la prima ora, s3-§i ia lucrurila §1 incuie, Tnainle de a veni §eful s3 controleze. - Ei, tti multumesc foarle mult pentru opiria despi" cusururile mele, §i pentru predica. §i pentru blestemalu' de drum pin-acasS. Impinse porliera, numai pentru ca Ethan s-o prind/i de brat ?i s-o tragS Tnapoi. - Unde naiba crezi ca te duci? - Acasa. Am s3-mi bag sub du§ gTlul batos §i capul idiot $i-am sa m3 culc. - N-am terminat. - Am terminat eu. Se smuci din mina lui $i sari jos. Daca n-ar fi avut belelele alea de tocuri, poate-ar fi reu§it. Dar Ethan ie§l pe portiera cealalta i-i taie calea inainte de a fi fScut trei pa§i. - Nu mai am nimic de spus. Vocea-i era race §i dispretuitoare. I$i tinea bSrbia repezita in fata. - Bine. Atunci asculta doar. Daca n-ai da gind sa-ti dai demisia de la cri§ma - ceea ce-ar fi cel mai normal lucru - m3car Hi vei lua ni§te masuri elementare de prevedere, Un mijloc sigur de transport e pe primul loc. - Nu-mi spune tu mie ce am de facut. - Gura. Tacu, dar numai fiindca amu|ise de uimire. Niciodata,

• |r

' i am de cTnd il cunogtea, nu-l mai vSzuse pe «•,..> In lumina lunii, observS c3 furia din ochii lui , »o cllugi de pu|in. Avea chipul ca piatra, umbrele n« unduiau peste el facindu-l s3 parS aspru, chiar

pa * »il«m

Vom avea grij3 s3-^i faci rost de o maginS in care M poll nvea Tncredere. continue el, pe acelagi ton tSios. » Wnad.ita n-ai s3 mai inchizi de una singurS. Cind iji a ' :nl schimbul, vreau s£ te conduct cineva pin5 la i .ipina 51 s£ agtepte pin3 incui portiera gi pled. Dar e ridicol. I:than fScu un pas inainte. De$i n-o atinse, nici nu |Hli< rnina m3car. Grace se retrase. Ridicol e faptul c£-|i inchipui cS te po|i descurca iingurS cu toate drdciile. §i m-am sdturat. Tu te-ai sSturat? se btlbii Grace, detestindu-se panto] asta. - Mhm, gi-o s3 se termine. Nu te pot opri s3 te-omori eu munca, dar cu reslul pot s3 fac ceva. Dac£ nu iei inSsuri la circiumS ca s£ fii in siguranta, am s£ le iau eu. N-ai S3 mai cau|i necazul cu luminarea. - II caut cu luminarea? Indignarea se revSrsa prin ea intr-un val atit de clocotitor, incit fu surprinsS c5 nu-i zburS cregtetul capului din loc. - N-am c£utat nimic. TicSIosul Sla nu voia s3 accepte un refuz, indiferent de cite ori i-am spus. - Tocmai despre asta vorbeam. - Habar n-ai despre ce vorbeai, gopti Grace furioasa. I-am fScut fa$. §i ag fi continuat, daca... - Cum? Vederea i se inrogea pe la margini. Inca 0 mai vedea

cum fusese Tnghesuitg peste bar, cu ochii man §i In spgimintati. Avusese fa|a palidg ca o stafie, ochii iman|i, lucio§i ca sticla. Dacg nu inlra el chiar atunci... §i fiindcg gindul la ceea ce s-ar fi putut inlimplB II zgTria prin centrul creierului, T§i pierdu cu tctul controlul deja precar. - Zi, cum? intrebg, smucind-o brutal spre el, dintf-a mi$care scurtg. Haide, aratg-mi. Grace Tncepu sg se zbatg, sg-l impingg. 5> inima l-a lug la galop. - Terming. - Crezi eg daca-i spuneai sa termine dupg ce-{i simfise mirosul rezolvai ceva? Lgmiie §i frieg. - Dupg ce-|i simtise formele? Curbe subtile §i linii prelungi. - $tia eg nu era nimeni care sg-l opreascg §i eg putea face orice voia. * Totul. inlguntrul ei, se invalma§ea pe negindite inima, sTngele, mintea. - N-a§ fi... l-a? fi oprit... - Opre?te-mg pe mine. Vorbea serios. O parte din el dorea cu disperare sa-l opreascg, sg facg sau sg spung ceva care i-ar fi tnfrinat sglbgticia. Oar gura i se Igsase peste a ei, asprg §i dornieg, Tnghitindu-i gifiielile, incitind tot mai mult §i desfgtindu-se cu tremurul ei iute §i puternic. Cind gemu, cind buzele li cedarg, se despgr^irg, raspunserg buzelor lui, T§i pierdu minfile. O trase pe iarba, se rostogoli cu ea. peste ea. Zavorul gros pe care -1 finuse inchis peste dorintele sale explodg, Igsind sg se reverse Igcomie nestgvilitg §i poftg

»■*- -iliiilA li pustiia gura cu foamea neabStuta a unui M< ■■mind.

Poi de dorin|e atit de mult timp ingropate, Grace Ml ■" uia sub el, Tncordindu-se centru peste centru, nu|M i jin nucleu. Sistemul Ti trepida de §ocurile pIScerii, 1| m C4ire se trezi la viafa, vuind. Pompind c5ldura, geK»w tugrumate, delicii tremurinde. Nu era Ethan cel pe care-1 cuno§tea ea, nici acela pe ' • - II visase atinglnd-o in cele din urmS. Nu avea pic de l< >11116, nici grijd. dar i se dSruia, fascinate de senza^ia * tndonului. Il cuprinse cu membrele ei lungi, pentru a-l strtnge eproape, T§i Ias3 degetele s3 se afunde in pSrul lui. Ini le date. $i se inflora in delectarea tenebroasS de a §ti €■ era mai puternic. Ethan se osp5ta cu gura ei, cu gitul, in timp ce o Irflgea de corsajul decoltat §i strimt. ii dorea cu disperare pifllea, atingerea ei. gustul. Carnea ei, aroma ei. Sinul Ii era mic §i term, pielea neteda ca satinul, sub p.ilma lui mare §i aspr3. Inima-i bubuia ca un ciocan dedesubt. Grace sclnci, n§uci15 de senzatia miinii aceleia dure cuprinzind-o, frSmlntlnd-o, stirnindu-i un impuls ca un ecou inire picioare, unde mu§chii deveniserS lichizi §i moi. §i-i oft5 numele. Parca l-ar fi Impu§cal. Sunetul vocii ei, intretSierea respiratiei, florii de pe piele, II reada la realitate cu un plesnet scurl §i rece. Se rostogoli intr-o parte, pe spate, chinuindu-se s3-§i reg3seasc3 respira|ia, ra^iunea. Decenta. Erau In curtea din fata casei ei. pentru Dumnezeu. Fetita ei dormea inSuntru. Fusese clt pe ce, clt pe ce sS fac3 un lucru mai r3u decit omul din clrciuma. Aproape c3 tradase Incre-

derea, prietenia gi vulnerabililatea. Fiara aceea diniaiuntrul lui era tocmai motivul i* care jurase sa n-o atinga niciodata. lar acum, deM
Nil vreau decit ceea ce e mai bine pentru tine.
- Doar temperamentul a fost. Acceptind noua lovitur3 in inimS, Grace dadu dm cap: - Ei bine, atunci a reu§it. - Asta nu rezoIvS nimic. Ceea ce-am fScut adineaoi m3 apropie prea mult de tic3losul de-astS sear5, din bai - N-am vrut ca el s3 m3 ating3. Trase adlnc aer Tn piept, il finu, Ti dSdu drumul incel Ethan, ins3, nu mai spuse nimic. Nu vorbea, refleclfl Grace, dar se retr3gea. Poate c3 nu se clintise nici c-un deget, ins3 se Tndep3rta de ea Tn modul care conta cel mai mult. - iti sint recunosc3toare c3 ai venit Tn seara asta. Incepu s3 se ridice, dar Ethan fu in picioare inaintea ei. Tntinzindu-i o mm3. Grace i-o Iu3. hot3rit3 s3 s3 nu prelungeasc3 §i mai mult penibilul situatiei. - Mi-era fric3 §i nu §tiu dac3 m-a? fi p i.u t descurca de una singur3. E§ti un prieten bun, Etha.i, gi-fi mulfumesc pentru dorinta de a m3 ajuta Ethan I§i strecur3 mTinile in buzunare, unde aveau s3 fie la ad3post. - Am vorbit cu Dave despre o alt3 ma§in3. Are un pont despre vreo dou3, folosite dar onorabile. Intrucit cu urletele n-ar fi rezolvat nimic, fu nevoit3 s3 rid 3. - V3d c3 nu-ti pierzi vremea. Bine, am s3 vorbesc cu el miine despre asta. Privi spre cas3, unde Iic3rea lumina de pe verand3 - Vrei s3 intri? Ti-a§ putea pune nigte gheat3 pe degete. - Avea f31cile ca o pern3. N-am p3tit nimic. Trebuie s3 te culci.

Mda. Singura, i§i spuse ea. sa se suceasca §i sa se-nr
Capitolul 7 - Iti multumesc ca m 3 ajuti. mama. - Te ajut? Carol Monroe |istui din Iimb3, izgonind gindul, In timp ce Ingenunchea S3 lege §ireturile adidasului roz al lw Aubrey. - S3 iau cubulejul 3sta de zahar cu mine-acas3 azi, o ciupi ea pe Aubrey de sub barbie. Ne vom distra gro zav, nu-i a$a, iubito? Feti|a zlmbi. $tiind despre ce era vorba. - Zuc3lii! Avem zuc3lii, bunicuta. PSpusele. - Te cred c-avem. $i s-ar putea s3 am §i o surprizS pentru tine, clnd ajungem. Ochii lui Aubrey se dilatarS imen$ti. stralucitori. Trase aer In piept, pentru a scoate un (ip3t ascufit de pl3cere, in timp ce sSrea de pe scaun ca s-o ia la fug3 prin cas3 In versiunea ei proprie de dans al victoriei. - Of, mama, nu inc-o p3pu§3. 0 r3sfe|i. - N-a$ putea, spuse ferm3 Carol, Impinglndu-§i genunchiul pentru a se ridica mai u§or. In plus, e privilegiu! meu de bunic3. Intruclt Aubrey era ocupat3 sa alerge §i s3 tipe, Carol statu un moment s3-§i studieze fiica. Nu dormea destul, ca de obicei, conchise ea. observindu-i cearc3nele de

*' §i nici nu nrrinca, mScar cit s3 hraneascS o $•* “ ii .i, de§i Ti adusese fursecurile ei favorite de casS, « nl de arahide, pentru a incerca s3 punS pu|in3 carne •» delicate ale fetei. ■1fats de nid douSzed §i trei de ani ar fi trebuit sS se pu|in, sS-§i facS ni§te bucle in pSr, sS iasS o douS, pentru a-§i dezmorfi picioarele, nu sS mun• * “ ,i pinS intra Tn mormint. Iln vreme ce Carol i-o spusese de-o duzinS de ori chiar mai mult, §i nu fusese luatS Tn seamS tot de-o *
- Un ban Tn plus imi pica biine §i m§ pricep servesc. - §tiu ca te pricepi. Ai putea lucra la cafenea, > program de zi. Rabdatoare, Grace ciati clrpa de vase §i o agalfl i* despartiloarea chiuvetei duble, la uscat. - Mama, §tii c3 nu e posibil. Tata nu vrea s3 lucm; pentru el. - N-a spus niciodata asta. In plus, ft aju(i la pregStitui crabilor, cind nu ne-ajunge mina de lucru. - Pe tine te ajut, preciza Grace, TntorcTndu-se. §i slm bucuroasd s-o fac, atunci cind pot. Dar §tim amindou.i ca la cafenea nu pot s3 lucrez. Fiica ei era Tncapa|Tnat5 ca doi catTri care trag In direcjii opuse, I§i spuse Carol. Sem5na cu taica-sau. - §tii cS ai putea sS-l imbunezi. daca ai incerca. - Nu vreau s3-l imbunez. A dat foarte clar de in(eles ce pirere are despre mine. Las-o moar12, mama, mur mura ea, cind o vSzu pe Carol pregatindu-se s3 pro testeze. Nu vreau s3 m3 cert cu tine §i nici s£ te mai pun vreodatS in situafia de a trebui sS-l aped pe unul din noi in fa(a celuilall. Nu e drept. Carol T§i aruncS miinile Tn sus. li iubea pe amindoi, sotul §i fiica. Dar a dracului s3 fie daca putea s3-i inteleagS. - Nimeni nu mai poate vorbi cu nici unul din voi, 0dat5 ce v-apare expresia asta pe fa ^ . Nici nu §tiu de ce-mi mai pierd timpul Tncercind. - Nici eu, zimbi Grace, pe cind se apleca sS-?i sSrute mama pe obraz; Carol era cu cindsprezece centimetri mai scunda decit Grace, la cei un metru §aptezeci §i cinci ai ei. multumesc, mama.

• se imbITnzi, ca intotdeauna, §i-$i irecu o mina f»*i bAiu I ei scurl, buclat. Cindva, fusese la fel de blond •*« i nalurS ca al fiicei §i al nepoatei sale. Dar, natura a,.i cum era, §i-1 ajuta acum discret cu Miss Clairol. Av«a obrajii rotunzi §i trandafirii, cu pielea surprin. • de netedS, data fiind dragostea ei pentru soare. la In fond, nici ea nu §i-o neglija. In nici o searS nu se * * In pat <3ra a-§i aplica atentS un stral de Oil of Olay. DupS pSrerea lui Carol Monroe, faptul de a fi femeie ■’■j aifl numai un capriciu al soartei. Era o indatorire. Se kirea ca, de$i se apropia incomod de a patruzeci §i •• an aniversare, inca mai reu§ea sa semene cu pa­ pilla de por(elan cu care o aSemuise cindva so(ul ei. Pe-atunci i§i fSceau curie, iar el fScuse unele eforturi ■a flo poetic. In ultima vreme, uita aproape complet de aceste lu■ruri. Dar era un om de treabS, T§i spunea ea. Un lata de lunilie descurcaret, un sot credincios §i un om de afaceri i in slit. §tia cS problema ei era inima sensibiia, prea u$or ■In ranit. Grace i-o ranise numai prin faptul de a nu fi fiica iinrfecta la care se a§teptase el. Aceste glnduri ii veneau §i treceau in timp ce-o ajuta lie Grace s3 strings lucrurile de care urma s i aibS nevoie Aubrey in vizita de dupa-amiaza. I se parea ca, in ullimul timp, copiii aveau nevoie de atit de multe lucruri. Pe vremuri, ea o saita pe Grace in bra^e, arunca dou3Irei scutece intr-o saco§3 §i pe-aci ti-e drumul. Iar acum, feti(a ei crescuse §i avea o fetita a sa. Grace era o mama buna, considera Carol, zimbind putin in timp ce Grace §i Aubrey alegeau animalele de plu§ care urmau sa aiba privilegiul unei vizite la bunica. Ade-

vSrul era, Carol trebuia sS its, cS Grace se descui pulin mai bine pinS reu§ise ea. Fata asculta, cumparichibzuia. §i poate ca era mai bine a$a. Ea, una, p cedase simplu. decis, autoritar. Grace fusese atlt do .1 cultstoare in copilSrie. Tncit niciodatS nu stStuse de dm ori sa se gindeascS la necesitStile nerostite care trSiau • ea. lar vinovStia 0 urmarea, fiindca §tiuse de visul l> Grace de a studia dansul. In loc de a i-l lua in serin* Carol trecuse peste el ca peste 0 aiurealS copilareaso In acest sens, nu-§i ajutase fata, n-o incurajase, n crezuse. Cursurile de balet nu fcjseserS decit 0 activitate (1 reascS pentru o feti(a, in ceea ce 0 privise pe Caro OacS ar fi avut un fiu, ar fi avut grijS sS joace la junioo Pur $i simplu... asta era viata, i§i spunea ea acum. Fetele aveau pantofi cu poante, iar bSietii, mSnu$i dn baseball. De ce trebuia sS fie mai complicat decit atit? Dar Grace fusese mai complicate. recuno§tea Carol §i nu observase. Sau nu voise sa observe. La optsprezece ani, cind Grace venise la ea §i-« spusese ca-§i economisise banii din munca de pesto vara. cS voia s3 se ducS la New York sS studieze baleful §i o rugase s-o ajute la cheltuieli, ii rSspunsese sS nu fia proasta. Fetele abia ie§ite din liceu n-o luau la picior spre New York City, tocmai acolo, de pe tot PSmintui lui Dumnezeu, de capul lor. Visurile de balerine trebuia s3 se dizolve in cele ale mireselor§i ale rochiilor de nuntS. Dar Grace fusese hotSritS s3-$i implineascS visul §i se dusese la tatSI ei sS-i cearS banii pe care-i pusesera deoparte pentru fondul de colegiu, pentru a plSti taxele la

l i

nlrt de dans din New York. I'als refuzase, desigur. Poate fusese chiar pu(in cam ■ to nspru, dar avusese numai inten^ii bune. Nu era ik>li rational, igi Tngrijea doar feti^a. lar Carol ?i daduse H fiiili' din (oatd inima. Atunci. Dar, apoi, Carol igi privise fiica muncind neobosita, iNummisind fiecare b5nu|, Iun3 de Iun5. Fusese hotSrita al pince gi, vSzind acest lucru, Carol ?ncercase s3-§i HNWlngd sotul s3-i dea voie. Pete nu se clintise, §i nici Grace. Avea doar nou5q x iie ce ani, cind apSruse prin preajmd Jack Casey, cu nnI m lui unsuroasd. §i asta le pusese capac la toate, Nu putea sa regrete, mai ales cmd rezultatul fusese Aubrey. Dar pulea regrela faptul ca sarcina, c5s3foria u-Abiia gi divortul gi mai gr3bit c^scaserS o prSpastie tot mm adinca Trtre tata gi fiica. Ins5 ceea ce era nu se putea schimba, Tgi spuse ea, iulnd rruna lui Aubrey pentru a o conduce la magina. Egti sigurS ca magina asta pe care Ji-a gasit-o Dave merge bine? - Dave zice ca da. - Ei, ar trebui s3 gtie el ce vorbegte. Era un mecanic bun, Tgi spuse Carol, chair daca el lusese cel care-1 angajase pe Jack Casey. - §tii ca ai putea s-o Tmprumuti pe-a mea, o vreme i .1 sa ai mai mult timp pentru cumparaturi. - Asta o sa fie perfecta. Nici nu vazuse sedanul la mina a doua pe care i-l .ilesese Dave. - Vom face actele luni, dupa care o sa am iaragi rofi. Fixind-o pe Aubrey Tn fotoliul maginii, Grace se ageza niaturi, in timp ce mama ei se instala la volan.

- Hai, hai, hai! Hai lepede, bunicuta! ceru A uIn-< Carol ro§i, cind Grace arcui o sprinceanS. - Iara§i ai gonit ca nebuna, nu-i a$a? - Cunosc strizile astea ca-n palm3 §i n-am primil n o amenda pentru viteza, to a ti viata. - Fiindca politi§tii nu te pot prinde, rise Grace, " cheindu-§i Centura. - Cind vin acasS tinerii insuratei? TntrebS Carol. Nu numai ca voia sa §tie, dar prefers sa abata si. biectul dinspre vitezomania ei notorie. - Cred ca trebuie s3 ajunga diseara pe la opt. Ni vreau decit sa trag un lustru casei, eventual s3 pm gatesc ceva pentru cina, in caz ca le este foame clri'i sosesc. - Cred ca sotia lui Cam va fi multumita. Ce mireas.i frumoasa a fost. In viuta mea n-am vazut una mai fe> mecatoare. De unde-o fi reu§it sa ia rochia aia, cind baiatul i-a lasat atrt de pufin timp ca s3 se pregateaso pentru nunta, nu §tiu. - Seth a spus ca s-a dus la D.C. s3 §i-o cumpere, iai voalul era al bunicii ei. - Minunat. §i eu mi-am pus deoparte voalul de mi reasa. Mereu mi- am imaginat ce frumos avea s3-ti stea in ziua nuntii. Se opri brusc, preferind sa-§i fi mu$cat limba. - Ar fi aratat putin cam deplasat Tn tribunalul comitatului. Carol ofta. Tn limp ce b3 ga ma§ina pe aleea fratilor Quinn. - Ei, ai sa-1 porti data viitoare. - N-am sa ma recasStoresc niciodata. N-am talent la asta.

'ii limp ce mama ei o privea cu gura c3scatS, Grace J kuI repede din ma§in3, dup3 care se aplec3 pe fegi o saruta apasat pe Aubrey. S3 fii feti|a cuminte, auzi? $i n-o I3sa pe bunica U 'ii dea prea mulle dulciuri. Bunicu\a ale tacolata. Mie-mi spui? Pa, feti(o. Pa, mama. I{i multumesc. ■Grace... Ca-ar fi putut spune? $3, a3, s3 dai §i tu un telefon cind termini aid §i voi win *3 te iau. - Mai vedem. N-o 13sa s3 te oboseasc3, ad3ug3 Once §i urc3 gr3bit3 treptele. !?tia c3 socotise bine momentul. Toji erau la lucru, pe fanlierul naval. Era hotaritS s3 nu se simt3 stinjenita de mle intimplate cu dou3 nopji in urm3. Dar se simtea w «im|ea ingrozitor de stingherit3 §i avea nevoie de timp i ii s3 se Iini§teasc3 tnainte de a-l revedea pe Ethan. Era o cas3 pe care o simtise intotdeauna caldS §i immitoare. Ingrijirea ei o lini§tea. Fiindc3 §tia c3 o mare i .irte din motivajia muncii ei acolo in acea dupS-amiaz3 rra interesul propriu, lucra cu §i mai mult efort. Rezultatele aveau s3 fie aceleagi, nu-i a§a, i§i spuse ea vinovat3, in timp ce impingea cirpa veche de finet peste podelele de esent3 tare, pentru a face ceara s3 Iuceasc3. Anna avea s3 intre ?ntr-o cas3 curata Iun3, cu miros de flori proaspSt culese, lac §i potpourri parfumind aerul. Nu se c3dea ca o femeie s3 se Tntoarc3 din luna de miere intr-o cas3 plin3 de praf §i dezordine. lar Dumnezeu era martor c3 fratii Quinn le generau pe am?ndou3 din bel$ug.

Era nevoie de ea acolo. fir-ar s3 fie. Nu f^cea ily s-o dovedeasc^. Petrecu ceva mai mult timp in dormitorul conjuo* aranjind florile pe care i le ceruse lui Irene §i schimMo' apoi pozi|ia vazei de vreo §ase ori, inainte de a se » ■ singura. Oricum, Anna avea s3 le puna acolo undo i< dorea ea, i§i reaminti Grace. $i, cu aceea§i ocazle, pu babil ca urma s5 schimbe totul. Mai mult decit probabil, avea S3 doreascS numai cruri noi, conchise Grace, In timp ce caica perdelela i<* care le spalase, pina cind pe materialul sub(ire de vwt nu mai rSmase nici o cuta. Anna crescuse la ora§ §i nu erau §anse $a-i pln< i mobila uzat5 §i accentele de la {ard. Cit ai bate
<11, Grace, ce se-ntimpia cu tine? clStinS ea din apioape rizind de ea ins3§i In primul rind, nu ai < da spus, iar in al doilea rind n-ai de unde sa §tii •» ' v.i lace cea mai mica schimbare. "u era decit faptul c3 s-ar fi putut s-o faca, reGrace. §i, odata ce schimbai un lucru, nimic nu a$a cum tusese inainte. Nu la fel se intimplase §i intre ea $i Ethan? Ceva se • ' -base, iar acum era plina de teama dar $i de spe>ufl lucrurile n-aveau sa mai ramina la tel. So gindea la ea, medita Grace, oftind cu privirea a propria ei imagine din oglinda. §i cum se gindea? Nu ■ra o frumusete §i niciodata nu se implinise iniH lun s ca sa fie sexy. Din cind in cind, §tia, atrSgea ilauli.i cite unui b3rbat, dar niciodata pentru prea multa Nu era isteata, nici deosebit de inteligenta, §i nici nu •vee conversalie interesanta sau talent sa flirteze. Jack li ipusese cindva ca era stabiia. §i se convinsesera
ridicS piciorul. Ar 6 putut sa jure ca trupul fi ofta de ji cere, F2cindu-$i hatirul, se ias3 sa se scurga intr-o nn care veche, bine intiparita in minte, pentru a sfir§i print* pirueta lenta. - Ethan! li rostise numele intr-un (ipat, cu culoarea inundrfidu obrajii, cind il vazuse in u§a. - N-am vrut sa te sperii, dar nici nu voiam sa t* intrerup. - A, bine... Cople§ita. i§i inhata cirpa, rasucind-o in miini. - Eu tocmai... lerminam aici. - Intotdeauna ai fost o dansatoare dr3guta. i§i fagaduise sa remedieze situajia a§a cum fuses*Tnainte intre ei, a§a ca-i zimbi ca unei prietene - Mereu dansezi prin baie dupa ce faci curat? - Nu a§a face toata lumea? se stradui ea sa-i ras punda la zimbet, dar fierbinfeala continua sa-i intep* obrajii. Ma gindeam sa termin pina v3 intorceaji cu to|n Cred ca podelele au durat mai mult decit prevazusem. - Arata bine. Foolish a $i tras un derapaj. Ma mir ca nu l-ai auzit. - Visam cu ochii deschi§i. Cred ca am... In sf?r§it, reu§i sa-?i limpezeasca mintile §i sa se uite bine la el. Era murdar, plin de sudoare, de praf §i Dum nezeu mai §tie ce. - Nu cumva te gindeai s3 faci un du§ aici? Ethan ridica o sprinceana: - Mi-a trecut prin minte. - Ei, nu poti. Se retrase. fiindca Grace facuse un pas Tnainte. l§i cam dadea seama cit de bine mirosea in acel moment.

• un motiv temeinic ca s3 p^slreze distanta dar, mai •*' Grace ar3ta al?t de dragaia§a §i proaspata. Jurase * imn s3 n-o mai atingS §i intenjiona S3 se tina de «r. Int. De ce? Fiindoa n-am timp sa mai spai o data dupa tine, §i N r In baia de jos. Mai trebuie s3 frig §i puiul. M3 ginO nm s3 fac o salata de cartofi, ca sa n-ave|i nimic de Iim .Hzit cind ajung acasa Cam §i Anna. Pe urma trebuie i i m3 ocup de bucatarie, a§a ca nu-mi mai ajunge timpul, I than. - S-a auzit ca mai dau §i eu cu cirpa prin baie, dupa ca o folosesc. - Nu-i acela§i lucru. Pur ?i simplu n-o poli folosi ■cum. FTstTcit, Ethan i$i scoase $apca, impingindu-§i o mina pnn par. - Ei, atunci avem o problema, fiindca stnt aid trei oameni care trebuie sa dea jos de pe ei cTteva straluri de l«g - Este un golf, imediat dupa u?a - Dar... - Poftim, deschise ea duiapiorul de sub lavabou, sco|1nd un calup proaspat de s3pun; a dracului sa fi fost dac3-i tasa sa foloseasca frumoasele sapunuri de musafiri pe care le pusese in savoniera. V3 aduc prosoape §i ni§te baine curate. - Bine, insa... - Du-te-odata, Ethan. §i transmite-!e celortalji ce-am spus, ii indesa ea sapunul in mina. Impra$tii deja rurnegu$ peste tot. Ethan privi incruntat la sapun, apoi spre ea.

- Ai crede ca vine Familia Regala in vizita. Ce nmi < Grace, n-am de giind sa m3 despci la piele 51 s3 m-aiu't de pe debarcader. - A. da, de panca n-ai mai facut-o niciodata. - Nu $i cfnd era 0 femeie pe-aici. - Am mai v3zut barbali goi 0 data sau de doua on q viata mea §i voi fi prea ocupata ca s3 fac Polaroid*1 ■ line §i fra(ii tai. Ethan, tocmai mi-am petrecut apro.11 <> tata ziua fScind casa asta luna. Nu va las sa va-ntinrM mizeria peste tot. Dezgustat, fiindca $tia din experienta ca discu(lilo contradictors cu o femeie hotarita erau la fel de dunroase §i infrucluoase ca §i cum s-ar fi dat cu caput de-nr zid de caramizi, i§i vTri sapunul in buzunar. - lau eu afurisitele-alea de prosoape. - Ba nu le iei deloc. Ai miiniie murdare. Le-aduc eu Bombanind in sinea lui, Ethan cobori. Reactia lut Phillip fata de aranjpmentele penlru baie fu o ridicare din um3r. A lui Seth consta in entuziasm curat. Se repezi afara, chemind ciinii s3-l urmeze, $i arunca in toalo parole pantofi, ciorapi, cama§a, in timp ce alerga spro ponton. - Probabil c3-n viata lui n-o sa mai vrea sa faca 0 baie ca lumea, comenta Phillip. Se a§eza pe debar­ cader, ca sa se descalte. Ethan ramase in picioare. Nu-$i scotea nici 0 buleandra de pe el p in i nu le aducea Grace prosoapele §i hainele §i se intorcea in casa. - Ce faci? intreba. cind Phillip i§i trase peste cap Iricoul patal de sudoare. - tmi scot bluza. - Ei bine, pune-ti-o la loo. lese Grace.

rM iip ridica privirea, v3zu c3 fratele lui vorbea serios y

i

)

m

Vino-fi in fire, Ethan. Nici chiar priveti^tea uimito" mou piept b3rb3tesc n-are $anse s-o daboare la i *'>nl i .>ntru a o dovedi, se ridica §i o Tntimpina cu un l pe Grace, care venea peste peluza. ■Am auzit cava despre un pui fript, striga el. ■Tocmai m3 pregatesc sa-l Tncep. Clnd ajunse pe ponton, Grace puse prosoapele §i * iele curate impaturite In ordine. Apoi se ridica, zimbind spre locul unde Seth se ba- .'ji cu ciinii. Prespunea ca speriasera toate p3s3rile * pe?tii, pe-o raz5 de trei kilometri. - Lor le convine de minune formula asta. - De ce nu tragi $i tu un plonjon cu noi? ii propuse ' hillip §i jura c5 auzise faicile lui Ethan trosnind. Ai putea ■I m<3 speli pe spate. Grace rise, adunind hainele care fusesera deja arum cate. - A trecut ceva vreme de cind nu m-am mai scaldat la nudu' gol §i, oricit de atragator ar parea, acum am prea multe Ireburi ca sa-mi arda de joaca. Daji-mi §i restul hainelor, am sa le spai inainte de a pleca. - Saru-mina-mult. Dar, cind Phillip i§i duse miinile la catarama curelei, Ethan ii trinti un cot in coaste. - Po^i sa le speli pe urma, dac3 tot fii cu tot dinadinsul. Du-te-n casa. - E ru§inos, ridica Phillip din sprincene. Eu nu sint. Grace nu f3cu decit sa rida din nou, dar porni spre casa pentru a-i I3sa singuri.

- Nu se cade s-o tachinezi a§a, mormai Ethan. - O tachinez a§a de ani de zile, replica Phillip, lm»». dindu-§i blugii patati de munca, incintat sa scape de «i - Acum e altceva. - De ce? Phillip incepu s3-§i scoata chilo|ii-pantaloni de niA tase, apoi observa expresia din ochii lui Ethan. - A ! l-auzi, i-auzi. De ce n-ai spus? - N-am nimic de spus. Tntruclt Grace era in casa §i nu §i-o putea imagini stind cu nasul lipit de geam, ?§i scoase cama^a. - Pe mine vocea ei m-a atras intotdeauna. -H m ? - Timbrul 31a gutural, continua Phillip, Tncfntat c3 g.'i sise un subiect cu care s3-l tachineze pe Ethan. Gros, lm §i sexy. Scri§nind din dinti, Ethan i$i aruncJ cizmele de lucru din picioare. - Poale-ar fi bine sa nu mai asculti a§a de atent. - Ce pot face? Sint eu de vina ca am un auz perfect7 $i o vedere perfecta, ad3uga, judecTnd distanta dintra ei. $i din cite v3d, nici cu restul fapturii ei nu este nici o problema, Gura, mai ales, ii este foarte atragatoare Armonioasa, cu buze pline, nerujate. Mi se pare foarte gustoasa. Ethan trase de doua ori aer in piept, meet, in timp ce-§i scotea blugii. - incerci s3 m3 enervezi? - Imi dau toata silinfa. Indreptindu-se de spate, Ethan it m3sura cu privirea: - Cum vrei s3 zbori, in cap sau in picioare? Tncintat, Phillip zimbi:

Tocmai voiam s5 te-ntreb acela$i lucru. Indoi a§tep1ar5 o fractiune de secundg, apoi se h i *" .1. Inc3ierindu-se. §i, in strigStele insufletite ale lui i« rSsturnara in apS. . « de mine, i§i spuse Grace, cu nasul lipit de geam. mine §i de mine. Dac5 mai vSzuse vreodata douS #*• plare masculine mai impresionanle, n-ar fi putut ■■ iia. $i poate c3 avea sS reu§easc<S, de vreme ce nu-i ■i .i indiferentS - a§a cum presupusese intotdeauna. Nu existase nimic indiferent in modul cum gura i se 1'i.lvSlise peste a ei, sau cum o prSdaserS miinile lui. Opre$te-te. !§i porunci ea, retrSgindu-se- de la feMBstrS. A§a, n-ar fi reu$it decit s3 se aprinda din nou. '.Ilia cum s5-§i canalizeze dorinjele cele mai intime, iar -nlu(ia era munca pm5-i treceau. Dar, dacS mintea nu-i statea cu totul la pui. cine-ar fi putut s-o condamne? Pusese cartofii la r3cit pentru salatS §i puiul la fript. clnd Phillip reveni in casS. Adio, imagine a muncitorului Iranspirat. In locul s£u, a peruse bSrbatuI onctuos, lustruit $i dezinvolt- sofislicat. ii f3cu cu ochiul: - Aid miroase ca-n rai. - Am fScut mai mult, ca s3 v3 r3min3 §i pe miine la

prinz. Pune hainele alea in spaiatorie §i m3 ocup dr < intr-un minut. - Nu $tiu ce ne-am face far3 line pe-aici. Grace T§i mu§ca buza, sperind cs5 loti erau de am ea§i parere. - Ethan e tot in ap3? - Nu, el $i Seth lucreaza ceva la barca, se du ■ Phillip la frigider §i scoase o slicia de vin. Aubrey und< azi? - La mama. De fapt. tocmai a dat telefon, vrea s ■ mai fina putin. Cred c3 azi-miine va trebui sa cedez ■„ s-o las s3 ramina peste noapte. Cobor? o privire inexpresiva spre paharul cu vin aurm rece pe care i-l oferea. - O. mullumesc. Toate cuno5tinfele ei despre vinuri n-ar fi umplut nici un degetar, dar sorbi, fiindca a§a se cuvenea. Apoi, ri dica sprfncenele: - Nu seamana cu nimic din ce se serve$te la circiuma. - Nici n-a§ crede. Phillip I$i aminti ca declarau vinul alb de casa al lui Shiney doar la un pas de pi§atul de cal. - Cum merge pe-acolo? - Bine. 1§i concentra toata aten|ia asupra puiului. fnlrebindu-se daca Ethan pomenise despre incident. Improbabil, conchise ea, cind Phillip nu insista. Se relaxa din nou §i Tl lasa sS-i faca program in limp ce lucra. Intotdeauna era un sac de pove§ti, medita ea. Conversafie u§oara. chiar nepasatoare. §tia cS era de§tept §i realizat §i se integrase tn via^a la ora$ ca rata in apa.

P m n o Iflcea niciodata sS se simtS incurcata sau ne$i. Tntr-un mod comod. o ajuta sS se simtS p - 0 idee mai feminine dec'll inainte de a fi intrat el in k*.«rtne. Min acest moliv, ochii lui Grace erau veseli §i gura Ip* 'l.i drSgSla§, cind intrS Ethan. Phillip se a§ezase. vinul, in timp ce ea finisa mincarea. Haj c3 inventezi. t Jur, ridica Phillip o minS, zimbind, la vederea lui |lh>in Ciientul vrea ca gisca sa fie purtStoarea de cuwlfil. a?a c5 scriem text. Goose Creek Jeans, pene fine jwnlru viata de zi cu zi. O prostie mai mare ca asta n-am auzit. Auzi, inchinS Phillip cu paharul. Sa vezi numai cum ■a vind. Am de dat nigte telefoane. Se ridica, ocolind incet masa pentru a o sSruta §i a-l face pe Ethan sS firabS. S3ru-mina pentru masS, scumpo. §i ie§i agale. fluierind. - i(i dai seama, s5-ti ci§tigi existenja scriind dialoguri pentru gi$te, ciatina din cap Grace, amuzata, in timp ce bflga salatiera in frigider. Totul e gala, deci cind va e foame, pute|i minca. Hainele Sint in uscStor. Nu e bine s5 le ISsati acolo dupa ce s- au uscat, altfel se botesc. ContinuS s3 se plimbe, aranjind puiul in timp ce vorbea: - A§ a§tep!a s5 vi le impaturesc eu, dar am cam ramas in urma cu timpul. - Te due eu cu ma§ina acasa. - Ji-a? fi recunoscatoare. De ma§ina mea m3 ocup luni, dar pinS atunci... 1§i inal^a umerii §i, aruncind o ultima privire, vSzu ca

nu mai avea nimic de facut. Totu§i, inspects fiejcam i Ion §i ungher, in limp ce mergea prin casa spr<e u|M ■■ fata. - Cum te duci la serviciu? o intrebS Ethan, csind ,i,sera in camioneta lui. - MS duce Julie, lar acasS m3 aduce Shiiney [« sonal, T$i drese ea vocea. Cind i-am explica)! ca ■«. intimplat alaltSieri ^eara, s-a supSrat, Nu pe minu doar cS s-a intimplat. Era hotSrit sS-l jupoaie fpe Slm> dar. in situatia datS... apropo, au un bSiat. Optt livre i mate .1 l-au pus numele Jeremy. - A m auzit, fu singurul comentariu al lui Ethain. Apoi, Grace trase aer in piept. pentru a-§i face curm - in legSturS cu cele intimplate, Ethan, d upS am vreau sS zic... - § i eu am ceva de spus despre asta. PregStise totul atent, cuvint cu cuvint. - N-ar fi trebuit sS mS infurii pe tine. Te speriase§i ■.< am pierdut mai mult timp urlind la tine decit asigurin du-mS c3 n-aveai nimic. - §tiu cS nu te-ai infuriat cu adevSrat. Doar &S... - Trebuie sa termin, o intrerupse el, dar a§tepta pm.'i coti pe aleea ei. N-aveam dreptul sS te ating a§a. tmi fSgSduisem sS n-o fac niciodatS. - Am vrut s-o faci. De§i cuvintele ei calme ii fSceau stomacul sa se crispeze, clatina din cap: - Nu se va mai repeta. Am motivele mele, Grace,

1. - 3.70 kg. (n.tr.)

, • ■arioase. Nu le §tii §i n-ai intelege. Nu pot intelege dacd nu-mi spui care sint. N *vea de gind sa-i spund ce fdcuse, nici ce i se * lui $i cd lucrul de care se temea inca mai pindea *• 11/ tinta sa sard afarS, dacd nu tinea cu§ca incuiata. Pentru cd sint motivele mele. se rdsuci el s-o prim i fiindcd era firesc sd spund cu fa|a la ea ceea ce < • • de spus. Te-a§ fi putut lovi §i n-a lipsit mult s-o fac. '' id se mai intimple. Nu md tem de tine, intinse ea mina sd-l atingd, sa-i Ullnglie obrazul, dar Ethan i-o Inhdtd §i o dddu la o parte. Nici nu va fi vreodatd nevoie. Insemni mult pentru mine li strinse scurt mina, apoi ii dadu drumul. - Intotdeauna ai msemnat mult. Nu mai sint un copil §i n-am sa md sparg dacd md lllngi Vreau sa md atingi. Buze pline, armonioase, nerujate. Cuvintele lui Phillip h rasunau in minte. lar acum, Ethan §tia, a§a sd-l ajute Dumnezeu, §tia exact cit de gustoase erau. - §tiu ca a$a crezi, §i tocmai de-asta vom Incerca sd uitdm cele intimplate alaltdieri seard. - Eu nu voi uita, murmurd Grace, iar felul cum tl privi, cu ochii blinzi §i plini de dorintd, Ti fdcu capul sd se invirteasca. - Nu se va mai intimpla. A§a cd, |ine-te.departe de mine, o vreme. Glasj.il ti tremura de disperare, cTnd se apleca prin fata ei §i-i deschise porliera. - Vorbesc serios, Grace, un timp evitd-md. Am §i a§a destule griji pe cap. - Bine, Ethan.

N-avea sa se milogeascd. - Dae3 a§a vrei. - Exact a?a vreau. De asta data, nu mai a§tepta s-o vad3 intrind >" casS, ci scoase ma§ina de pe alee in clipa cind Gram inchise portiera. Pentru prima oara in mai multii ani decit putea art numere, se glndea serios s3 se Imbete mangS.

C apitolul Seth le pindea sosirea. Pretextul lui de a sta in curtea din fa(5, pe cind umbrele se alungeau, erau ciinii. De?i nici nu era tocmai un pretext, i§i spunea el. incerca sa-l invete pe Foolish nu doar s3 alerge dupa mingea de tenis roasS §i bine mestecata, ci s-o §i aduca inapoi, cum fScea Simon. Problema era ca Foolish alerga cu mingea in bot pina la el, dup3 care se a$tepta s3 te joaci cu el de-a cine-i mai puternic. Nu c£ pe Seth l-ar fi deranjat cu ceva Avea destule mingi §i be|e §i o bucatS veche de fringhie pe care i-o ddduse Ethan. Putea s3 arunce §i s3 tragd oricit, atita vreme cit ciinii aveau chef sa alerge. Ceea ce, din cite-§i dSdea el seama, insemna o ve§nicie. Dar, in timp ce se juca cu ciinii, stStea cu urechile ciulite dupa sunetul unei ma§ini apropiindu-se.

tyii.i i .1 erau In drum spre casS, fiindcS primiserS un ' —fiitt de la Cam, din avion. Ceea ce era cam cel mai . M lucru la care se putea gindi Seth. Abia agtepta sS ] * i" ir|A lui Danny gi lui Will cum vorbise cu Cam in timp m m nsta zbura peste Oceanul Atlantic. < ftulase deja Italia in atlas gi gSsise Roma. Igi plimIm *
$i totu§r, asta fusese Inainte de a se insura §i Ia.ii> celelalte, Inainte de a se fi intors in italia. Inainte ca Sniii s5-nceap5 sS-$i faca griji despre Cam §i Anna, c5 avenu s3 uite $i de el, §i de promisiunile facute. Dar nu uitasera. Se intorceau acasa. Nu voia ca ei sa §tie ca-i a§tepta, sau ca era enm tionat la gindul de a-i vedea dintr-un moment in altui Insa era. Nu intelegea de ce se aprinsese a§a. Lipsiser.'i doar dou3 saptamlni, iar Cam era oricum ca un cui In cap. de cele mai multe ori. $i dupa ce se instala acolo ?i Anna, toji aveau sA-i atragS atentia cum vorbea, fiindca era o femeie in casS O parte din el se ingrijora ca Anna avea sa schimbs ordinea lucrurilor. De$i era asistenta lui de caz, putea sa se sature de compania unui copil. Avea puterea de a-I trimite inapoi. §i mai multa putere. acum, fiindca o facea cu Cam tot limpul. !§i reaminti c5 de la inceput jucase cinstit cu el. din clipa cind II scosese din clasd §i se a§ezasera impreuna in bufetul ?colii sa stea de vorba. Dar munca la un caz §i traiul in aceea?i cas3 cu acel caz erau dou5 lucruri total diferite, nu? §i poate, numai poate. jucase pe fata cu el, fusese draguta cu el, fiindca Ti piacuse s3-l aiba pe Cam dindu-i tircoale. Voise sa se marite cu el. Iar acum, ca reu§ise, nu mai era nevoie s3 fie draguta. Putea chiar sa scrie intr-unul din rapoartele ei c3 pentru Seth ar fi fost mai bine In alta parte. Ei bine, avea sa fie atent §i sa vad3 ce se Intimpla. Inca mai putea s3 fuga, daca se impu(ea treaba. De§i ideea de a fugi ii d3dea ni§te dureri de stomac cum niciodata nu mai simfise.

sS stea acolo. Voia sS alerge prin curte. sS le • • • ba(e ciinilor. S3 se dea jos din pat inainte de a se •- j de ziuS, sS ia micul dejun cu Ethan §i sS ia$3 pe »i < la cules de erabi. SS lucreze In §antierul naval sau ■>*o ducS la Danny §i Will. mSnince mincare adevSratS ori de cite ori li era ' • §i sS doarmS intr-un pat care nu mirosea a su• **ea altcuiva. Ray ii promisese toate astea $i, de§i Seth nu avu• • niciodatS incredere in nimeni, se increzuse in Ray. •' de cS Ray fusese tatSI lui. poate cS nu fusese. Dar lath ?tia cS-i plStise Gloriei o grSmadS de bani. Acum ii ipunea in sinea sa Gloria, nu mama lui. II ajuta sS se dlilanjeze mai mult. lar acum Ray murise, dar ii pusese pe tofl fiii lui sS promitS cS aveau sS-l |inS pe Seth in casa de lingS apS. Bath bSnuia cS probabil nu le pIScuse ideea. dar ii fSgSiluiserS oricum. §i descoperise cS fra^ii Quinn se tineau de cuvint. Pentru el, era un concept nou §i minunat, o promisiune respectatS DacS §i-o cSIcau acum, §tia cS avea sS-l doara mai mult decil il duruse orice vreodatS. A§a cS a§tepta, iar cind auzi ma§ina - duduitul nu prea blind al motorului de Corvette - stomacul ii tresSri de surescitare $i nervi. Simon IStrS de douS ori in semn de salut, dar Fooldish dSdu drumul unui tSrSboi de IStrSturi sSIbatice, in parte ingrozite. Cind ma§ina albS §i lucioasS intrS pe alee, amindoi ciinii o luarS la fugS spre ea, cu cozile fllfiindu-le ca ni§te stegulete. Seth i§i viri in buzunare miinile care-i IranspiraserS §i o luS din loc agale. - Salut! ii adresS Anna un zimbet strSlucitor.

Seth igi dSdea seama de ce se tinuse Cam dup3 un ba bine c3 nu. El Tnsugi Ti desenase portretul de nin< multe on, in secret. Cel mai mult ii plScea s5 desenaz* Ochiul lui de artist in formare aprecia frumusetea purfl « acelei fe|e - ochii midgala|i, Tntuneccgi, pielea deschidl pal-aurie, gura senzuaia gi nuanta exotica a pome|iloi P3rul Ti era suflat de vfnt, o claie de bucle inchise. Ven gheta strSlucea, aur gi diamante, cind cobori din ma?inrt §i il luS pe nepregatite, rizind, intr-o imbr^tigare de i trosnira oasele: - Ce urare nemaipomenita de bun venit! Degi Tmbratigarea prin surprindere Ti trezea dorin|a dn a mai sta astfel, se desprinse. - M3 jucam gi eu cu ciinii... Privi spre Cam gi ridica din umeri: - Ural - Ura, pugliu'. Slab gi neguros, gi doar o idee cam primejdios la vedere, Cam igi dezdoi faptura prelunga din magina joas3. ZTmbetuI s3u era mai iute decit al lui Ethan, mai taios decit al lui Phillip. - Tocmai la timp ca s3 m-ajuti sa descarc. - Mda, sigur. Seth ridica privirea. observind micul munte de bagaje legate pe acoperigul maginii. - N-aJi luat toate boarfele astea cu voi la plecare. - Am cules citeva boarfe italienegti, daca tot eram acolo. - Nu m-am putut abtine, rise Anna. A trebuit s3 cumparSm inc3 o valiz3. - DouS, o corecta Cam. - Una-i doar o geanta - nu se pune la socoteaia.

Okay, deschise Cam portbagajul $i scoase o valizS ’li-lnchis incapaloare. Du-o tu pe asta care nu intrS nucoteali. hi §i pui rrireasa la muncS? se aprapie Phillip de infl, acolind prinlre ciini. 0 iau eu, Anna, mai spuse irutind-o cu un entuziasm care-1 fScu pe Seth sS-gi LMJ»!ogoleascS ochii spre Cam. Las-o-n pace, Phil, interveni moale Ethan, A§ fi Oizolat sS te-omoare Cam Inainte de-a intra In casS. inc-ati venit acasS, adSugS, zimbind cind Anna se inlo/irse sS-i dea un sSrut la fel de tocos ca acela pe care -1 prtmise de la Phillip. Minunat e acasS.

r

!•

Geanta, reiegi, continea cadouri. pe care Anna inmpu imediat sa le imparts, cu tot cu povestiri despre flecare. Seth nu putu decit sS se zgiiascS la tricoul de lotbal albastru cu alb pe care i-l dSdu. Nimeni nu-i mai idusese vreodatS un cadou dintr-o cSIStorie. AdevSrul era c3, dacS stStea sS se gindeascS, putea numSra darurile pe care le primise - pe degeaba - pe degetele unei miini, - In Europa, toatS lumea moare dupS soccer, ii explicS Anna. Ei II numesc fotbal, dar nu seamSnS cu fotbalul nostru. CotrobSi mai adinc, apoi scoase un cSrjoi cit toate zilele, cu copertS lucioasS. - $i m-am gindit cS s-ar putea sS-Ji placS asta. Nu e totuna cu a vedea tablourile. CTnd le vezi personal, te-apucS efectiv de git, dar ai s3 prinzi ideea. Cartea era plinS cu picturi, culori strSlucitoare §i forme care-i luau ochii. Un album de arts. Igi amintise

cd-i piacea sa deseneze $i se gtndise la el. - E marfa, murmura el. neavind incredere in propntii lui glas. - A vrut sa cumpere pentru toata lumea panlnii comenta Cam. A trebuit s-o opresc. - A§a c3 nu mi-am cumparat decit mie, o jumai.ii<* de duzina de perechi. - Parca erau patru. Anna zimbi: - $ase. Doua le-am strecurat f3ra §tirea ta. Phillip am dat peste m$te Maglis. Mi-a venit sa pling. - Armani? - O, da. ofta ea cu patima. - Acum am sa pling eu, - va puteti smiorcai mai tirziu cu moda. intervem Cam. Eu mor de foame. - A fosl aid Grace. Seth ar fi vrut s3-§i incerce imediat tricoul, dar se gindea ca era prea nepoliticos. - A facut curat peste tot - pe noi ne-a pus sa ne spaiam in Golf - §i a fript pui. - Grace a facut pui fript? - §i salata de cartofi, - Nicaieri nu e ca acasa, murmura Cam, pornind spre bucatarie. Seth a$tepta citeva secunde, apoi il urma. - Cred c-a§ putea sa mai maninc o portie, spuse el, intr-o doara. - Treci la coada, raspunse Cam, sco|ind platoul §i salatiera din frigider. - In avion nu v3 dau de potol? - Aia a fost atunci, asta-i acum.

rum umplu o farfurie cu mincare, apoi se rezemS de i Pu§tiul ar3ta bronzat §i sSnStos, observe el. Avea i - 'J i Inca prudenti, dar chipul sSu i§i pierduse expresia » . . n de iepure gata s-o ia la fugS. Se Intreba daca $i ‘ ••III nr fi fost la fel de surprins ca el sa afle ca-i fusese •‘ • da ^trengarul asta fara lacat la gura. §i, cum merge? Okay. §coala-i gata §i l-am ajutat pe Ethan la pesiu i I o droaie. lmi piate?te-o leafa de sclav, acolo ?i la lintler. Anna va vrea s5 §tie ce-ai pe foaia matricoia. A-uri. mormai Seth, cu gura p lin i de-o imbucatura <]■ copan. iar Cam se meed Toate? ■ Mda - §i ce-i cu asta? - O sa moara de piacere. Vrei sa marchezi ni§te puncte cu ea? Seth smuci iar5§i dintr-un um3r, fngustindu-§i ochii in limp ce se gindea ce-avea sa i se cearS sa fac5 pentru a o multumi pe doamna casei. - Poate. - Pune-ti tricoul de soccer, l-a luat aproape-o juma' de or3 naibii pin3 tf-a ales unul potrivit. O gramada de puncte, daca -1 porti in seara cind |i l-a dat. - Mda? A§a de simplu? se Tntreba Seth, zimbind relaxat. - Cred ca pot sa-i fac cheful. - l-a piacut Tntr-adevar tricoul, spuse Anna, in timp ce scotea cu meticulozitate conjinutul unei valize. $i albumul. M i bucur atit de mult c3 ne-am gindit la amindoua.

- Mhm, i-au placul. Cam b3nuia cS nici a doua zi, nici chiar la anul, n-.n 1 fost prea tirziu ca s i despacheteze. In plus, ii plSce.i vi stea Tntins pe pal §i s£ se uile la ea - s3-$i priveam solia, i§i spuse el, cu un mic fior ciudal - trebSluind prm camera. - N-a Tncremenit cind l-am Tmbr3|i§at. Semn bun. I.n nteractiunile cu Ethan §i Phillip ii merg mai u§or, mai firesc, decit acum doua sSptamini. Ardea de nerabd.in sa te revadS. De mine, se simte putin amenintat. Schiml dinamica pe-aici, exact in momentul cind incepea s3 s» deprindci cu mersul lucrurilor. A$a ca a§teapta §i pin de$te S3 vadci ce se va intimpla in ccntinuare. Dar t> bine. Inseamna cS se simte ca acasS. Eu sint intrusa. - Domni§oara Spinelli? Anna intoarse capul, arcuindu-§i o sprinceanS. - Pentru dumneata, doamna Quinn. - Ce-ar fi s-o sco|i din prizS pe asistenta social^, pinS luni? - Nu pot, extrase ea din pung2 unul dinlre pantofu noi §i aproape ginguri de placere. Asistenta sociala de foarte multumita de situafia acestui caz anume. lar doamna Quinn, cumnata noua-noutS, e hotarita s3 ci§tige increderea lui Seth §i, poate, chiar §i afec|iunea lui. Puse pantoful la loc in pungS, inlrebindu-se cit ar fi fost cazul s3 mai a§tepte pinS-i cerea lui Cam sa amenajeze debaraua. $tia perfect ce avea in minte. iar el era indeminatic. fnginduratS, il privi lung. Foarte, foarte indeminatic. - Cred c-a§ putea lermina miine despachetatul. Cam zimbi incet: - §i eu cred. - Ma simt vinovatS. Grace a f3cut lunS casa asta.

Da ce nu vii Incoace? Se rezolvim cu vinovatfa De ce nu? Arunci pantoful peste u m ir §i, cu un hohot de ns, Mu peste el. lese bini§or. Cam studia barca. Era abia §apte dimineata, dar idnr.ul lui intern in c i mai func{iona dupa ora Romei. Intruclt se trezise devreme, nu gisise nici un motiv de lisa fra^ii s i doarm i peste zi. Prin urmare, fratii Quinn stiteau in lumina puternici |i crudi a limpilor din §antieml naval, contemplind treaba (Acuti pin a atunci. Seth le imita pozijia - picioarele depArtate §i Tncordate, miinile in buzunare §i chipul grav. Avea s i fie prima o a ri cind lucrau toti patru impreuni la barci. Era teribil de emotional. - M-am gindit c i ai putea incepe sub punte, propuse Ethan. Phillip estimeazi terminarea cabinei la patru sute de ore. Cam pufni: - Pot s-o fac §i mai repede. - S-o faci bine, interveni Phillip, e mai important decft 8-0 faci repede - Pot s-o fac §i repede, $/ bine. Clientul o va avea pe puicu|a asta la a p i §i cambuza plin i cu §ampanie §i caviar in mai pu^in de patru sute de ore. Ethan dadu din cap. De vreme ce Cam gisise un nou client, care voia o ambarcafiune sport de pescuit, spera din tot sufletul s i fie adevirat. -A tunci, s i ne-apucim de treabi. lar treaba ii tinea gindurile departe de problemele in care n- aveau nici un drept s i se amestece. Trebuia

sa-§i concentreze creierul pe folosirea slrungului - d.n (inea la cele doua miini ale lui. Ethan mlorcea lenm meet, cu grija, conturind catargul. Aparatorile de urw transformau zgomotul motorului §i rock-ul fierbinte c.n« urla din radio intr-un ecou infundat. BSnuia c5 in spatele lui aveau loc §i ni$te convers.ii §i cite o injuratura suculenta. Simtea aroma dulce dr lemn, mirosul intepator al terebentinei §i duhoarea d« smoaia folosita la caiafatuirea niturilor. Cu ani in urm5. ei trei construisera barca lui de pe-. cuit. Nu era cocheta §i nu putea sustine c£ arata frumo;. dar era solida §i dociia. li construisera §i skipjack-ul, (i indca fusese hotarit sa seoata stridiile cu ambarcatiuna-i traditional^. Acum, stridiile aproape se terminasera, i.n barca lui se aiaturase celorlalte ciieva din Golf, ci§tigind un ban in plus vara cu croazierele de agrement. In timpul sezonului turistic, i-o inchiria fratelui lui Jim. fiindca le folosea amindurora §i era solu|ia cea mai prac tied. Oar il deranja intruertva sa §lie ca al(i oameni locuiau 51 dormeau in casa care era a lui. Una peste alta, insa, banii contau. Risul lui Seth i se strecura pe sub surdinele de pe urechi §i-i amintea de ce acum contau mai mult decit oricind. Cu mfinile intepenile de-atita munca, inchise strungul pentru a-l I3sa sa se mai odihneasca. Zgomotul n umplu urechile, and i; i scoase ca§tile de protec|ie. Auzi bubuilul ciocanului lui Cam reverberind de sub punte. Seth ungea plan$a centraia cu Rust-Oleum, astfel ca tablia de otel lucea umeda. Phillip avea sarcina cea mai nepiacuta, imbibmd in creozot partea interioara a cofrajului central. Era lemn bun, cedru de soi vechi, care ar fi lrebuit sa descurajeze once perforaton marini, dar se hotarisera sa nu ri§te.

,n 'ifTr^it, era construita o barca de fra|ii Quinn. !lm|i un fior de mindrie privindu-i §i aproape $i-l putu ■ , nn pe tatai lor stind aiaturi, cu pumnii man proptiti » • iuri $i un zimbet larg pe fata. - Grozava poza, spuse Ray. Genul pe care mamei gi mie ne pl3cea sa-l iram. Aveam o multime i ■ deoparte, ca s i le scoatem $i sa le vedem din nou 1 jimp ce cre$tea|i §i porneati pe drumurile voastre. Nici• •1*ta n-am avut cu adevarat ocazia, fiindca ea s-a dus - Mie §i-acum mi-e dor de ea. $tiu ca |i-e dor. Ea era liantul care ne-a tinut pe to^i la un loc. Dar a facut o treaba buna, Ethan. Tu inea mai ■|li aid. ■ Cred c-a§ fi murit f3ra ea. F3r3 tine. Fara ei. Nu, ii puse Ray o mina pe umar, datinind din cap. Inlotdeauna ai fost puternic, la suflet §i la minte. Ai ie§it dm partea cealalta a iadului atit datorita noua, cit §i prin Caea ce ai in tine. Ar trebui sa ti-o aminte§ti mai des. Uita-te numai la Seth. El rezolva lucrurile altfel dectl tine, dar are in el multe din acelea§i calitati. Simte mult mai .idinc decit ar vrea. Ginde§te mai profund decit da de ln|eles. lar dorintele lui ajung mai departe decit ar recunoa§te chiar §i fa|3 de el insu§i. - Te vad pe tine in el. Era pentru prima oa ra cind Ethan i§i permitea s-o spuna, fie §i lui insu$i. - Nu §tiu ce sa cred despre asta. - Curios, eu va vad in el pe fiecare dintre voi. Ochiul celui care prive$te. Apoi, Ti dadu lui Ethan o palma scurta pe spate. - Acolo va iese o barca a naibii de buna. Tare i-ar mai fi piacut mamei voastre.

- Fratii Quinn construiesc sa dureze, murmui< Elhan. - Cu cine vorbegti? il intreba Seth. Ethan clipi din ochi, simtind ca i se invtrtea capul. plm cu gTnduri subtiri ca ni§te fuioare de vata. - Ce? ridic5 el o mm3 la frunte, dup3 care §i-o trecu prin p3r, dindu-$i §apca pe spate. Cum? - Dom'le. da' ciudat mai arati, inclina Seth capul Tntr-o parte, fascinat. Cum se lace ca stai aid vorbind singur? - Am... Adormit pe picioare? se intreba el. - ...MS glndeam. GIndeam cu voce tare. Deodata, zgomotul §i mirosurile p3rur3 s5-i n3v3leased vuind in creierul ame|it. - Am nevoie de putin aer, murmurS, ie§ind grabit pe u§ile de marfa. - Ciudat, repeta Seth. D3du sa-i spuna ceva lui Phil­ lip, dar gindul fi zbura cmd pe u§a din fata intra Anna, aducird un co§ enorm. - E interesat cineva de-un prlnz? - Daaa! se repezi Seth direct spre ea, cu interesul trezit instanlaneu. Ai adus puiul? - Ce-a maf ramas din el. §i sandviguri cu $unc3, groase ca ni§te caramizi. In ma§ina e un racitor cu ceai de la gheata. Ce-ar fi sa te duci dupa el? - Eroul meu, replica Phillip, §tergindu-$i miinile de blugi, inainte de a o u§ura de co§. Hei, Cam! Aid e o tipa trasnet, cu mincare! Ciocanitul se opri imediat. Peste citeva minute, capul lui Cam rasari prin plafonul cablnei. - Tipa-i a mea. Eu mu§c primul din haleaia.

E destuia ca s5 ajungS la toji. Grace nu-i singura .*<»■ $lie sa tncropeasca o masa pentru-o ga§c3 de ne..... 4 De§i puiul ei fript e un dar al zeilor. Are talent. incuviinta Phillip. Puse co$ul pe o m asi ad-hoc. improvizata dintr-o t.n atfl de placaj a§tepta peste doua capre. - l-a gatit lui Ethan cu regulantate, cit a^i fost plecati to* doi. continuS el, luind un sandvi$ cu §unca. Am sentiIm.nlul ca aici se intimpia ceva. - Unde se Intimpia? vru Cam sa §tie, in timp ce •Area jos sa exploreze continutul co?ului. - Cu Ethan §i Grace. Nu pe bune? -

M m m .

Prima imbucatura il f3cu pe Phillip sa inchida ochii do piacere. O (i preferat el bucatSria frantuzeasca, servlta in farfurii de portelan fin, dar §tia sa aprecieze un iandvi§ bine intocmil, |inut in echilibru pe-un carton. - Nemuritoarele mele talente de observator au focalizat pe anumite semne. Se uita la ea, cind nu-l observa. Ea se uita la el, cind n-o observa. $i am prins ni§te birfe mteresante de la Marsha Tuttle. E colega cu Grace, la circiuma, ii explica el Annei. Shiney adauga un sistem de securitate §i are o politick noua care spune ca nici una dintre chelneri|e nu mai ramine sa inchida singura localul. - S-a-ntimplat ceva? intreba Anna. - Mhm, privi Phillip in jur, ca sa se asigure ca Seth nu revenise. Acum citeva seri, a intrat un nenorocit dupa inchidere. Grace era singura. A pus labele pe ea $i. dupa cum zice Marsha, ar fi facut mai mult de-atit. Dar. nu §tiu cum, s-a intimplat ca Ethan sa fie chiar afara.

Interesanta coincident, dac5 vrei sa §tii parerea nm.i dar este vorba de fralele nostru care devreme se cul< •* devreme se scoaia. Oricurr, l-a cam lamponat pe aim cul. §i mai mnbucS o daia cu pofta. Cam se gindea la Grace, cea supia §i cu oase fun* Se gmdi $i la Anna. - Sper ca l-a tamponat bine. - Cred ca putem presupune ca tipul n-a plecat fluurind. Acuma, sigur ca Ethan, in stilul lui tipic, n-o p*1 veste$te nimanui, a$a c-a trebuit s-o aud de la Marsh.i printre prospaturile de la piata, vineri seara. - Grace a patit ceva? Anna $tia prea bine ce insemna sa fii imobilizat.i neputincioasa, in fata a ceea ce un anumit gen de om i-ar fi facut unei femei. Sau unui copil. - Nu. Probabil a fost zguduita, dar in privin|a asta o la fel ca Ethan. N-a scos o vorba. leri, Tnsa, s-au legal citeva priviri lungi §i tacute intre ei. lar dupa ce Ethan .1 condus-o acasa, s-a intors fierbmd. Amintindu-$i, Phillip chicoti meet. - Ceea ce, pentru Ethan, inseamna ceva. $i-a lual doua beri §i s- a dus in sloop 0 ora. - Grace §i Ethan, murmura Cam, meditativ. Se potrivesc. II v3zu pe Seth intrind §i se gindi s3 lase subiectul la a§ezat - Ethan unde-i, la urma urmei? - A ie§it. Mormaind. Seth puse jos racitorul §i arata cu capul spre u§ile de marfa. - A spus c-avea nevoie de aer ?i cred c3 avea. Statuse acolo, vorbind de unul singur.

inclnlat de prada, Seth se arunca asupra co$u1ui. I'flrea, cum ar veni, s3 discute cu cineva care nu pe spate. Tolu§i, continua s3 se • m liresc, ingramadind mmcare pe o farfurie. • §i mie mi-ar prinde bine un pic de aer. li due un !l vSzu pe Ethan stind in capatul digului, cu privirea || . apa. Tarmul ora?ului St. Chris, cu toate casele §i ..•Me sale frumoase, se Intindea de-o parte §i de alta, •»» Ethan privea drept Inainte, peste valurile slabe, spre ■Wont. - Anna a adus de mincare. Ethan i§i impacheta grndurile la loc, aruncind o pri■Irc spre farfurie. - Dragut din parlea ei. Mare norcc ai avut cu ea, Cam. - Parca eu nu §tiu. Ceea ce se pregatea sa faca it cam nelini§tea. Dar. in fond, era un om care trSia pentru riscuri. - Mai fin minte §i-acum ziua cind am vSzut-o prima oera. Eram ofticat pe toata lumea. Abia-I inmorminta■,eram pe tata $i tot ceea ce-mi doream era sa fiu in alta parte. In dimineala aia, pu$tiu! ma enervase ingrozitor §i locmai imi dadusem seama ca urmatoarea parte din viata mea n-avea sa mai fie la curse, nici in Europa. Avea sa se desfa§oare chiar aid. - Ai renuntat la aproape tot. Intorcindu-te acasa. - Atunci, a?a mi se parea §i mie. ?i pe urma. Anna Spinelli a intrat in curte, in timp ce eu dregeam treptele din spate. $i mi- a provocat al doilea 50c pe ziua in curs. intrucit mincarea tot era acolo, iar Cam parea sa aiba

chef de vorbS, Ethan luS farfuria 51 se a§ezS pe nun. nea docului. O egrets zburS pe-alSturi, tScutS ca o - 0 fat3 ca a ei e firesc sS-i dea omului §ocuri. - Mhm. §i deja eram cam nervos. Cu nici 0 01.1 urmS, avusesem 0 conversafie cu lata, StStea in b»iw soarul de pe veranda din spate. Ethan dSdu din cap: - intotdeauna ii pIScea sS stea acolo. - Nu vreau 6S spun cS mi-am amintit cum stAit acolo. Vreau sS spun cS l-am vSzut cu ochii mei. Cum 1. vSd gi pe tine acum. incet. Ethan intoarse capul, privindu-l pe Cam ochi. - L-ai vSzut, a§ezat in balansoarul de pe verandS - §i-am §i vorbit cu el. El mi-a vorbit, ridicS din unn Cam, privind peste apS. A$a cS, mi-am zis ca avean halucina|ii. Din cauza stressului, a grijilor. poate §i a In riei. Aveam lucruri pe care sS i le spun, intrebSri cSron nu le §tiam rSspunsurile, a§a cS mintea mea l-a a$e?jv acolo. Numai cS nu era a$a. Ethan porni cu grijS pe terenul mlS§tinos. - $i ce crezi c-a fost? - Ca a venit acolo, $i prima datS, §i celelalte. - $i alte dati? - Mhm, ultima a fost in dimineafa de dinaintea nuntu Mi-a spus ca era ultima oarS, fiindcS descoperisem ceea ce aveam de descoperit pentru moment. I§i frecS fata cu miinile. - A trebuit sS mS despart din nou de el. De data asta. a fost pufin mai u§or. N-am primit rSspunsurile la toate intrebSrile, dar cred cS la cele mai importante, da. OftS, simtindu-se mult mai bine, $i se servi cu un

1 1 >1de pe farfuria lui Ethan. ncunri, ai sS-mi spui fie cS sintnebun, fie cS gtii • ce vorbesc. i«jlndurat, Ethan rupse unul dinve sandviguri in f r * ilIndiM o jumState lui Cam. Und urmezi firul apei, ajungi sS ?tii c3 exists mai lucruri decit po|i vedea sau atinga. Sirene gi gerpi A* ugor. M.irinarii le cunosc, fie cS le-au vSzut sau nu. Nu • *-i rfi egli nebun. Ai de gtnd sS-mi spui gi restul? - Am avut nigte vise. Am crezut cS erau vise, se •unsctS el, dar in ultima vreme mi-au venit de vreo douS «> dnd eram treaz. Cred cS gi eu am intrebSri, dar mi-a ‘ -il greu sS smulg rSspunsurile de la cineva. E pIScul • aud glasul, sS-i vSd fata. N-am avut destul timp ca ■* re luSm cu adevSrat rSmas bun, ina nte de a muri. - Poate cS gi asta e o parte din problems. Nu toatS. Nu. Dar nu gtiu ce vrea sS fac gi eu nu fac. Cred c3-{i va sta pe-aproape pmS afli singur, mugcS din sandvig Cam, sim|indu-se uluitor de multumit. ce pSrere are despre barcS? - E de pSrere cS-i a naibii de bunS. - Are dreptate. Ethan tgi studie sandvigul. - O sS-i spunem lui Phillip despre asta? - Nn{. Dar abia agtept sS i se Tntimple gi lui. Pe cit punem pariu c-o sS se gindeascS sS alerge la un felcer de cap fandosit? O sS vrea unul cu c?t mai multe initials dupS nume gi cabinet In parlea cea bunS a oragului. - Una. il corectS Ethan, TncepTnd sS zimbeascS. O S3 *

il

vrea o felcerita afStoasa, daca-i vorba s3 se-nlimll canapea. Ce zi frumoasa, adaug3 el. laudind briza catda §i straiucirea soarelui. - Mai ai zece minute ca s-o savurezi, rSspunsa l*4H Pe urma, pui curu-napoi la treabS. - Mda. NevastS-ta face ni§te sandvi§uri bun« 4 dracu'. Inclina capul: - Cum crezi c-o sa se descurce la §lefuit lerrmul? Cam se gindi §i-i piacu imaginea. - Hai s-o convingem sa ne-arate.

Capitolul 9 Anna era fascinata de gTndul ca avea o dupa-ami.i.» libera. l§i iubea meseria. nutrea sentimente de afectiurm §i respect fata de oamenii cu care lucra. Credea cu dsavir§ire in functia §i scopurile asistenlei sociale. ?i av<-i satisfaa de a §ti c3-§i putea aduce contribujia. Ajuta oameni. Mama tinara §i necasatorita, care r> avea pe nimeni care s-o ajute, copilul nedorit, batrin ' dat afara din cas3. Iniauntrul ei ardea o dorin^a vie $ adinca de a-i ajuta sa-§i gaseasca drumul. $tia ce it*semna sa fii pierdut, sa fii disperat §i cit de multe puteui sa schimbe o persoana care intindea o mina de ajutof, refuzind sa §i-o traga inapoi cind era mu$cata sau lovito. $i fiindca fusese hotarita sa-l ajute pe Seth DeLauter.

I j * —• |ia Cam. 0 via $ nou3, o casa noua. Un nou •

-tn. cugeta ea, recompensa putea veni insutita. <«ea ce-§i dorise vreodata - chiar §i cTnd nu i ■ i i o dorea - se adunase in acea frumoasa casa n r • 'In pe malul apei. O casa alba, cu briu albastru. to u.irs pe veranda, flori in curte. I§i amintea prima ' I ii vazuse. Strabatuse acela§i drum, cu radioul dat • • ••iinum. Desigur, avusese capota inchisS, pentru ca nu-i smulga parul din agrafe. Pmese o misiune profesionaia, iar Anna era hotarita *• comporte ca o prcfesionista. Casa o fermecase, cu simplitatea, cu stabilifatea ei. * 101, □colise frumoasa ciadire cu un etaj de linga apa §i vlimie un barbat furios, necooperant §i sexy reparind M(itole verandei din spate. Oin acel moment, nimic nu mai rSmSsese neschimIm I pentru ea. Blava Domnului! Acum era casa ei, i§i spuse ea cu un zimbel mindru. In limp ce parcurgea cu viteza drumul marginit de cimpii milnse §i plate. Casa ei de la tara, cu gradina pe care yi o imaginase... §i birbatul cel furios. necooperant §i »«xy? §i el era al ei. mai mult chiar decit i$i imaginase vreodatS. Conducea ma§ina pe drumul acela lung §i drept, cu Warren Zevon urlind despre oameni-lupi in Londra. Dar da asta data, nu-i pasa daca vintul Ti rava§ea p iru l prins cindva cu atita g rp . Se ducea acasa, a§a-ca lasase apota jos §i era vesela. Avea de lucru, dar rapoartele pe care trebuia sa le i.ompleteze se puleau face §i acasa, pe laptop, in timp ce sosul de ro§ii Ti fierbea la foe scazut pe aragaz, hotari

ea. Aveau sa manince linguini - ca s3-i aminti'{'•**4 (j Cam de luna de miere. Nu s-ar fi putut spune ca acel eveniment a n ni nii 4 terminase, chiar daca erau din nou pe Coasia. Roma- Se Tntreba daca pasiunea aceea saibatlci cStoasS pe care o simteau unul pentru ceiaialt awn siabeasca vreodata. §i spera ca nu. Rfzind de ea InsS§i. coti pe alee. $i fu cil pe ce propteasca mica decapotabiia in coada unui sedan mat, cu bara de 50c ruginita. Dupa ce inima Ti sari If. 3 la local ei, incepu s3-§i puna intrebari. Cu siguranta, nu era genul de ma$ina potrivita pen »» «r Cam, conchise ea. l-o fi piacut lui sa mo§mondeaan motoare, dar le prefera ambalate in caroserii elegant* aerodinamice. Carcasa aia masivS §i imbatrinita ar* vm oricum, numai rapida nu. Phillip? Pufni. Pedantul Phillip Quinn nu $i-ar fi 1*4 nici mod piciorul incai|at in mocasin italian pe podeaw* tocita a unui asemenea autovehicul. Atunci, Ethan. Dar constata c3 se incrunta. Stilul 11 Ethan erau camionetele §i jeepurile, nu sedanurile cc«» pacte cu aripile inca revopsite in gri. Venisera hofii, i§i zise ea. cu o tresarire care-i trar.» forma inima in ciocan pneumatic. Ziua-n amiaza mare Pe-acolo, nimeni nu se gindea s3-§i incuie u§ile, iar cai 4 era ferita de privirile vecinior. intre copaci §i mla§tini. Era cineva inauntru, cotrobaindu-!e prin lucruri, chin in acel moment. Cu ochii ingusta{i, se repezi jos din: ma§ina. N-avea sa le mearga. Acum era casa ei, fir-w sa fie, §i lucrurile ei, iar daca un spargator necopt inchipuia ca putea sa... Incetini pasul. cind privi in sedan §i v3zu iepura$ul

H

v rn* §i scaunul pentru copil. Un spSrgator de P »i |1nc dup5 el? ^ k « «. I?i dadu ea seama, oftlnd. Era una dintre §»• * i urd|enie ale lui Grace Monroe. " ■ aanco, se dojeni ea. LeapadS-le de instinctele N> I' Aid e§ti in all loc.“ Simtindu-se de o neghio
scapase din agrafe o facea doar s3 pars... i fesionala, conchise Grace. - Sus am terminat gi in bucatarie. Nu gtiam '* eram sigura ce-a|i dori, dar am facut un ghivoci cartofi natur gi gunca. E in congelator. - Pare grozav. Diseara am sa gatesc, se ridici teganindu-gi veseia sacoga. Era gata s5 se descant se opri. Nu parea potrivit s3-nceapa sa-gi !ase lucnn pesle tot, cind Grace incS mai era Tn toiul cur3|eniol Avea sa agtepte pina mai tTrziu. - Dar miine dimineata n-am de gind sa m3 scot noaptea-n cap, continua ea. Aga c-o sa pice de mimn« - Ei. alunci eu... Grace gtia c3 era pu|in cam transpirata. cam pratn 1 gi se simlea mizerabil de surciasata de bluza aprelal.t • taiorul de comanda al Annei. §i, of, pantofii 3ia, igi i"« spuse ea, strSduindu-se sa n-o studieze prea vi/iiErau atit de frumogi, atit de clasici. iar pielea ar£ta dew' , de moale ca sa dormi pe ea. Degetele de la picioare i se incirligara de rugine adidagii albi destramati. - $i rufele sint aproape gata. In uscator e o gramnd Intreaga de prosoape. Nu gtiam unde vrei sa pun lu crurile, aga ca le-am Tmpaturit pe toate gi le-am lasal (• pat, in camera voastra. - Iti mul|umesc. Recuperarea dupa dou3 sSptSmim dureazS intotdeauna o vegnicie. Anna se opri inainte de a face o gaf3. Nu avusesn niciodata in viata ei o menajerS gi nu era prea sigura p* procedura corecta. - Trebuie sa le pun pe astea la loc. Vrei sa bei ceva rece?

• Mu, multumesc. Nu. Mai bine ternim §i plec, s2 nu P * n» ilmiinjez. Igi spuse Anna. Inainte, Grace nu paruse ■ 3im|ise c§ erau in termeni prietene§ti. Intr-un fel •» <* i eu! s3ri Aubrey de pe scaun $i fugi inainte. Cind ei o ajunse din urm3, se toianise pe jos, creind I •> ’•ntrata o girafa mov. E culoarea ei de sSptSmina asta, comenta Grace; iluse ma§inal la frigider §i scoase earafa cu limonadfi care o preparase. Tinde s3 se stabileasca la una |nume pin3 loce§te creionul cit un dot, apoi alege alta. Mina ii incremeni pe paharul pe care se preggtise ■a-l scoata din dulap. Scuz5-mS, spuse ea, Jeap3na. Nu m-am gTndit. Anna puse saco§a jos. - La ce? - C3 m3 port ca acas3 in buc3t3ria voastrS. Aha, i§i spuse Anna, asta era problema. Dou3 femei, o singurS cas3. Amindoua se simjeau putin cam jenate In situatfa creata. Scoase o tomata dolofana din saco$a, o examina, apoi o puse pe bufet. La anul, avea sS-ncerce s3 §i le cultive singura. - §tii ce mi-a piacut la casa asta de prima oara cind am intrat In bucatarie? E genul de loc unde |i-e foarte

u§or s3 te simti ca acas3, N-a§ vrea ca situajiu t| se schimbe. §i conlinuS s3-§i descarce saco$a, punind p« ■ legumele alese cu grij3. Grace fu nevoid sa-§i mu§te limba pentru a an de a mentiona c3 lui Ethan nu-i piaceau ciuperciln ■ Anna puse o punga plina Img3 ardei. - Acum e casa ta, spuse ea meet. Vei vrea s-o Im i <| in felul t3u. - Adevarat. §i m3 gmdesc sa fac unele schimi Vrei te rog sa torni tu din limonada aia? Arata supeih Uite ca-ncepe, i$i spuse Grace. Schimbarile. Ui >i N dou3 pahare. apoi Iu3 ceasca de plastic de pe bufri i s3-i toarne §i lui Aubrey. - Poftim. iubito. ai grija sa n-o ver§i. - Nu m3 inlrebi ce schimb3ri? sa mira Anna. - Nu smt la mine. - Ce inseamna Ja mine' sau la altcineva? Tntn i i Anna cu destula nemul|umire pentru a o face pe Gr.i s3 se indrepte de spate. - Lucrez pentru voi - deocamdal3, cel putin. - Daca ai de gind s3-mi spui c3-ti dai demisia. chu» ai sa-mi strici ziua. Nu ma iniereseaz3 ce progrese .hi facut femeile. dac3 r3min singura in casa asta cu patru barba|i, voi ajunge s3 fac nouazeci la suta din goi padarie. Poale nu la inceput - continua ea, plimbindu-si prin bucitarie - dar tot acolo am s-ajung. §i nu va conUJ nici ca pe deasupra am o slujba cu norma intreaga. Caml detesta gospodaria gi va face tot ce poate ca s3 se eschiveze Ethan e destul de ordonat. dar are obiceiul da a se da pierdut. lar Seth, ma rog, el are zece ani, cee ce spune totul. Phillip nu vine aid decit in weekend-un

<.l nu el a facut mizeria, Tntii gi-ntii. • rJWuci spre Grace: r«i -..i mi spui cd te lagi? • »yrima oara cind Grace o vedea pe Anna dmdu-gi |i era pe cit de impresionata, pe-atil de nedu-

fc:

Cr«deam ca. daca tccmai spusesegi ca voiai s5 mwin schimbSri, mie aveai s3-mi dai drumul. Md gindesc s3 iau nigte perne noi gi s5 retapitez sua, replica nervoasa Anna, nu s-o pierd pe perde care-mi dau seama deja ca va depinde echili11*4 m«u psihic pe-aici. Crezi c£ nu gtiu cine-a avut grija »* nu vin intr-o case plinS de praf.wase gi rule nespa*i • • f l{i par cumva idioata? Nu, eu... Inceputurile unui zimbet ezitau la col|urile gurii lui 'Ifncc. Am muncil de mi-au saril capacele ca S3 observi. - Okay, respira Anna prelung. De ce nu ne agezdm 11 ) lu£m de la inceput? Ar fi bine. Imi cer iertare. - Pentru? Pentru toate lucrurile urite pe care mi-am permis s& ia gindesc despre tine in ultimele citeva zile, zimbi ea i omplet, agezindu-se. Uitasem cit de mult te piaceam. - Sint in inferioritate numerica aici, Grace. Sigur ca mi-ar fi de folos alta femeie. Nu prea gtiu exact cum se |irocedeaz3 gi, de vreme ce eu stnt intrusa... - Nu egti o intrusa, aproape ramase Grace cu gura cascata de uimire. Egti scfia lui Cam. - lar tu faci parte din via|a lui, din viable lor ale tuturor, de mult mai mult timp, igi intoasre ea miinile cu ^

palmele in sus, zimbind. Hai s<3 ISmurim problems ■■ i ca s-o putem da uitSrii. Tot ce*ea ce-ai fScut pe-w- i convine de minune. Sfnt recumoscStoare s3 §tiu ■ i faci lu. pentru ca eu s5 m 3 pcol concentra asupri ■ ' niciei mele, asupra lui Seth §ii a serviciului. Pln-ai" totul clar? - Mda. - §i din moment ce instinctiele mele Imi spun c l «. o fiin|3 generoasS §i inteleg3toa3re, i{i voi mSrturisI c l
necinii. Unul dintre motivele pentru care fusese l In perioada petrecuta la D.C. fusese lipsa rei n oamenii care trSiau §i lucrau in jurul ei. C?nd se l,i Princess Anne, gfisise cava din dezinvoltura «n|ni de mods veche in care copiiarise, ia bunicii ei un i artier traditional al ora$ului Pittsburgh. '• .icum, T§i spuse ea, avea ocazia de a se im0* — i la catarama cu o femeie pe care o ira §i • ca avea s-o simpatizeze. Clnd Grace §i Aubrey revenira in bucatarie. surise: Se-aud tot felul de istorii despre instrucfia pentru care este un co§mar pentru toate persoanele im• »la. I'xista reunite §i e§ecuri, o slrinse scurt Grace pe Auliray in bra|e, inainte de a o lasa jos. Aubrey e o feti|a m do cuminte, nu-i a§a, iubito? N-am facut in chilotei. Am plimit |in|i ten|i pentlu fcanca din pulfelus. Cind Anna izbucni in hohote de ris, Grace se itflmba. bine dispusa: - Merge §i mita. - Sint intru totul de acord. - Ar trebui sa termin treaba. - Te grabe§ti? - Nu prea. Prudenta, Grace se uita la ceasul din bucatarie. Dupa calculele ei, Ethan n-avea sa se intoarca mai devreme de-o ora. - Poate-mi fii de urit pina prepar sosul asta. - Cred c-a? putea. Trecuse... nici ea nu mai §tia cit timp, de cind nu facuse decit sa stea in bucatarie cu alta femeie. Simpli-

tatea situatiei aproape c3 o f3cu s3 ofteze. - Tocmai urmeazS o emisiune care-i place lul A brey. E-n regula dac3 o pun s3 se uite? Pot s5 termin aspirat la sfir§it. - Perfect. Anna puse ro§iile in oal5, ca s3 se inmoaie la fart - Eu nu fac niciodat3 sos de spaghetti din resin spuse Grace, cind reveni. Vreau s3 zic, numai rojii pro.i pete §i toate celelalte. - DureazS mai mult, dar merits. Grace, sper c5 nu !■ superi, dar am auzit ce s-a intimplat acum citeva sen barul unde lucrezi. Surprinderea o f3cu pe Grace s3 clipeascS din cm i uitind sa memoreze ingredientele pe care le Tn§ir«r Anna. - Ji-a spus Ethan? - Nu. Pe Ethan trebuie s5-l tragi cu cle§tele de liml>.i ca s3 scoji ceva de la el, T§i §terse Anna miinile de §or|i pe care §i-l pusese. Nu incerc s5 m3 bag, dar am oam care experient3 cu agresiunile sexuale. Vreau s3 §tii c.i po|i vorbi cu mine, dac3 simfi nevoia. - N-a fost atit de r3u pe cit ar fi putut s5 fie. Dac3 nu era Ethan acolo... Se intrerupse, descoperind c3 simplul gmd inc3 o mai fnfrigura pe din3untru. - Ei bine, a fost. Ar fi trebuit s3 fiu mai atent5. Anna retrSi scurt imaginea unui drum Tntunecos, ap3 sarea pietri$ului in spate, cind era trintit3 la pamint. - E o gre$eal5 s3 te Tnvinuie$ti singurS. - A, nu m3... Nu in senul 3sta. Nu meritam ceea ce-a Tncercat s3 fac3. Nu l-am incurajat. Adevarul e c3 i-am spus dar c3 nu m3 interesa nici el. nici patul lui de la

ttt>< l ' i j r r. trebuit sa incui ii>.t dupS plecarea lui • Nu m-am gindit, ceea ce a fost o neglijen|a din mea. Ma bucur ca n-ai patit nimic. A$ fi putut sa patesc. Nu-nai pot permite sa fiu PM*»nta • jnca o privire spre u$a de unde se auzeau muzica — • —j1a risul $i mai vesel al lui Aubrey. Miza e prea mare. - Viata de parinte singur este foarte grea. Tot timpul •nmI la problemele care apar de-aici. Te descurci extra wSinar. Acum nu mai era o surpriza, ci era un §oc. Nimeni • >declarase niciodata exlraordinara. din nici un punct ■la vedere. - Eu doar... o fac 51-atit. Da, zimbi Anna. Mama mea a murit cmd aveam linsprezece ani, dar Tnainte de asta fusese singura cu mine. Cind privesc Tn urma §i- mi amintesc, imi dau Mama ca §i ea a fost exlraordinara. Facea §i-atit. Sper 11 fiu m3 car pe jumatate la fel de buna ca sa „fac §i-atit" ■ 1 voi doua, cind voi avea un copil. - Ai pianuit ceva cu Cam? - La planuri ma pricep, raspunse Anna, rizind. Vreau ■iS acord putin timp casniciei fara obligatii, dar, da. Tmi doresc §i copii. Privi pe fereastra, spre locul unde infloreau florife pe care le sadise. - Aici e un loc minunat ca s3 cre§ti copii. l-ai cunoscut pe Ray §i Stella Quinn? - Da. Au fost ni§te oameni minuna^i. §i-acum mi-e dor de ei.

- A$ vrea sa-i fi cunoscut §i eu. - Te-ar fi placut. - Crezi? - Te-ar fi placut pentru ceea ce e$ti, o asigurfl t • §i ar fi fost fericiti datorit3 celor facute de tine p*r*' familie. l-ai ajutat s3 fie din nou impreun3. Cred c* u cam r5t3ciser3 un timp - dupa ce a murit doamna dm i Quinn. Poate c5 trebuia sa porneasc3 fiecare pe dnni* lui. la fel cum a trebuit $i sa se intoarca rnapoi. - Ethan a ramas pe loc. - El are r3d3cini aid - In ap3, ca algele. Insa §1 o i. luat-o in derive. §i a stat prea mult timp singur. Cas.i i» e dincolo de colul riului de llngd cheu. - N-am vazut-o niciodata. - E ascuns3, murmur3 Grace. li place discretia. Um ori, in cite o seara Iini§tit3, clnd m3 plimbam, Tns3rcir.ii' cu Aubrey, il auzeam cintind. Prindeam doar notele tin zbor, dac3 vintul batea prielnic. Era un sunet singuraii Fermec3tor§i singuratic. Ochii care slnt mceto§a{i de iubire v3d unele lucmi cu deplin3 claritate. - De Cind II iube§ti? - Am impresia c3 de-o via ti, murmura Grace, ape se reculese. N- am vrut s3 spun asta. - Prea tlrziu. Lui nu i-ai spus? - Nu. Doar glndindu-se, inima lui Grace se slrlngea It panic3. - N-ar trebui s3 vcrbesc despre asta. Ar detesta-o S-ar jena. - Ei, acum nu-i aici, zimbi Anna, amuzatS §i In cintat3. G3sesc c3 e excelent.

Ba nu e. Este groaznic. E pur gi simplu groaznic. Ingrozita, Grace Tgi apasa mina peste gura pentru « H opri un val de lacrimi neagteptat. Am stricat totul. Am distrus totul gi acum nici mScar t ■i mai vrea sa fie Tn apropierea mea. - Of, Grace... Podidita de compasiure, Anna Tgi abandona tocatul ■irzavaturilor gi cuprinse stnns in brafe fSptura feapana a lui Grace, dupa care.o Tnghionti ugurel spre un scaun. Nu po! sa cred. - E adevSrat. Mi-a spus sa-l evit. Vocea i se Tntretaie, coplegind-o. - Imi pare rau. Nu gtiu ce m-a apucat. Nu pITng niciodata. - Atunci, e timpul s3 tntrerupi traditia. Anna rupse doua prosoape de hirtie gi i le oferi. - Haide, ai s§ te simfi mai bine. - M3 simt ca o proasta... Odata zagazul spart, Grace Tncepu s3 suspine Tn prosoapele de hirtie. - N-ai de ce s3 te simti prost. - Ba am, ba am. Am Tncurcat-o aga de r3u, ca nici m3car prieleni nu mai putem sa fim. ■ - Cum ai f3cut asta? Tntreba cu blindete Anna. - M-am Tmpins Tn el. Probabil am crezut... dupa noaptea cind m-a sirutat... - Te-a sarutat? repeta Anna, incepind imediat sa se simta mai bine. - Era furios. Grace Tgi apasa fata Tn prosop, respirlnd adTnc pin3 Tgi putu reg3si oarecum controlul. - A fost dupa TntTmplarea de la cTrciuma. Niciodata

nu l-am mai v izu t a$a. II cunosc aproape de-o viaj.i n-am $(iut n iciodati c i pulea fi a§a. D a ci nu-l cii no§team, m-a§ fi speriat - cum l-a aruncat pe 31a til colo, de parc-ar fi fost un sac cu fulgi. §i avea in ochi >■ privire care-i ficea duri §i schimbati §i... O fti, recunoscind ceea ce era mai rau. - §i excitan^i. Of, e Tngrozilor cind ma gindesc. - Glume§ti? intinse Anna un brat, strmgind-o do m in i. Eu nici m icar n-am fost acolo §i deja smt excitata Cu un rls nesigur, Grace se §lerse pe fa ji. - Nu §tiu ce m-a apucat, dar ricnea la mine. Asta m-a dezmeticit §i. cind m-a condus acasi, ne-am certat Spunea c i ar trebui s i- mi dau demisia vorbea cu mine de parci mi-a§ fi pierdut toate celulele cerebrals care-mi mai functionau in cap. - Reactie tipic masculini. - Inlocmai, d id u din cap Grace, infuriindu-se brusc din nou. Nu era decit ceva tipic §i niciodati nu m-a$ fi a$teptat la asta din partea lui. Pe urm i, ne-am t iv ilit pe iarbi. - Nu z iu , zlmbi Anna, de-a dreptul incintata. - M i siruta, §i-l sirutam $i eu, §i era minunat. Toati viaja ma intrebasem cum ar fi fost, $i deodati se implinise §i era mai superb decit tot ceea ce-mi imaginasem vreodati. Apoi s-a oprit §i §i-a cerut ierlare. Anna inchise ochii: - Of, Ethan, idiot mai e§ti. - Mi-a spus s i m i due in ca si, dar chiar inainte de a intra, a zis c i se gindea la mine. C i nu voia, dar se gindea. $i-atunci, am sperat c i lucrurile aveau si-nceapi s i se schimbe. - Eu a§ zice c i s-au $i schimbat deja.

Da, dar nu a§a cum sperasem eu. In ziua clnd 1u $i I ■in v-a^i Tntors. eram aid, cind a venit el acasA. §i mi • • pArut cA, poate... Dar m-a condus Inapoi la mine. Mi -i spus cA se gindise pe indelete $i cA n-avea sA mA mu .itingA §i trebuia sA-l ocolesc o vreme. OltA prelung. - $i asta e. Anna a^teptA un moment, apoi clAtina din cap: Of, Grace. idioatA mai e§ti. VAzind-o pe Grace cA se incrunta, Anna se aplecA paste masA. - E clar cA omul te dore§te §i asta-1 sperie de moarte. Aid, tu ai pulerea. De ce n-o folose§ti? - Pulerea? Ce putere? - Puterea de a ob|ine ceea ce vrei, dacA precis ceea ce vrei e Ethan Quinn. Nu trebuie decit sA-l prinzi singur §i sA-l seduci. Grace pufni: - SA-l seduc? Eu sA-l seduc pe Elhan? N-a$ fi in stare. - De ce n-ai fi? - Fiindca eu... Trebuia sA existe un motiv simplu §i logic. - Nu §tiu. Cred cA nu m-a§ pricepe. - Ba te-asigur cA ai fi genialci. §i-am sA te-ajut §i eu. -T u ? - Categoric, se ridicA Anna, ca sA-§i facA de lucru cu sosul §i sa judece. Cind ai urmAtoarea searA liberA? - MTine. - Bine, e timp destul. A$ {ine-o aici pe Aubrey peste noapte. dar ar fi prea vizibil $i e mai bine sA procedAm subtil. Ai pe cineva de incredere unde s-o la§i?

- Mama mea vrea de mult s-o ia la ea peste noapli dar n-am putut... - Perfect. S-ar putea s3 te simti inhibata, cu copilul In cas3. Gasesc eu o solu|ie cum s3-l Irimit acolo. Se intoarse, studiind-o pe Grace. Infatigare pIScul.i clasica, reflects ea. Ochi mari gi trigti. Omul era deja p« duca. - Va trebui s3 imbraci ceva simplu, dar feminin. Pe ginduri, se bStu cu un deget peste dinti. - Ceva pastelat ar fi cel mai bine, o culoare fragile verde deschis sau roz. Intrudt caput mcepea sa i se InvTrteasca, Graca ridicS o minS la frunte. - MS iei prea repede. - Ei, trebuie s-o facS cineva gi pe asta. In ritmul de-acum, tu gi Ethan veti continua sa vS da|i tircoale gi clnd o s-avefi gaizeci de ani. FSrS bijuterii, adSugS ea. Dar un minimum de machiaj. §i s3-|i dai cu parfumul tau dintotdeauna. E obignuit cu el, o s3-i spuna ceva. - Anna, nu conteazS ce iau pe mine, dacS el nu va vrea sS vinS. - 8 a cum sS nu conteze. Ca femeie care avea o aventura amoroasS de durata cu hainele, ideea aproape o goca. - BSrbatii cred cS nu observa ce poarta o femeie decit atunci cmd este aproape egal cu zero. Dar ob­ serva, in subcongtient. §i ajuta sa se declangeze starea sau imaginea. Cu buzele bo^ite, adSuga busuioc proaspat in sos gi scoase o tigaie ca sa prajeascS ceapS gi usturoi. - Voi incerca s5-t aduc prin apropiere pe la apusul soarelui. Tu trebuie sa aprinzi nigte luminari, sa pui mu-

I u|ilor Quinn le place muzica. * v 1 ce-am s3-i spun? Nu le pot ajuta declt pina aid, Grace, replica sec ' .n pariez c-ai sS gSse§1i tu, ctnd vine momentul. iirace era departe de a fi convinsS. In limp ce noile » .“ <3 Incepeau sS parfumeze aerul, T§i frSmintS buza in Imi d3 senzafia cS l-a$ pScSIi. -'§ i ce altceva urmSre§ti? Grace chiooti. §i cedS. - Am o rochie roz. Mi-am cumpSrat-o penlru nunta lul Steve, acum doi ani. Anna aruncS o privire peste umar: - Cum i{i vine? - PSi... cavalerul de onoare al lui Steve s-a amorezat (in mine inainte de a fi taiat tortul. - Se pare c-am nimerit-o. - Eu tot nu... Grace se intrerupse, cind urechea ei de mama recunoscu muzica zglobie din living room. - S-a terminat emisiunea lui Aubrey. Trebuie s3 termin de aspirat. Se ridicS repede, panicatS la gindul cS ajungea Elhan acasS inainte de plecarea ei. Cu siguranjS, i se citea pe fajS tot ceea ce simtea. - Anna, Hi sTnt recunoscStoare pentru ceea ce incerci sS fad, dar pur ?i simplu nu cred c-o s3 meargS. Ethan le §tie pe ale lui. - Atunci, n-o s3-l deranjeze sa treacS pe la tine $i sa te vadS intr-o rochie roz, nu? Grace ofta scurt. - Cam ci$tigS vreodatS in discutiile cu tine?

- Cu rare ocazii, dar niciodatS cind sinl in formJ Porni spre u§3, §tiind cS ora de slat cuminto ■' lu Aubrey era aproape gala. - MS bucur cS azi ai venit acasS mai devreme. Anna batu cu lingura de lemn in marginea crati|«i - $i eu,

A doua zi, in limp ce se apropia apusul soarelui Grace nu mai era deloc sigurS cS se bucura. Avea nervn atit de in 1in§i, Inert §i-i simjea vibrind incorda|i sub pielo Stomacul i se zbuciuma incontinuu, in salturi mici ?i re pezi ca de iepure. lar capul incepea sS-i pulseze intr-un ritm ascutit §i insistent. Ar fi fost culmea, F§i spuse ea dezgustatS. daca Anna reu§ea sS-l aducS pe Ethan, iar ea nu fScea decit sS cadS la picioarele lui, ame(itS §i biiguind in ne$tire. Halal seductie! N-ar fi trebuit sa accepte niciodatS nebunia asta, continua ea sa reflecteze, in timp ce incepea iarS$i sS se plimbe prin mica ei casS. Anna gindise atit de repede, se hotSrise atit de prompt $i pusese totul in mi§care atit de direct, incit se lasase dusS de vai Tnainte de a apuca sS caculeze riscurile. Ce Dumnezeu avea sS-i spuni. dacS venea? Cum probabil n-avea sS se intimple, meditS ea mai departe,

Intre ugurare gi deznSdejde. Probabil c3 nici m5iiii avea s3 vinS gi atunci insemna c3-gi trimisese ili'-acasS degeaba. I i .i prea mullS linigte. Nu avea decTt adierea inserSrii » td printre copaci ca s3-i tina companie. Dac3 Aui<* , nr fi fost acolo - unde-i era locul - acum i-ar fi citit |»«t*iatea de dinainte de culcare. Felita ar fi fost spSlatS, i haia gi cuibSritS sub bra|ul ei, in balansoar. La c£lgifericitei. i:ind igi auzi propriul oftat. Grace strinse din buze gi ■mi spre micul sislem stereo de pe rafturile galbene de id din living. Alese C D -uri din colec(ia ei - o extravamia pentru care refuza sa se simta vinovala - gi ISsS j cer. Lumina se indulcea, inchizindu-se nuanta cu nuantei. In prunul ornamental care impodobea curtea din fata a familiei Cutter, o privighetoare singuraticS incepu cinte in asfintit. Igi dorea S3 fi putut ride de ea insagi, proasta de Grace Monroe stind la fereastrS in rochia ei roz, agteptind o stea cazatoare sub care sS-gi spunS o dorinja. Dar cobori fruntea spre sticIS, inchise ochii gi-gi reaminti c3 era prea maturS pentru dorinte. H

Anna presupunea c3 s-ar fi descurcat foarte bine in meseria de spioana. Igi tinuse planurile ferecate dupa buzele strinse - cu oricitS disperare ar fi vrut s3-i divulge totul lui Cam. Trebuia sS |inS minte cS era, in fond, b5rbat. §i mai era gi fratele lui Ethan, ceea ce devenea un al doilea argument impotriva lui. Era o problem^ intre femei. B5nuia c i la fel de subtil il tinea gi pe Ethan sub ochi.

N-avea sa scape nicaieri imediat dupS ciina. cum dM| nuia el. §i nici nu-i trecea prin minte ca proaspfllri ■■ cumnata Tl tinea din scurt, in secrel. Ideea cu inghejata fusese o lovitura de: geniu. Luma un galon in drum spre cas5, iar acum to|i cei trei b.nl>*|i ai ei, cum ii piacea sS le spunS in gind, s>e instalaswl pe veranda din spate, indopindu-se cu cupe de Rocky Road. Cronometrare §i execute, i§i spuse, frecindu-§i mil nile inainte de a ie§i pe veranda. - O sS fie o noapte calda. Mi-e greui sa cred sintem deja aproape in iulie. Se duse agale spre balustrada, pentru a se rezem.i sa-§i studieze rondurile de flori. Cre$teau perfect, re flecla ea, cu un sentiment de Tndreptatita satisfactie. - Ma gTndeam ca am putea face un picnic in patru. - Pe cheu se aprind artificii, interveni Ethan. In fiecare an, la o jumatate de ora dupa apusul soarelui. Se vad de-aici, de pe veranda. - Serios? Ar fi ideal. Nu-i a§a c-ar fi distractiv, Seth? Ti-ai putea invita prietenii, ca s3 frigem burgeri §i crenvur§ti. - Ar fi marfa. Baiatul ajunsese deja la fundul cupei §i ticluia un plan de a obtine a doua portie. - Trebuie sa dezgrop potcoavele. hotari Cam. Le mai avem, Ethan? - Mhm, sint ele pe-aici pe undeva. - $i muzica, se apropie Anna doar atit cTt sa atinga genunchiul sofului ei. A|i putea cinta voi. Nu cmla)i impreuna nici pe departe atita cit sa-mi convina. Va trebui sa fac o listd. Sa-mi spunetf pe cine este cazul sa invitam - §i mincarea. Mincarea...

( onsidere ce imita foarte bine irifcrea fisticite, cTnd d»*prinse de balustrade. Cum am putut uita? l-am promis ui Grace c5-i dau *» <mea de tortellini, pentru refeta eide pui fript. • repezi se ia figa pe care notas* cu grije reteta pe care nu-l mai facuse niciodatS in via|a ei - apoi din nou. Numai zimbete de scuzS. Ethan, vrei tu se dai c fuge se i-odud? Ethan privi fix hirtiuta alba. Dace 'u stetea jos, miiWle i ar fi sSrit singure drept in buzuna'e-C e ? • l-am promis ce i-o due azi gi mi-a iegit complet din mmte. Ag merge eu Tnsemi, dar mai jm de terminat un r.iport. §i mor se incerc puiul 31a trip, continue ea grSbita, impingindu-i in mm3 hTrtia cu reteta gi apoi aproape ridicindu-l cu for|a in picioare. - E cam tirziu. - A, nu-i nici nou3. „Nu-i lesa timp de gindire, se prevsni ea in gind. Nu-I ISsa sa descopere golurile." II trase Iri casa, numai zim­ bete §i filfiiri din gene ca sa-l impinge inainte. - Ti-ag fi foarte recunosc5toare. Sint aga de impre­ gnate, in ultima vreme. Jumetate din timp, am senzatia ce alerg s3-mi prind propria coade. Spune-i ce-mi pare reu ce nu i-am adus-o mai devrema gi se me anunte neaperat cum i-au iegit, dupa ce 1e incearce. ?ti multumesc atit de mult, Ethan, adeuge da, ineijindu-se se-i aplice un serut scurt gi afectuos pe obraz. Minunat e se ai frati. - P5i... Era buimecit, frizind nenorocirea. dar modut in care i-o spusese, modul in care zimbise cu acel prilej. il lesau neputincios.

- MS-ntorc imediat. „N-a§ crede“, T§i spuse Anna cu un chicotil controlat. In timp ce-i facea veselS cu mina. In secundd cind camioneta lui disparu. T§i fre ci palmele. Minttma Tndeplinila. - Ce naiba a fost asta? inlreba Cam, fScind o • • tresarS surprins5. - Nu-nteleg ce vrei s5 spui. Ar fi vrut s3 treac3 pe ITngS el. inlrind in cas <» vizibiia in ochi. - Faci schimburi de retete. Anna? - §i ce-i cu asta? ridic3 ea un umar. Sint o bucSIj'i reasS foarte buna. - Aici nu te contrazic, dar nu e§ti genul cu retete §i, dacS erai atit de hotaritS sS-i oferi una lui Grace, ai
M m De ce l-ai lucrat pe Ethan sS se duc3 la »• *• m't

•nun l$i scutura pgrul pe spate, atintindu-i o privire • a * -11(3 drept in ochi. crede c3 un tip viclean, pricepuf §i ager ca tine •> fnbui s£ se prinda singur. I.prlncenele lui Cam se imbinarS. - Incerci s5 infiripezi ceva intre ei. Este ceva intre ei, dar fratele t3u se mi§cii mai "l decit c testoasS ciungS. E mai meet decit o testoas3 ciunga $/ cu ochelari, ild- flsta-i Ethan. Nu crezi c-ar trebui s5 se descurce •inguri? - N-au nevoie decit de cinci minute intre patru ochi, |i .ista-i tot ce-am fScul - am aranjat sS aibS cinci minute linguri. In plus, il cuprinse ea cu brajele pe dupS git, noi, (•meile delirant de fericite, vrem ca §i tc(i ceilal(i sa fie dalirant de fericifi. Cam arcui o sprinceanS. - §i crezi c5 asta o sa-mi inchidS gura? Zimbind, Anna se intinse sS-i mu§te buza de jos. -D a . - Ai dreptate, murmurS el §i o ISsS s3-l convinga. Ethan stStea in camionetS de cinci minute. Retete? Era cea mai timpitS chestie pe care o auzise vreodatS. Intctdeauna o considerase pe Anna o femeie rational^, dar uite-o acum expediindu-l sa duca retete, pentru Dumnezeu. $i inca nu era gata s-o revadS pe Grace. Nu cS nu s-ar fi hotSrit In privin^a ei, dar... pina §i un om chibzuit avea anumite slSbiciuni. Totu§i, nu gSsea nici o solujie de a scapa basma curata, §i deja ajunsese. Avea sa termine repede Pro-

babil c 5 Grace tocmai cculca fetifa, a§a c3 avon . zolve §i S 3 iasS din c a s a «ei. Ca u f l condamnat la moarte, se Hrf jos dm m m . spre u § a din fa(3. V3zu fprin piasa de |in|arl lumu . pntoare ^ lumin3rilor. !§i Ifoi picioarele in !oc $i <<" • c3 se a u ze a muzica. ce9va cu coarde lacrimoijm... acute de pian. Niciodata in via{a lui mu se sim(ise mai ridicol .1. acum, stTOd pe veranda luii Grace cu o retell do i-.< fainoase 7n mina, in limp ce muzica luneca prin in« calda de vara.

Batu Tr» tocul u§ii, nu prrea tare, ingrijorat s3 n-o i.. zeasca pe Aubrey. Se gin«dea serios s3 bage hlrti.i i . sub u§a s' s_0 §tearga, darr §tia c3 asta ar fi fost pm simplu la§itate. lar Anna 1-ar fi mtrebat de ce nu-i adusese inslm. tiunile pentfu puiul fript al lui1Grace. Cind o v3zu, i§i dori p e toji sfinjii sa ‘ ales cal*u

la§ita\ii. le§i din bucatarie, in pairtea dinapoi a casei. Era ■< locuinta mic3, intotdeauna il dusese pe Ethan cu gfndul la o casa de pSpu§i, a§a ca mu avea mult de mers. Lui, i se paru ca o privi ore-n §ir ,apropiindu-se prin muzicii prin lumina aceea. Purta o rochie roz-pal fraggiia. care o invaiuia pina la glezne, cu un §ir de mici nastuiri din perle intre adincitura gitului §i tivul ce se unduia in jurul picioarelor goale Rareori o vazuse imbracata in rochie, dar acum era prea trasnit de imagines ei ca s-o initrebe de ce o purta. Nu-$i putea spune decit c a arata ca o tulpina de trandafir, prelunga, svelta §i gata s3 infloreasca. lar limba lui Ethan se impiedica in igura. - Ethan.

4 », . ,j

'• .i •< tremura u§or, cTnd se intinse $3 deschidS te ' {.i. la urma urmei, nu avusese nevoie de o ptm 4 » i spunS dorin|a. C3ci iata-l acolo, in fata | K » m« •!-<>. ul. la fel de familiar ca propriul lui miros, p3rea >^uiasc3 mintile. a ti-a trimis... mi-a cerut s3-Ji aduc asta. : rfneritS, Grace Iu3 hTrtia din mTna lui. La vederea w . lu nevoita sa-§i mu§te interiorul obrazului pentru . * nhucni in rls. Nervii ii cedara doar atita cit s3-i i. i un zimbet in ochi cind ii ridicS spre ai lui. I rumos din paiiea ei. 0 ai pe cealalta? - Care cealalta? - Cea pe care o vrea ea. Chestia cu puiul. - A, da. E in bucatarie. Hai in casa pina o iau. Ce chestie cu puiul? se intreba Grace, aproape amede-atita ris stapinit despre care §tia ca s-ar fi apro- tl foarte mult de isterie. - Aia cu... ghiveciul, nu? - Nu. Avea o talie atit de Tngusta, o contempia el. Picicare ii va de suple. - Fript. - Da. exact. Sint a$a de zapacita, de-o vreme-ncoace. - Se molipse$te, mormai Ethan. Conchise ca era mai sigur s3 se uite oriunde, numai la ea nu. Observa cele doua lummari albe ?i groase care ardeau pe bufet. - f i s-a ars o siguranja? - Poftim? •*

- Ce-i cl lurrina? - Nimic. Simti fierbinfeala ridictndu-i-se? in obraji N-avon ** * ieri o resets de pui fript gala scrisS La ce i-ar fi IrnlhiA Cind voia s3-l pregateasca. proceida ca intotdeaunn - Uneori, Tmi place lumina de luminari. Se polriv«i*« cu muzica. Ethan se muHumi sa mirtie, dorindu-§i s3 se uia beasca odata ca sa piece mai repiede. - Ai §i culcat-o pe Aubrey? - fn noaptea asta doarme la mama. Ochii lui, care studiasera cu indaratnicie tavanul. *«• repezira in jos, intilnindu-i pe ai ei. - Nu-i aid? - Nu. E prima ei noapte in stiraini. Am $i dat do*-.* telefoane acolo. Zimbi pu|in, iar degetele i se ridicara pentru a-?i fn< «> de lucru cu nasturele de sus al roctiiei. intr-un mod car*-1 facu pe Ethan sa-i lase gura apa. - $tiu ca e la doar citeva mile d is ta n t, la fel do aparata ca in leaganul ei de-acasa, dar n-am avut in cotro. E o cu totul alia senzafie, f&ra ea in casa. ..Periculoasa-, ar fi spus el. Dr3gaia$a casa de papu§i devenise dintr-o data ucigatoare ca un cimp de mine. Nu exista nici o fetija dormind cu inocenja in ca mera de-aiaturi. Erau singuri, cu muzica suspinind §i luminarile pilpiind. Iar Grace purta O rochie roz-pal care pur §i simplu cer5ea sa i se descheie nasturii 3ia mici §i albi, unul cite unul. Incepeau sa-l manince virfurile degetelor. - Ma bucur ca ai trecut pe-aici. Tinindu-§i curajul, Grace facu un pas inainte, incercind sa-§i aduca aminte ca avea puterea necesara.

'*« «imt0am cam deprimatS. 1 ■ - i in retrase cu un pas. Acum nu-l mai mincau *•> ■ «l«yetele. *' i. apus ca m5 intorc imediat. pulea sta la... o cafea, sau ceva? , Daca i se activa organismul §i mai mult dectt ► m el moment, i-ar fi sSrit direct prin piele, ca sS •» ■•••rm pe muzica de pian. cred... I than, nu te pat ocoli a§a cum imi ceri tu. St. Chris ora$ prea mic, iar vie(ile noastre sint mult prea »♦ * unile. I|i simfea pulsul in git bfitindu-i pielea cu mici lovituri la |i Insistente. - Si nici nu vreau. Nu vreau sa te evit, Ethan. - Am spus dk aveam motivele mele. §i s-ar fi putut gindi care erau, dac3 inceta s5 se mai ■' la el cu ochii aceia mari §i verzi. ■ Nu fac decit s5 te ocrotesc, Grace. N-am nevoie de ocrotirea la. STntem oameni in loatd firea, amindoi. Mai fScu un pas. li simfi mirosul du$ului de dup3 munca, dar pe dedesubt, ca intotdeauna, staruia aroma Golfului. - Nu vreau sd flu singurS Tn seara asta. Ethan se feri. Daca n-ar fi cunoscut-o atit de bine, ar li jurat c3-i fScea curte. - In privinja asta, m-am hotarit. Dar. fir-ar s3 fie, nu mintea ii lucra in viteza a patra, ci pintecele. - Stai pe loc, Grace. - Mi se pare c3 stau pe loc de-o via(3. Vreau s5 merg inainte, Ethan, arice-ar insemna asta. M-am satu-

rat sa stall pe !oc, nemigcata Daca nu mS vrei, voi n il ■ aga Dar daca da... Se apropie gi mai mult, ridicind o mina ca i l I h depuna pe inima. §i descoperi ca-i batea cu putera - Daca m3 vrei, atunci de ce nu m3 iei? Ethan se retrase pina la bufet. - Inceteaza. Nu gtii ce faci. - Ba cum sA nu gtiu ce fac, se r3sti ea, deodam furioasa pe amindoi. Numai cA nu ma descurc bina. 1 vreme ce ai prefera s3 te catari pe pereti decit sA ika atingi c-un deget. Ce crezi c-ag pA{i, m-ag sparge Inti milion de cioburi? Sint femeie maturA, Ethan. Am (m1 cAsatorita, am un copil. §tiu ce-ti cer gi gtiu ce vreau - $tiu c3 egti femeie maturA. Am gi eu ochi. - Atunci folosegte-ti-i gi uitA-te la mine. Cum ar fi putut sA n-o facA? De ce crezuse vreodalA cA putea? Acolo, stind in umbra gi luminA, era tot ce
linlitiio sS ginde$ti tot timpul? Mi it cam greu, murmur^. in momentul 5sta. Alnnci, nu gindi. Hai sa nu mai gindim. < (Mur in timp ce singeie-i vTjTia prin creier, rSmase cu Ifcnwn indreptata spre ochii lui. ridiod miinile, miini p»i"Hiltoare, spre nasturele de sus al rochiei. t Hum o privi descheindu-$i-l, uluit s& simtei cum pu­ li^ i»iVI olectrizeze acel singur gest. simplu. acea mica fw lii do piele expus3. i§i simti pISminii inecindu-se, sinjpin florbind §i dorintele, toato nevoile lui indelung neyniti corindu-§i eliberarea. Opre§te-te, Grace, Ti ceru el incet. Nu face asta. Miinile ei cSzura pe linga trup, infrinte, §i inchise Mhn - Lasa-ma s-o fac eu. Grace deschise scurt ochii, privindu-i uimita expresia univ.1 in timp ce se apropia de ea. Trase aer in piept, iinmurStor, §i nu-i mai dadu drumul. - Dmtotdeauna am dorit-o. murmura Ethan, descheutdu-i urmfitorul nasturel. -O h ... Aerul pe care-l tinuse in piept ie§i intr-un suspin Inlretaiat. - Ethan... - E$ti atit de frumoasS. Tremura deja. Ethan i§i cobori capul sa-i depuna un sarut pe buze §i s-o aline. - Atit de ginga§a. Am miini aspre. Privind-i. i§i plimba nodurile degetelor peste obrazul ei, peste git. - Dar n-o sa te doarS. - $tiu. $tiu cS n-o sa ma doara. - Tremuri.

ii mai desfacu un nasture, apoi inca unul. - N-am ce face. - Nu ma deranjeaza. Cu rabdare, ii descheie nasturii pina la mijloc - Cred ca §tiam. in adincul meu, ca daca avoiim *t intru aici in seara asta, n-a§ mai fi putut ie$i. - imi doream sa inlri aici. De mult mi-o doream - §i eu. Nasturii erau atit de mici. degetele lui atit do n m Pielea ei, unde rochia se despartea, unde marginon getului sau mare luneca in sus. era a$a de delicalrt |< calda. - Sa-mi spui daca-fi fac ceva ce nu-fi place. daca nu fac ceva ce-ai dori. Sunetul pe care-1 scoase ea era in parte geam.1l, In parte ris. - intr-un minut, n-am sa mai pot vorbi. Nu-mi pot trage respiratia. Dar a§ vrea sa ma saru|i. - Ajungeam $i acolo. O mu§ca u§urel. atitator, fiindca prima oara cind II simfise gustul nu statuse s-o savureze. Acum avea sA staruie, sa deguste. sa gaseasca un ritm care le con venea amindurora. Cind oftatul ei ii umplu gura, il sim|i dulce. Mai desprinse citiva nasturi §i lasa sarutul pro lung, tot mai adinc, sa se depene. N-o atingea in nici un alt loc, nu inca. Numai gura pe gura, cu arome amestecate. Cind Grace se ciatina, Ethan i§i inaita capul, privind-o in ochi. Acum erau tulburi. ingreunati §i lucizi. - Vreau sa te vad. Incet, pas cu pas, ii trase rochia de pe umeri. Erau sarutati de soare, puternici, arcuiti gratios. fntotdeauna i§i spusese ca avea cei mai frumo$i umeri, iar acum i§i

i ■ ul gustindu-i. rul din gitlejul ei il in§tiin|a c3 atenfia o surprini ■ luicura. Mai avea o mu^irne sa-i dciruiascd. nu mai fusese atins3 in felul acela, ca §i »■ li Inst o faptura rar5 §i preVoasa. Ceea ce a ^ a in "an de atingere era atit de nou §i de cald. Pielea • '.,'i i se inmoaie, sensibilizata sub mingiierea bulu singele de sub ea devenind gros §i lene§. Nu ilib it s3 ofteze, cind rochia aluneca la picioarele ei. ’ in se retrase din nou, iar Grace nu putu decit s5-l p - ca uimita. Genele ii tremurara, pulsul i se opri un » nt cind el ii trecu u§or cu degetele peste relieful i ui, deasupra sutienului simplu de bumbac. Fu ne*r«i *S-5i mu§te buza pentru a-§i stSpini geamatul cind *« iliBchise incheietoarea, cind ii cuprinse u$or sinii in ‘ .i|ul palmelor. - Vrei s3 ma opresc? ■ 0, Doamne! Capul ii cdzu pe spate §i, de asta data, geamatul 'pa. Degetele lui mari, de lucrStor, ii mingiiau incet, fllmic, sfircurile. - Nu. - Tine-te de mine, Grace. Vorbea incet §i. cind miinile ei se ridicarS §i-i prinserS umerii, i§i pogori din nou gura peste a ei, de asta data nbsorbind mai mult, cerind mai mult, pinS cind Grace se Inmuie complet. Apoi, o ridica in brate. A§teptS pin3 cind ochii i se deschisera din nou. - Te iau cu mine, Grace. - Slava Domnului, Ethan. Fu nevoit sa surida, cind Grace I$i ap3s3 fa|a in adincitura umarului s3u.

- Am sa te protejez. Un moment, in timp ce o ducea In brate, Gr*c« ■ gTndi la dragoni §i cavaleri negiri. Apoi, ie§i la ivenlA * lesul mai practic. - Am... luat pilula. E-n regiula. N-am mal foal m i meni. dup3 Jack. 0 §tiuse, in inima lui. dar faptul de a o auzi nu IA> decit sa-i sporeasca dorinla in continua cre§tere.

Aprinsese Iumin3ri §i in dcormitor. Lumin^ri tngu*<de spermantet, care se repezea u in sus din sfe$nic« !>■ §i albe. Albul tabliei de fier a patuiui stralucea in lun blinda. Margarete albe ie§eau dintr-o vaza de sticia pede, pe mescioara de linga pat. Credea ca avea s-o culce, dar in schimb Ethan a§ez2 cu ea in brate, legSnind-o, ametind-o cu a o • sarutari Incete §i nesfr§ite, pinS cind pulsul incepu '.a bats mai meet, mai greoi. Abia atunci miinile-i prinserrt ■< se mi§ca. Oriunde o atingea, se invapana flacSra cite unui m* foe. Muni bJtdtorite, alunecind, cutreierindu-i pielea. Dn gete prelungi, cu capetele masprite, mingiind, apasfnd Acolo, a, da, exact acolo. Tepii birbii ii frecau curba sensibiia a sinilor, in timp ce limba descria cercuri, apoi sageta. $i mereu. mereu gura lui revenea la a ei pentru Tnca un sarut, doar inc.i unul, interminabil, Tmbatator. II trase de cama§a. sperind s3-i daruiasca §i ea o parte din piacere, o parte din vraja. G3si cicatricile §i mu$cbii §i barbatul. Avea torsul suplu, umerii lati. pielea calda sub degetele iscoditoare. Briza sufla prin fereastra deschisa, fugarita de chemarea privighetorii. lar sunetul

llfc * {tfrcn atll tie singuratic. O culca pe spate, potrir apul pe perna, apoi Tncepu sS-$i scoata cizmele. ■ » • iiurie patidS a lumlndrilar licdrea peste umbrele l i t * -wea fumului. I •'••IndouS umbrele se unduiau peste ea. O privi cind m t* i ie ridicd s3- i acopere sinul $i se opri doar atlta cit ■ r In §i s3 -i sSrute degetele. I A$ vrea s3 n-o faci, murmura el. E o piacere s3 te •ce nu crezuse c3 avea sS se ru§ineze, $lia c3 era ■Mi-itl, dar fu nevoita s3 faca un efort pentru a-§i I3sa 1 ' :5 cadS pe pat. Cind Ethan i§i scoase blugii, trebui m • lupte din nou cu propria-i respirajie. Nici un cavaler • iwveste n-ar fi putut sa fie vreodata ciadit mai mag| sau s3-$i poarte cicatricile mai eroic. Disperata de dragoste, intinse bratele sS-l prii than se strecura intre ele, atent s3 nu se lase peste • * cu toata greutatea. Era fragiia, i§i reaminti el. atit de |ub|ire §i mult mai inocenta decit credea. In limp ce luna la rSsSrit i§i furi§a primele raze oblice in in fereastrd, incepu s£-i arate. Oftaturi §i murmure, mingiieri indelungi, incete, sorbiluri §i degustari linigtite. Miinile lui excilau, pustiiau, dar nici un moment nu se grSbeau. Ale ei explorau, irau ■51 uitau sa mai ezite. Ethan ii gdsi locul cel mai sensibil, partea de sub sin, dosul genunchiului §i valea dulce §i seducdtoare dintre coapsa §i centrul fapturii. Era atit de concentrat asupra ei. incit propria lui dorinta crescinda ii lu i prin surprindere, cu 0 fulgerare scurta, puternicS §i tare §i smulgindu-i jn geamSt cind ii lua sinul in gurS. Grace se arcui, cutremurindu-se sub

cererea to! mai nervoasa. §i rilmul se schimba. Cu respiratia devenindu-i asprS, igi inaita capul, fn du-gi ochii a|intiti spre fata ei. Mina i se strecuri Inin coapsele ei, apSsind fierbinteala. Descoperind-a it> umedS. - Vreau sa te v3d ajungTnd. Incepu sa-gi joace degelele peste ea, in ea, pe cli*' respiratia ei se accelera. Piacere, panics, emotie, to
i

n(a era fluids, cu un curet constant. Se lasau fascinati de ritm, spre pIScerea profunda $i rezot n iiecarui spasm prelung, incet. >ace osciia aproape de margine, sim)i orgasmul o tu-se, luneclndu-i prin sistem ca o panglica de astfel ca se ridica, §i mai sus, se desfSta in lu•V dupa care pluti in jos, spre imponerabilaul miracol. Ilthan i§i ap£s3 fata in pdrul ei $i se lasa s-o urmeze.

::

E

I ra atit de tScut incit o ingrijora. O tinea in brate, dar » i firesc sa 5»ie c3 simtea aceasta nevoie. Inca nu vor|a > §i. cu cit se prelungea mai mult lini§tea, cu atit se • " ja Grace mai tare de ceea ce avea s5 spuna in cele ■ urm3. A?a cS o risipi ea prima. S3 nu-mi spui c5-|i pare riu . Nu cred c-a§ a >*-mi spui cS regreti. - Nici n-aveam de gind. Mi-am fSgSduit s3 nu te ■ling niciodata a§a, dar nu-mi pare rau c-am facut-o. l$i rezema capul pe umarul lui, chiar sub barbie. - Ai sa m3 mai atingi a§a? - In clipa asta? Simjindu-i amuzamentul lene§ din glas, se relaxa §i surise. - §tiu ca nu trebuie sa te grabesc. Salta capul, fiindca era vital sa §tie. - O vei face, Ethan? Vei mai fi cu mine din nou? Ethan ii trecu prin par un deget. - Nu cred ca vreunul dintre noi se va indura sa renunte. dupa seara asta. - Da ca ai incepe, ar trebui sa-ncerc s3 te seduc din nou.

- Zau? i se a§ternu lui pe buze un zimbol Atunci, poate at trebui sS-ncep. InfioratJ, Grace se rostogoli peste el, strtngindu I ■.] putere. - §i eu voi fi mai priceputa data viitoare, penlru >I n-am sa mai flu atit de al dracului de nervoasa. - Nen/ii n-au parut s5-ti stea in cale. Era sa-mi lrigli< limba, cind ai venit la u§3 in rochia aia roz. Incepu s3-$i frece riasul prin parul ei. se opri *i » . ingusta ochii. - De ce purtai o asemenea rochie in casa? - Nu §tiu... a§a mi-a venit, Tntoarse ea capul, dr punindu-i s3rut3ri pe git. - la stai. §tiind prea bine cTt de repede putea sa-i distragrt atentia. o apuca de umeri §i o ridica. - O rochie frumoasS, luminari aprinse... aproape e.i §i cum m-ai fi a§teptat. - Intotdeauna speram cS aveai s5 vii, raspunse ea Tncercind s3-l s5rute din nou. - $i m-a trimis cu o reteta, pentru numele lui Dum nezeu. Dintr-o migcare linS §i u§oar3, o trmti in §e2ul aiaturi §i se ridica in capul oaselor. - Tu §i Anna v-a|i pus impreuna mintea sa-mi faceti figura asta, nu? S3 m3 lucrati. - Ce lucruri ridicole spui, se prefScu Grace indignata, dar nu reu?i decit s3 se-arate vinovata. Nu §liu de unde Tfi vin ideile astea. - Niciodata n-ai §tiut sa minfi convingator. Perm, ii lua barbia Tntr-o mina, tinind-o astfel pina cind ochii i se abaturi inspre ai lui.

Mi n trebuit un limp ca s3 descopSr, dar acum •' '"iprinsnu? N a incercal decFt s3 ne ajute. $tia c5 eram ne1 • din cauza situatiei dintre noi. Ai tot dreptul sa te on, dar n-o condamna. A vrut doar... Am spus eu ca m-am supSrat? o intrerupse el. Nu, dar.,. I fraza in aer §i trase aer in piept, cu grijS. Nu te-ai suparat? Sint recunoscator, zimbi el incet, par§iv. Dar poate b li hine sS-ncerci s5 m3 mai seduci o data. Pentru orice •vontualitate.

C ap ito lu l 11 Pe intuneric, in timp ce o cucuvea continua s£ cinte lugubru, Ethan se intoarse, retrSgindu-se de sub bratul cu care Grace ii cuprinsese pieptul. Drept rfispuns. ea se cuibSri mai aproape. Gestul il f5cu s£ zimbeascci. - Te scoli? il intreba ea, cu vocea infundatfi in umcirul lui. - Trebuie. E deja trecut de cinci. Sim|ea miros de ploaie in aer, o auzea apropiindu-se in vintul care se inte|ea. - MS due S3 fac un du§. Culc5-te la loc. Grace scoase un sunet pe care el il lua drept con-

sim(ire $i se ingropa In perna. Pomi incet prin rntuneric, de§i f j nevoit sa se orim teze de vreo doua ori In drum spre baie. Nu-i cuno$l i casa la fel de bine ca pe a lui. A§tepla sa ajunga Influn tru, inainte de a aprinde lampa, penlru ca lumina reflui tatS sa nu ajunga in hoi. deranjind-o. Baia era la aceeagi scara cu restul casei, alii de mnA melt, daca statea In mijloc, putea atinge amindoi peroii lalerali cu miinile. Faian|a era alba, lar deasupra ziduriln erau tapetate cu malerial cu dungi sub(iri roz. $tia < Grace lipise ea insa§i tapetul. Locuia cu chirie la Stuaii Claremont, care nu se remarcase prin generozitata.i simjului decorativ. Fu nevoit sa zlmbeasca la vederea ra|ei de cauciuc cu cioc portocaliu cuibarita pe marginea c3zii. Adul mecind sapunul, T$i d3du seama de ce Grace mirose.i intotdeauna slab a lamiie. In timp ce-i aprecia parfumul, spera sincer ca Jim sa nu simta de pe el aroma de citrice. T § i viri capul sub firul jalnic de stropi. Avea nevoie de o sitS noua la du§, conchise el §i. in timp ce-§i freca fa|a cu miinile, constata ca trebuia sa se barbiereasca. Dar asta avea sa mai a§tepte. Insa era foarte probabil ca acum, cind relatia lor se schimbase. Grace sS-l lase sa se ocupe de citeva lucruri din casa. Intotdeauna fusese de o binecuvmtata IncapStinare la acceptarea ajutoarelor. I se pSrea firesc ca pina §i o femeie mindra ca Grace sa fie mai pu|in rigidS fa|a de ajutorul unui amant, decit al unui prieten. Asta erau acum, reflecta Ethan. Oricil de mulle promisiuni i$i f3cuse lui Insu?i. N-avea s3 se rezume totul la o singura noapte. Nici unui dintre ei nu era constituit

••Mai gi avea tot atita legdturd cu inima, ca gi cu visceFdcd pasul, iar ace! pas implica un angaja»»nt, Era lucrul care-1 ingrijora cel mai mult. N-avea sd se poatd cdsdtori cu ea niciodatd. Grace | i ti dorit gi al^i copii. Era o mamd prea bund, avea de iktrnit prea multd iubire pentru a nu-i dori. Aubrey merita frliji sau surori. Nu avea nici un rost sd se gindeascd la asta, igi rcaminti el. Situa(ia era aga cum era. $i Tn ace! moment avea dreptul gi nevoia de a trdi clipa. Aveau sa se iubaascd atit de mult cTt puteau, pentru clt de mult timp puteau. Atita trebuia sa le fie de ajuns. Avu nevoie doar de cinci minute pentru a descoperi ca gi boilerul de apd al lui Grace era la fel de mic ca restul casei. Pind gi anemicul piriiag al dugului deveni cdliu, apoi rece, inainte de a fi reugit sd-gi cldteascd tot cldbucul. - Seiran nenorocil, bombdni el, cu gindul la Clare­ mont. inchise dugul gi se infdgurd pe mijloc cu unul dintre prosoapele de culoare roz. lnten|iona sa se intoared gi sd se imbrace in intuneric, dar cind deschise uga, vazu lumina de la buedtdrie gi auzi vocea ined rdgugitd de somn a lui Grace cintind despre gasirea iubirii, tocmai la tanc. In timp ce primii stropi de ploaie bdteau in ferestre, Ethan pdgi in mirosul de guned prdjitd gi cafea pusd la fiert. §i o vdzu pe Grace infdguratd intr-un halat scurt de bumbac in culoarea frunzelor primdvara. Inima ii tresdri atit de tare de bucurie. Tnclt fu surprins cd nu-i zburd pe gurd afard, pentru a ateriza palpitind in miinile ei. Se miged pe tdcute gi repede. astfel incit in momentul cind o cuprinse cu bratele, lipindu-gi buzele de cregtetul capu-

lui ei. Grace tresdri surprinsS. - I(i spusesem sa dormi mai departe. Ea se rezema de el, inchizind ochii $i absorbind (Mi ciosul fior al im brijigarii in bucatarie. - Voiam sa-fi pregStesc micul dejun. - Nu trebuie sa faci chestii din-aslea, o rasuci ol i" loc. Nu agtepl aga ceva de la tine. Ai nevoie de odihnA - Voiam s-o fac. Parul lui era ud, pieptul ii lucea de umezeaia. Vaim scinteietor de dorinta o desfata gi o goca in acelagi timji - Azi e o zi deosebita. - i|i mul|umesc, se apleca Ethan, intenfionind sa i daruiasca un sarut delicat, de diminea|a. Dar sarutaron se adinci, se prelungi, pina cind Grace ajunse inaitatJ pe virfuri, incordindu-se linga el. Fu nevoit sa se retraga, blocindu-gi nevoia navalnica de a-i smulge halatul gi a o poseda. - O sa se arda gunca, murmura el, de asta data apasindu-i pe frunte buzele. Ar fi mai bine sa merg s i ma-mbrac. Grace Tntoarse repede gunca. pentru a-i da timp sa strabata camera. Anna avusese dreptate, medita ea. in legatura cu puterea. - Ethan? - Mmm? - Mi s-a adunat o groaza de nevoie de tine, arunca ea o privire peste um3r, cu un zimbet fudul. Sper ca nu te superi. STngele incepu s3-i danseze vesel in cap. Nu flirta doar, il provoca. Din cite simfea el, gtia ca deja Tnvinsese. Singurul raspuns sigur care-i putu trece prin minte fu un mormait, inainte de a se retrage in dormitor.

11 dorea. Grace execute citeva mi$cJri rapide de #••1 31 o piruetS. F3c3 dragoste de trei ori, de trei * mmunate §i glorioase, in timpul nop|ii, §i dormiserS • nJHi$ati strins. §i inc3 o mai dorea.

I ra cea mai frumoasS diminea|ci din via|a ei. Plouei toatS ziua. Apa era aspra ca limba scorpiei §i « ful de dispusS s5 biciuiasoS. Ethan se lupta s2 |in3 irca pe direcjie $i se bucura c3 nu-l lasase pe bSiat cu •l El ?i Jim lucraseri §i in condijii mult mai grele, dar i$i nagina c5 Seth ar fi petrecut o buna parte din zi aplecat Doste parapet. Dar vremea uritS nu-i putea strica starea de spirit, f luiera chiar §i in timp ce ploaia il plesnea peste fa|S §i bcrca se zdruncina sub el ca un taur la rodeo. Jim il privi piezi§ de citeva ori. Lucra cu Ethan de limp suficient pentru a §ti c3 era un bSiat prietenos, binevoitor din fire. Dar nu era un natSrSu care fluierS. Zimbi In sinea lui, pe cind scotea inc3 o plasci. Dac3-1 intreba cineva pe el, era de p3rere c3, noaptea, fScuse ceva mai energic decit s3 citeasc5 in pat. §i cam era §i timpul - dac5-l intreba cineva. Dupa calculele lui, Ethan Quinn avea cam treizeci de ani. La virsta asta, omul trebuia s3 se a§eze la casa lui, cu nevastS §i copii. Unui pescar ii era mai bine dacS se intorcea la o mas3 caldei $i un pat la fel de cald. O femeie cumsecade te ajuta enorm. iji d3dea o directie, te inveselea cind se imputea Golful. §i numai Dumnezeu §tia cit de mult o putea face. Se intreba cine o fi fost acea femeie anume. Nu cS §i-ar fi b3gat el nasul in treburile altora. I§i vedea de ale lui §i se a§tepta ca gi vecinii s5 fac3 la fel. Dar omul avea

dreptul la putin curiozitale pentru cele din jur. Se intreba cum s3 aduca vorba, cTnd o crabi(fl * dezvoltata gSsi o gaurica In m3nu§a lui §i-l ciupi lna:trQ5 de a apuca s-o arunce inapoi. - Curva mic3, se strTmba el, dar fara prea murrt aprindere. - Te a prins? - Mda, raspunse Jim, privind-o cum cadea inapoi In valuri. Vin eu s3 te iau pina nu se termina sezonul. - Se pare c3 ai nevoie de ni§te manu§i noi, Jim. - Imi ia azi nevasta-mea unele. Impinse In capcana arinii decongelati pe care-i folo seau ca momeaia. - Sigur, te-ajuta mull sa §lii ca ai o femeie care |< rezolva una, alta. - M-hmm... impinse Ethan echea cu o mina. in limp ce cu cealalta lua gafia, calculind marimea valurilor 51 dislanfa. - Cind omu-$i petrece ziua muncind pe apa, e-o mingiiere sa $tie ca-l a§teapta nevasta. Pu|in cam surprins c3 aveau o conversatie, Elhan dadu din cap: - Cred ca da. Terminam doar §irul asta, Jim, §i ne intoarcem. Jim culese plasa urmatoare, lasind tacerea sa se a§eze inlre ei. Ci(iva pescaru$i dezianjuisera deasupra un meci al orgoliilor, cum il considera Jim, |iplnd, plonjind $i ameninjindu-se inlre ei pentru bucaielele de pegte. - $tii, eu gi Bess, la primavara facem treij-de ani de casnicie. - Chiar aga? - Statornicegte barbate', femeia, zau ca da. Da'

#«rtep|i prea mult pin-sa te-nsori, totugi, te-nfunzi in | i'll!

Poate. ■ Tu acuma ai vreo treijS, nu, don’ gef? - Exact. - §i n-ar fi bine s3 te-nfunzi in ale tale. -A m sa \in minte, replica Ethan, aruncind cangea. CInd Ethan intra agale in gantierul naval, Cam lucra k> fierastraul gi trei baieti glefuiau coca Sau igi tnchic au c-o f3ceau. Ai angajat un echipaj nou? IntrebS Ethan, in timp • Simon se apropia la trap sa cerceteze. Cam arunca o privire spre locul unde Seth sporovaia Danny gi Will Miller. - Aga, nu-mi mai stau pe cap. Ai abandonat crabii pe iiua de azi? - Am adunat destui. Scoase o havana gi gi-o aprinse, in timp ce priveaginditor afara, prin ugile de marfa deschise. - Ploua destui de tare. - Mie-mi spui? se incrunta acuzator Cam spre ferestrele care giroiau de apa. De-asta mi-au venit pe cap 3gtia trei. Ala micu’ turuie de-ti sparge urechile. §i dac3 pe ceilal(i nu-i pui s3 lucreze ceva ca sa aiba o ocupatie, ,ti fac belele din te miri ce. - Ei, sufia Ethan fumul, privindu-i pe copiii care-1 aduceau pe Simon in extaz, cu mingiieli gi scarpinari. In ritmul asta, au sa (ermine de glefuit bordajul in zece. douazeci de ani. - E un lucru despre care trebuie sa stam de vorba. - Sa-i angajezi pe pugtii agtia pentru urmatoarele doua decenii?

- Nu, munca. Era un moment la fel de potrivit ca oricara illul pentru a lua o pauzS. Cam se aplecS §i pompS cem <)n r^citor. - A2 i dimineata am primit un telefon de la Tod Ujm dette. - Prietenul ala al tSu care vrea barca de pescuil? - Exact. Acuma, eu §i Bardette ne cunoa$tem da mult. §tie ce pot face. - Ti-a oferit alta cursa? li oferise, medita Cam, alungmdu-$i praful din git cu ceaiul dulce. Refuzul fusese usturator, dar de data asla ■■ trecuse mai u§or. - Am facut aici o promisiune. Nu mi-o calc. Ethan viri o mina in buzunarul de la spate $i privi spre barca. Locul acela, firma aceea, fusese visul lui, nu al lui Cam, nici al lui Phillip. - Nu a$a am vrut sa iasa. Cred ca §tiu la ce-ai renunlat ca sa punem afacerea asta pe picioare - Aveam nevoie de ea. - Da. dar tu e$ti singurul care ai renun|at la tot ca sa se Implineasca. Nu m-am deranjat sa-{i mul|umesc pen­ tru asta §i-mi pare rau. intru totul la fel de stinjenit ca fratele sau. Cam privi spre barca. - Nu sint tocmai in suferinta, aid. Firma ne va ajuta sa obtinem custodia permanenta asupra lui Seth - §i este §i satisfacatoare in sine. Desigur, Phil incepe sa faca mofturi cu banii ori de cite ori dai cu ochii de el. - Asta-i forta lui. - Mofturile? Ethan zimbi Tn jurul trabucului pe care-1 stringea in dm{i.

'

Mda, iar banii curg. Tu gi cu mine n-am fi putut-o .He niciodatS la capSt fSrS ca el sa ne piseze cu •llaliile. S-ar putea sS avem gi alte motive de pisSlogealS. locmai asla incepusem sS-{i spun. 8 ardelle are un priel«n pe care -1 intereseazS un iaht rapid. II vrea repede gi frumos, gala sS ridice pinzele Tn marlie. Elhan se incruntS, incepind s5 calculeze In cap programe de activitate. - Mai avem tncS gaple, opt saptSmtni ca sS-l terminSm pe Ssta. ceea ce ne-aduce la sfirgitul lui augusl, Inceputul lui septembrie. Socotind, se rezemS de bancul de lucru, Ingustlndu-gi ochii prin (urn. - Pe urmS, avem barca sport de pescuit. Nu vSd cum am termina-o Tnainle de ianuarie. iar asta, for^md. Ceea ce nu ne lasS timp destul ca sS livram. - Nu. a§a cum merge treaba, nu. Pot lucra perma­ nent, dupS ce se term ini sezonul de crabi. Cred cS vei investi gi tu mai multe ore aid. - Culesul stridiilor nu mai e ce-a fosl odatS, dar... - Va trebui s2 te hotSrSgti dacS mai poli cigtiga ceva timp de la pescuit. Ethan, pentru aici. $tia ce-i cerea. Ethan nu numai cS trSia din pescuit, d trSia gi pentru pescuit. - Nu peste mult, gi Phil va avea de luat citeva hotSriri grele. O vreme, inca nu vom avea bani sS angajSm muncitori. SuflS greu. - DacS nu putem la socotealS vreo doi pugti. Prietenul Ssta al lui 8 ardette nu e gata sS dea arvuna. Va veni s5 vadS locul, §i pe noi, gi ce-avem aid. Cred ca putem fi siguri cS Phillip il va duce ugurel cu vorba s3

Incheie contractu! gi sa achite un avans. Ethan nu se agteptase sa se intimple atit de cuili»< un vis s5 creasca gi s i-i fure din ceiaialt. Se gindi >■ lunile reci de iarna petrecute cu dragarea, la urcugul (jj coborigul skipjaekului peste valurile furioase, la cautarM, lunga gi adeseori frustranta. a stridiilor gi a pegtilor, ca i l aiba din ce tr3i. Un cogmar pentru unii, presupunea. Pentru el, ins.l. speran$ §i glorie. incepu sa se uite prin ciadire, pe indelete. Ambai catiunea, aproape terminate, in agteptarea miinilor harnice §i pricepute, sub luminile crude din plafon. Desenela lui Seth erau inramate pe perete, vorbind despre visuri gi sudoare. Uneltele, incS lucioase sub primul strat de prat, stateau tacute, in agteptare. B ird de Quinn, medita el. Daca voiai sa pui pe picioare un lucru, trebuia sa renunji la altul. - Nu sint singurul care poate conduce barca de pescuit sau skipjackul. vazu in ochii lui Cam atit intrebarea. cit gi in|elegerea, gi ridica din umeri: - Nu e vorba decit de jonglat cu timpul acolo unde e cea mai mare nevoie de el. - Mda. - Cred c-ag putea proiecta un model de iaht. - $i-l pui pe Seth sa faca desenele, adauga Cam. rizind cind Ethan se strimba. Cu to|ii avem calitatile noaslre, amice. A ta nu e arta plastica. - Am sa ma gindesc, se hotari Ethan. §i vom vedea ce se-ntimpia in conlinuare. - Merge. Deci... igi goli Cam ceagca. §i, cum a decurs schimbul de resets? Ethan Tgi plimba limba pe dinauntrul obrazului.

In legSturS cu asta, o sa am o vorba cu nevasta-ta. Te poftesc. Zlmbind, Cam culese havana dintre degetele lui Ethan |i imse trei fumuri la rind, cu nepasare E clar ca azi arafi... relaxat, Ethan. - Sint destul de relaxat, replica Ethan. §i cred c-ai fi putut g3si de cuviinta sa-mi menfionezi ca Anna i§i faCuse un plan ca sa-mi amelioreze viata sexuaia. A$ fi putut, dac-a§ fi §tiut. Dar, in fond, de vreme ce vi.i|a ta sexuaia avea nevoie de o imbunatafire, s-ar fi putut §i sa nu- fi spun. Prada unui impuls, Cam Tl apuca pe Ethan intr-un slmplu-nelson. - Fiindca fin la tine, dom'le, Nu facu decit sa rida, cind primi un cot In stomac. -V e z i? Pina $i reflexele fi le-a ameliorat. Ethan se rasuci. T§i potrivi greutatea §i inversa pozitiile. - Ai dreptate, spuse el, trSgTndu-i lui Cam o castana in cap, pentru siguranta. Intrucit era rindul lui la gatit, Ethan adauga un ou intr-un castron cu carne tocata de vita. Nu-I deranja sa gateasca. Era doar unul dintre acele lucruri pe care le faci ca s i scapi de-o grija. Nulrise o speran|a marunta, egoista §i misogina ca Anna sa preia indatoririle bucatariei, ca doamna a casei. li strivise aceasta speranja ca pe-o ginganie. Desigur, prezenta ei facea ca sarcinile sa se repartizeze mai rarefiat. Dar partea cea mai proasta, Tn ceea ce-l privea pe el, consta Tn stabilirea listei de bucate. Altceva era s3 gateasca numai pentru el ?nsu$i. Invajase destul de repede ca, atunci cind gate$ti pentru o familie,

toatS lumea te critic^. - Asta ce mai e? IntrebS Seth, cTnd Ethan sc*.* • fulgi de ov5z in compozi{ie. - Came de minciunica. - Mie mi se pare o diaree. De ce riu putem ml' pizza? - FiindcS mTncam minciunele. Seth scoase un icnet ingreto$at, Tn timp ce Ethan mM adSuga §i ni§te sue de tomate. - Ce porcarie. Mai bine halesc noroi. - E afar3 cTt vrei. BSiatuI se muta de pe un picior pe altul, ridicindu-s* pe vTrfuri pentru a privi mai bine castronul. Ploaia it scotea din minti. Nu avea nimic de fScut. Murea de foame, avea §aptezeci de milioane de mu§c5turi de |m{ari, iar la televizor nu erau decit a ctu a lity §i idio{enii pentru pici. Cind ii asculta litania de nemultumiri, Ethan se rezuma sa ridice din umeri: - Du-te §i bate-l la cap pe Cam. Cam ii spusese s3-l bata la cap pe Ethan. Seth §tia din experien|a dureroasa ca era nevoie de mult mai mull timp pentru a-l bate la cap pe Ethan decit pe Cam. - Atunci de ce-ai pus toate cacaturile alea acolo dac5 se nume$te minciunica? - De-aia, ca sa n-aiba gust de cacat cind ai sa le maninci tu. - Fac pariu c-o sa aiba. Pentru un pu§ti care cu doar citeva luni in urma habar n-avusese de unde avea sa primeasca urmatoarea masa, T§i spuse reguros Ethan, Seth devenise cumplit de preten(ios. In loc de a i-o spune, {inti o singura s3geata, ascu{ita: - Miine gate?te Cam.

—

Auloo, neniCci. Otrav5. Bfilh Igi d3du ochii peste cap, dramatic, gi porni clSti1 . prln bucatSrie. Ethan s-ar fi putut amuza oarecum. ,, • ru intrau in scena gi crinii, zbenguindu-se gi latrind i- jnegle. I n vremea and intra Anna, Ethan bagase minciui. '*Ib in cuptor gi-gi turna aspirine Tn palma. Salut. Mizerabiia zi. O porcarie de trafic. Inaita o sprinceana. Tn timp ce Ethan T§i arunca paitilele pe git. Te doare capul, mm? E gi firesc, dupa ce-a plouat Iceta ziua. - Durerea asta de cap se cheama Seth. -A h a . Preocupata, Anna Tgi luma un pahar de vin, pregatindu-se sa asculte. - E firesc sa existe perioade de tensiune gi dificultati. Are de Tnvins teribil ce multe, iar agresivitatea lui e o forma de aparare. - O ora incheiata, n-a facut allceva decit sa se plinga. §i-acum imi mai {iuie urechile. C3 nu vrea minciunele, bombani Ethan, smulgind o bere din frigider. C3 de ce nu putem lua pizza? Ar trebui sa fie recunoscator ca-i baga cineva potol in burta. §i cind colo, el zice c-arata ca un cacat gi-o sa aiba un gust gi mai nasol. Pe urma, intarita cTinii, aga ca nu mai pot nici macar sa lucrez Tn linigte cinci minute nenorocite. §i... Lasa fraza Tn aer, cu ochii ca de o|el, cTnd o v3zu zTmbind. - Ugor |i-e tie sa faci haz. - Imi este. gi-mi pare rau. Dar sTnt gi mai multumita. O, Ethan, e atTt de minunat de firesc. Se comporia exact ca un copil de zece ani enervant, dupa o zi ploioasa.

I

Acum doua luni, ar fi petrecut lot timpul asta stlnd iirhul nat in camera lui, Tn loc sa-li dea tie dureri de cap I • progres enorm. - Progreseaza spre a fi un cui in cap. - Tocmai, simti Anna lacrimi de TncTntare inteplndul ochii. §i nu e minunat? InseamnS c-a fost re a lm iflli inabil, daca a reu$it sa le-aduca pina $i pe tin# la capatul neabStutei tale rabdari. In ritmul asta, pinA la Craciun va ajunge o teroare. - $i-asta-i bine? - Da. Ethan, am lucrat cu copii care n-au trail nnl jumatate din mizeriile prin care-a trecut Seth §i au nevoi# de mult mai mult timp ca sa se adapteze. chiar §i cu consilieri. Tu, Cam §i Phillip a(i facut minuni cu Seth. Calmindu-se, Ethan sorbi din bere. - Ai contribuit §i tu. - Da, intr-adevar. ceea ce m3 face la fel de fericila pe plan profesional pe cit sint §i pe cel personal. $i ca s-o dovedes, iti voi da o mina de ajutor cu cina. Spunind acestea, Anna i$i scoase jacheta §i incepu s3-§i suflece minecile. - Ce le gindeai sa serve?ti linga minciunele? Ethan pianuise s3 coaca ni$te cartofi in cuptorul cu microunde, fiindca mergea foarte simplu, §i eventual s3 decongeleze pujina mazare. Dar... - M-am gindit c3 poate unii din taieteii aia cu brinza pe care-i faci tu ar merge bine ca garnitura. - Alfredo? Raiul colesterolului, linga minciunele, dar ce mama dracu'. 0 s3-i fac. De ce nu stai jos pina-fi trece durerea de cap? li §i Irecuse. dar parea mai cuminle sa nu precizeze. Ethan se aseza, pregatindu-se sa savureze berea §i sa i-o piateasca noii sale cumnate.

A, Grace a spus c3-ti multcnne§te pentru rete(5. O * I !• nnunle cum i-a ie§it. Aja? Iniorcmd capul pentru a-$i ascunde zimbetul de sa•ni 1m. Anna intinse mTna dupS un §ort. Mda, am luat $i reteta de pui fripti pentru tine - am • •; it-o-n cartea de bucate. I91 ascunse §i el propriul zimbet, cu berea, cind Anna auci brusc capul. - Ai... a, bine... - Ti-a$ fi dat-o asearS, dar cind m-am intrors era llrzlu §i te culcase§i. C!nd am plecat de la Grace, m-am Intllnit cu Jim. - Cu Jim? Nedumerirea i se citea limpede pe fa}5. Am mers la el s5-l ajut sa-§i regle 2e barca, ii fecea probleme. - Ai fost la Jim asear3? - Am stat mai mult decit aveam de gind, dar era un meci la televizor. Jucau cei de la O, in California. Anna i-ar fi Irintit cu plScere in cap sticla de bere. - Ai petrecut seara Irecuta lucrind la un motor §i uitlndu-te la meci? - Mhm, Ti adresS el o privire inocentS. Cum spuneam, am ajuns cam trrziu, dar a fost un joc nemaipomenit. Pufnind furioasS, Anna smuci u$a frigiderului ca s3 scoata brinza §i laptele. - BSrbatii, mormSi ea. To|i sint ni§1e idioti. - Ce ziceai? - Nimic. Ei, sper c3 te-ai distrat bine cu meciul tau de baseball. In limp ce Grace era acasa, singura §i nefericita.

- Nu-mi amintesc sa m3 fi distrat vreodat3 mai !»"■ A intrat in prelungiri. Acum zimbea cu gura pin3 la urechi, nu mai puton se st3pineasc3. Anna arata atit de incurcata §i dn in rioas3 $i cauta cu disperare sa se ascund3. - Ei, fir-ar s3 fie a dracului! Clocolind, se intoarse s3 scoat3 din dulap fetturn nele $i-i vazu fa(a. Cu pachetul de paste f3inoasa in miini, se r3suci meet spre el. - N-ai fost aseara la Jim sa vezi nici un meci. - Nu? arcui Ethan o sprinceana. privindu-§i Tngln dural berea, apoi sorbi. $tii, dac3 stau s3 ma gihdesc, cred c3 ai dreptate. A fost alt3 dat3 - Ai fost la Grace. - Serios? - Of, Ethan, trinti ea borcanul pe mas3, stringind din dinti. M3-nnebune§ti! Unde-ai fost asear3? - §tii, cred ca nimeni nu mi-a mai pus intrebarea asta, de cind a murit mama. - Nu-ncerc s3-mi bag nasul... - Nu? - Bine, bine, incerc s3 mi-1 bag $i tu m3 faci sa nu pot fi subtil3 cu nici un chip. Ethan se rezem3 de sp3tar, sludiind-o. O placea, aproape din primul moment cind o vazuse - chiar §i cind 11 f3cuse sa se simt3 prost. Ce curios, medit3 el, sa-$i dea seama ca la un moment dat. In cursul ultimelor citeva saptSmini, ajunsese s3 find la ea. Ceea ce rnsemna c3 tachin3ria, m3 rog, era necesarS. - Doar nu m3 Intrebi dac3 mi-am petrecut noaptea in patul lui Grace, nu? - Nu. Nu, sigur c3 nu, smulse ea pastele, apoi le puse la loc. Adic3, nu tocmai.

I uminSrile au fosl ideea ei. sau a ta? Ann.i (rase concluzia cS era momentul s5 ia o (igaie. i •> li putut sS aibS nevoie de o arm3. Au avut efect? ■ A ta. cred; probabil cS §i rochia. Mintea lui Grace h i lunc|ioneaz3 a§a. Nu e, cum s-ar spune... §ireata. Anna incepu sS fredoneze, preg§tindu-se sa ia d » Mil de brinzS. - §i a fost o $iretenie, o viclenie, un amestec in tre• iirile altora. s£ ma trimiti a§a acolo. - §tiu. Dar a§ mai face-o o data. Cu mai multa abilitate. data viitoare, i§i fagSdui ea. - Te poti supSra pe mine cit vrei, Ethan, dar niciodata n-am vSzut pe cineva care sa aibS mai mare nevoie de un amestec in treburile lui. - La asta, e§ti profesionista. Vreau s5 zic. fiind asistenta sociali, ci$tigi existenla amestecindu-te in vietile oamenilor. - li ajul pe oamenii care an nevoie, replica ea, punind tigaia pe foe. Dumnezeu mi-e martor c3 tu aveai. Tips cind mina lui Ti c3zu pe umSr. Se a§tepta aproape s-o zgiljiie scurt, a§a ca, in momentul cind o sSruttl pe obraz, nu pulu decit sS clipeasca din ochi spre el. - Tti mul|umesc. - Serios? - Nu c-a? (ine s3 mi-o mai faci o data, dar, cu ocazia asta, i|i sint recunoscator. - Te face fericit. Totul, inlSunlrul Annei, se Tnmuie. - Se vede - Vom vedea cit timp pot eu s-o fac fericita. - Ethan... - Las-o a$a, o struts el din nou, atit din afec|iune, cit

§i ca avertismenl. O vom lua de pe-o zi pe alia, un tirnii - In regulS. Surisul, msa, ii mflorea pe fa|a. - Grace lucreaza-n noaptea asta la circium§, nil? - Mda. §i numai ca sS nu fli nevoitS s3-]i mu|H limba-n douS abtinindu-te s5 ma tntrebi, m3 gindesc ■! tree §i eu pe-acolo pentru o vreme, dupS cina. - Perfect, se apucS Anna de treaba, mai mult dei 11 satisfScuta. Alunci, vom minca foarte curind.

Capitolul 12 ParcS ar fi intrat de treazS intr-un vis, l§i spunea Grace, unde nu putea fi sigurS ce avea s§ se intimple in continuare, dar §tia ca avea s3 fie minunat. Era viata intr-o lume familiars, care fusese §lefuita pin5 la o stare continue de anticipare §i emotie. Zilele §i nopjile continuau s5 fie ocupate cu munca, responsabilitS^ile, mici bucurii §i nemul{umiri mSrunte. Dar acum, in acel val uria? al dragostei, bucuriile pSreau enorme. iar supSrSrile, minuscule. Tot ceea ce citise despre dragosle era adevSrat. descoperise. Soarele strSlucea mai luminos. aerul avea un miros mai proaspSt. Florile erau mai colorate, cintecele pSsSrilor mai melodioase. Fiecare cli§eu devenea realitatea ei. Existau momente furale - o im brS^are IJngS cir-

• mi.i In timpul pauzei, care o I5sa iritata §i Tncintata §i '* iubiia s3 mai adoarm3 mult timp dupa ce ajungea w tad. 0 privire lenta §i intense, plina de subintelesuri, '* * zabovea in casa Quhn destul timp ca s3-l vada. I pflrea c3 se afia intr-o stare continue de dor, insa mai ita acum, clnd $tia ce putea s3 fie. Ce avea sa fie. Voia s3 atingS §i s3 fie atinsa, s3 faca din nou acea ullfitorie lunga §i inceata in lumea voluptatii §i a pasiunii. Col la cot cu jinduirea statea nesfir§ita frustrare a faptulul c3 viata intervenea mereu Tn vise. Nu avea niciodata timp destul ca sa fie singura, sa fie pur §i simplu. Se intreba adeseori daca §i Ethan simtea aceeagi nevoie nervoasa |inindu-se dupa el toata ziua. Credea ca probabil era ceva diniantrul ei, cine §tie ce rapacitate sexuaia mult timp ascunsa - §i nu §tia daca sa fie incintata sau cople§ita. Nu §tia decit c3-l dorea tot timpul §i ca, in fiecare zi cind dorinta se finaliza prin Inca o noapte de singuratate, acea dorin{a nu facea decit sa creasca. Se Intreba daca Ethan ar fi tost §ocat, se temea ca putea sa fie. N-avea nici un motiv. Ethan nu spera decit sa alesese bine momentul §i ca pretextele sale pentru ca Jim sa Tncarce prada Tnainte de a verifica toate plasele nu erau atit de ridicol de transparente pe cit pareau. $i nici n-avea de gind sa se lase ros de vinovajie, i§i fagaduia el, in timp ce-§i lega barca la pontonul de-acasa. In seara aceea, avea s3 lucreze doua ore in plus la §antierul naval, pentru a compensa faptul de a-l fi lasat pe Cam singur dupa-amiaza. Daca nu statea o ora singur cu Grace, daca nu-$i descarca o parte din presiunea

care se acumuta, avea s3-§i piarda mintile. §i atunci, mai era de folos pentru nimeni. lar dac5 ea terminase deja curatenia §i plecaaa, ■ bine, atunci nu-i mai rSmlnea decit s3-i dea de urrm atita tot. Ti ramasese destuia stSpinire de sine ca s
p t l')c plnd fu sigur c£ se putea stSpTni perfect. - Grace? Indreptindu-se, Grace se rasuci, cu o min5 apasata i - inlma. - A Eu... a... Nu putea vorbi. abia era in stare sS judece coerent. ' <> ar fi crezut el, se intreba ea amenta, daca gtia c3-gi •* ise fantezii cu ei doi tSvSIindu-se goi gi asudafi peste oiargafurile acelea curate gi scrobite? Obrajii i se inrogisera, fermecmdu-l. - N-am vrut s3 te sperii. - Nu face nimic, expira prelung Grace, dar fSrS a reugi s3-gi calmeze galopul inimii. Nu m3 agteptam sS... Ce-i cu tine acasi, aga devreme? Igi inclegta repede miinile una de alta, fiindc5 le venea sa-l Inhate. - fi-e r3u? -N u . - Nu-i nici mfScar trei. - §tiu. Ethan intr3 in camera gi o vSzu stringindu-gi buzele laolalta, umezindu-gi-le. Ja-o meet, fgi reaminti el, n-o speria.* - Aubrey nu e cu tine? - Nu, are Julie grija de ea. Julie a primit un pisoi nou gi Aubrey a vrut sa ramtna, aga ca... Mirosea a apa, sare gi soare. O lua cu amefeli. - Atunci, avem ceva timp, se apropie el pu|in. Voiam s3 te v3d singura, - Intr-adev3r? - Doresc s3 te v3d singura de cTnd am f3cut dragoste, in noaptea aia, ridica Ethan mina, cuprinzindu-i ceafa. Pe tine te doresc, adauga incet, In timp ce-gi

cobora gura spre a ei. Alit de dulce, atlt de tandru, Tncit inima paru s3-i fm i un salt mortal lung $i amplu In piept. Genunchii I t i inmuiara. Tremurau chiar in timp ce-gi arunca brajel* imprejurul lui, in timp ce raspundea acelui sarut nesigur cu o strSfulgerare de caidura. Degetele lui i se Tnfipserl in piele, gura i-o strivi pe-a ei. Pref de-un moment, ne* bunesc gi desfrinat, Grace crezu c3 urma s-o poseda acolo unde stateau. grabnic. frenetic §i liber. Apoi, miinile i se imblinzira, petrecind-o mingiietor. Buzele ii devenira mai gingage, plimbindu-se acum pesla ale ei. - Hai in pat cu mine, murmura el Hai in pat cu mine - chiar in timp ce o cobora, ce o acoperea. Grace se arcui sub el, domicd gi dispusd, iritata de hainele care-i desparteau pielea de a lui. Pareau sa fi trecut ani intregi de cind il atinsese ultima oarS, de cind nu mai simfise planele acelea tari, acei mugchi de fier. Gemindu-i numele, Ti trase in sus camaga. Tgi ias3 mtinile s3 posede gi. posedind, sa excite Respira|ia lui iegea intretaiata, arzindu-i gitlejul. Dedesubt, migcarile ei il indemnau s3 se grabeasca, sa se grabeasca gi mai mult, dar Ethan se temea ca graba, neatentia, il puteau face s-o vatame. Aga ca se stradui sa incetineasca ritmul, mai degraba sa guste decit s3 devoreze, sa mingiie in loc de a cere. Dar, daca il sedusese odata, acum il distrugea. Ii scoase bluza, g3sind-o goala pe dedesubt. Grace Ti v3zu un fulger in ochi, transformindu-se intr-un albastru arzator care aproape-i pirjoli pielea Era atent, atit de atent sa n-o brutalizeze, sa n-o sperie. Incet, sa ince­ tineasca ritmul chiar in timp ce in el se r3zvratea dorinja violenta de a lua, de a lua mai mult gi cit mai repede.

Apoi gura i se Ias3 asupra ei, sugind-o cu o sete tli*.perata care ameninta sa-i devoreze pe amindoi. Grace nrunca bratul pe spate, cSuta, dar nu gasi nimic de
Soarele o orbi, in limp ce-i mingiia repelat goldurlla. - Ethan, intoarse ea capul, pentru a-l sSruta pe pAr Nu, nu inca, murmurs, cind el dSdu sS se retraga. Nu TncS. Fusese aspru cu ea §i se ocari penlru cS ISsase S3 i scape controlul. - Te simti bine? - Mmm. A§ putea sla aid toata ziua, aga cum sint. - N-a durat atila timp cit ag fi vrut. - Nu avem atita timp cTt majoritatea oamenilor. - Nu, ridicS el capul. Nici mScar nu vrei sS-mi spui dacS te-a durut. Aga cS se uitS singur, studiindu-i atent fata. §i vSzu pe ea satisfac|ia somnoroasS a unei femei iubite, fie gi in grabs. - Cred cS nu. - A fost fascinant. A fost minunat sS gtiu cS ma doreai atit de mult. Alene, rSsuci pe deget o guvi^a din pSrul lui cu virfuri decolorate de soare gi cuprinse la piept senzatia delicios de depravatS de a fi in pat cu el. goals, in plinS zi. - Imi fSeeam griji ca te doream mai mult decit m-ai putea tu dori vreodatS. - N-ai fi putut. Ca s-o dovedeasca, o sSrutS prelung, tncet gi adinc. - Nu aga voiam sS fie pentru tine. Sa inghesuim minute de singurState printre corvezi. §i s3 ne folosim de minutele alea ca sa sSrim in pat fiindcS e tot ce-avem. - N-am mai fScut niciodatS dragoste in toiul zilei, zimbi ea. Mi-a plScut. Rasuflind prelung, Ethan igi cobori fruntea peste a ei. DacS ar fi fost posibil, ar fi petrecut tot restul zilei acolo, in ea.

- Va trebui sa cautim o cale pentru a g is i ceva mai • <>ll limp, din cind In ctnd. - Mline seari slnt liberi. Ai putea s i vii la cini... §i

•>rfimii. Ar trebui s i te invit undeva. Nu vreau s i merg niciieri. Mi-ar plicea sa co•".*idim cina acasi. Apoi, surlsul i se lati. - Am s i-ti fac ni$te tortellini. Tocmai am primit o ra|ela noui. Cind Etban rise. i$i arunci bratele imprejurul lui §i mai bits unul dintre cele mai fericite momenle din viata •i. - O, cil te iubesc, Etban. Era atit de ametiti, inert avu nevoie de un moment ca si-§i dea seama c i el nu mai ridea, ci rimasese absolut nemi$cat. B atiile nebune$ti ale inimii ii incetiniri. inghetind. - Poate nu vrei s i spun asta, dar nu pot s i n-o simt. Nu a§tept de la tine sa mi-o spui §i tu, nici s i te simli obligat si... Degetele lui ii apasari u$urel bu2ele, Tntrerupind-o. -L a s i-m a un minut, Grace, spuse, incet. Qrganismul i se inundase cu valuri crescinde de bucurii, speran|e, temeri. Nu putea gindi printre ele. nu pulea judeca limpede. Dar o cuno§tea, ^tia c i tot ceea ce spunea acum, $i felul cum spunea, avea sa fie de o im portant vila li. - De atit de mult timp am sentimente fa(a de tine, incepu el, incit nici nu-mi mai amintesc cind nu le-am avut. Am stat atita vreme spunindu-mi c i n-ar fi trebuit s i le am, a§a ca toate astea imi cer un ragaz ca s i m i obi§nuiesc cu ele.

Cind se relrase de asta data. Grace nu mai incaul s3-l opreasca. D3du din cap. evitindu-i ochii, gi intina mTna s3-§i ia hainele. - E de-ajuns ca m3 dore§ti, poate chiar ai pu|lnl nevoie de mine. Pentru moment, ajunge, Ethan. Totul ■■ atit de nau pentru amindoi. - Sint sentiments puternice, Grace. Contezi pent™ mine mai mult decit a contat orice femeie vreodata. Abia acum T1 privi. Dac3 i-o spunea, gtia ca vorbai serios. Speranfa incepu din nou s3-i bata in inima. - Dac3 aveai sentimente pentru mine, sentiments puternice, de ce nu mi-ai dat de gtire niciodata? - La inceput, nu erai destul de mare. T§i trecu mina prin par, gtiind c3 era o evaziune. o scuza, nu esentialul. Esen|ialul nu i-l putea spune. - $i nu m3 simjeam prea bine gindind gi simfind fa|3 de tine ceea ce simteam cind Inca erai in liceu. ii venea s3 sara pe pat gi sa danseze. - De cind eram in liceu? De-atita timp? - Mhm, de-atita timp. Apoi, te-ai indr3gostit de altul, a§a ca nu mai aveam nici un drept s3 simt altceva decit prietenie. Grace slobozi aerul din piept, atenta, fiindca era o marturisire cu care se rugina. * - N-am fost indragoslita nicicind de altcineva. Numai de tine. . - Jack... - Nu l-am iubit niciodata gi tot ceea ce s-a Tntimplat intre noi a fost mai mult din vina mea decit dintr-a lui. L-am lasat sa fie primul b3rbat care sa ma atinga fiindca n-am crezut ca tu aveai s-o faci vreodata. §i, cam prin perioada cind mi-am dat seama ce prostie era asta, r3-

sem InsSrcinatS. Nu po|i spune ca tu ai fost de vin5. Ba pot Ca s5 aiha o ocupalie cu miinile, Incepu sS fac3 - §tiam ca nu m3 iubea, dar m-am marital cu el Jndca ma temeam sa n-o fac. §i, un timp. mi-a fost iu;ine, eram furioasa §i ru§inata. Ridica o pern3, introductnd-o in fa|a. - Pina Tntr-o noapte cind stateam culcata in pat, creztnd c3 viafa mea se sfir§ise, §i am sim|it o palpitate lnauntrul meu. Inchise ochii, stringind perna la piept. - Am simtit-o pe Aubrey, §i a fost atit de .. de Imensa, acea mica pilpiire, incit n-am mai fost nici fu­ rioasa, nici ru$inata. Asta mi-a d3ruit-o Jack. Deschise din nou ochii §i puse cu grija perna la loc pe pat. - ii sint recunoscatoare §i nu-l acuz pentru ca m-a p3rasit. El n-a simtit niciodata freamatul acela. Pentru el, Aubrey n-a fost niciodata reaia. - A fost un la§. §i chiar mai rau, sa te paraseasca la dou3 saptamTni Tnainte de na§terea copilului. - Poate, dar §i eu am fost la§a, §i chiar mai r3u, pentru ca am stat cu el, pentru ca m-am maritat cu el cind niciodata n-am simtit fata de el nici o fracfiune din ceea ce simteam pentru tine. - E$ti cea mai curajoasa femeie pe care o cunosc, Grace. - E u§or sa fii curajoasa, cind ai un copil care depinde de tine. Cred ca de fapt ceea ce-ncerc sa-|i spun e ca, daca am facut o gre§eaia, a fost aceea de a lasa sa

treacS atita timp fSra a-fi da de veste cS te iubmip Indiferent ce sentimente ai pentru mine, Ethan, In seamn5 mai mult declt am crezut eu vreodata cfl n avea. $i mi-e de-ajuns atit. - Eu te iubesc de aproape zece ani, §i tot nu de-ajuns, Grace luase a doua perns, iar acum Ti scSpS dm miini. Cind ochii i se umplurS de lacrimi, §i-i inchiu strins. - Credeam cS a§ fi putut trSi fSrS sS te-aud vreodal.1 spunind asta. Iar acum, am nevoie sS te-aud spunind-o din nou, ca sS-mi revinS respiratia. - Te iubesc, Grace. Buzele ei se arcuirS, ochii i se deschiserS. - Pari atit de serios, aproape trist, cind o spui. Dorind sS-l vada zlmbind din nou. ri Tntinse o minS: - Poate ar trebui sS exersezi. Degetele lui abia i le atinseserS pe ale ei, cind u§a cu plasS de jos se trTnti. Chiar in timp ce se despSrleau brusc, Seth strSbStu tn goanS holul. Se opri derapfnd In fata u$ii de la camera lui, $i rSmase pe loc, cu ochii mari. Privi patul, cear$afurile nu tocmai netezite, perna de pe jos. Apoi, rgi mutS privirea, care i se umplu cu o furie inver§unata, mull prea maturS pe chipul lui ttnSr. - Imputitule. Cind se rSsti la Ethan, i se simti dispretul Tn ton, iar privirea pe care $i-o afinti asupra lui Grace era plina de dezgust. - Credeam c3 e§ti altfel. - Seth. f3cu ea un pas Inainte, dar b^iatul se r^suci pe cSIcIie §i o luS la fuga. Cind d5du s3 alerge dupg el, Ethan o luS de brat:

Nu, m3 due eu. §tiu ce simte. Nu-fi face griji. Il strinse scurt brajul, inainte de a ie§i. Totu§i, Grace t uim.i pina la scara, simtind ca-i era rau de ingrijorare. •i-nodata nu mai vSzuse o ura atit de neagrS in ochii mi copiJ. Ce naiba, Seth, Ji-am spus s5 te grabe$ti! Cam intrS pe u§a din fata chiar in dipa cind Ethan - '.use la baza scarii. Ridica privirea, o v3zu pe Grace §i • »"|i un zimbet tr3gindu-i colturile gurii. - Scuzati. - N-am timp de bancuri trmpite, il repezi Ethan, Seth ■ tulit-o. - Cum? De ce?... Adevarul il izbi inc5 inainte de a fi rostit cuvintul. - Of, caca-m-a?. Inseamna c-a ie§it prin spate. - M3 due eu dupa el. Elhan ciatina din cap, inainte ca fratele lui sa fi putut protesta: - Pe mine s-a ofticat. Crede ca eu l-am dezamagit. Eu trebuie s-o dreg. Ridica privirea spre Grace, care se a§ezase pe scara. - Ai grija de ea, ii murmura el lui Cam §i porni spre u§a din spate. Ethan $tia ca Seth trebuia s-o fi luat spre padure §i nu putea decit sa spere ca nu se afunda prea adinc in zona mlastinilor. Era un supravietuitor, i§i spuse el. Il cuprinse u§urarea cind auzi fo§netul de tufi§uri §i frunze uscate. )i fu Tndeajuns de u§or sa gaseasca locul unde Seth se abatuse de pe carare. Ramurile copacilor arcui|i deasupra blocau lumina §i, in mare parte, ar§Ha soarelui.

Umidilatea, insa, era imensa. Lui Ethan it giroia nadugeala pe spinare, i so |i>« lingea in ochi, pe cind mergea gi agtepta cu r3bdafu if dadea bine seama c5 Seth tl evita, raminind merou ■«, ci|iva pagi mai in fata. In cele din urma, se ageza jm bugtean, conchizind c3-i era mai simplu daca-l las.i i» baiat sa vina la el. Agtepta zece minute lungi, cu taunii zburind romn raiuri §i |in|arii adulmecind dupa singe, dar in cele dm urma Seth iegi dintr-un lufig, in faja lui. - Nu m3 mai intorc cu tine, aproape ca scuipa « cuvintele. Daca-ncerci sa ma silegti, am sa fug din nou - Nu te silesc s3 faci nimic. De pe bugteanul unde se agezase, Ethan it privi lun
i >6 zbatea, se zvircolea gi se lupta, agteptind ploaia f c tovitun.

- Slai la un loc. Fiustrat ca bratele alunecoase de sudoare ii lot sc3i • j din miini, Ethan ii zgll\Ti scurl. - Aga, n-ai s-ajungi nicaieri. Sint mai puternic decit • •• fli-am sa te \in la pSmint pinS obosegti. - la labele de pe mine, mini Seth, dezvelindu-gi din|ii. de tirfa. Era o loviturS mult mai dureroasa gi mai precis tintita (W It prima. Lui Ethan i se opri respirafia; d3du din cap. - Mhm, asta sint. De-asta tu gi cu mine ne cunoag*»m aga de bine. Pofi fugi, cind am sa-Ji dau drumul, . th. MS poji improgca tot cu noroi. Asta agteapta oamenii de la copiii de tirfa. Cred ca-ti doregti ceva mai bun. Se retrase. agezindu-se pe caiciie, gi-gi gterse gura de singe. - E a doua oara cind m-ai lovit in fafa. O data sa mai Incerci, gi-(i invinefesc cum’ de n-ai sa mai stai jos o luna. - Vedea-te-ag mort. - Perfect. Dar e mai bine s-o doregti din motivele cuvenite. - Nu voiai decit sa te bagi intre picioarele ei gi s-a crScanat singura in faja ta. - la seama... Cu o migcare fulgeratoare. Ethan il inhata pe Seth de camaga, saltindu-l in genunchi. Sa nu care cumva sa mai vorbegti aga despre ea. Ai destuia minte ca sa-ti fi dat seama din prima ce fel de persoana e Grace. De-asta ai avut incredere in ea, de-asta |ii la ea.

- M3 cac pe ea, declare Seth §i fu nevoit sS inghiil un nod, inainte de-a-l podidi, fierbinti, lacrimile. - Dac3 nu |ineai la ea, acum n-ai fi atit de turbat |m noi, amindoi. §i n-ai avea sentimentul ca te-am dai amSgit. li dadu drumul, apoi i§i freca fata cu miinile. $tia cm mizerabil de nepriceput era la explicatul emotiilor. Mai ales ale iui. - Am s5 |i-0 spun pe-a dreaptS, i§i I3s5 el miinile s i cadS. Ai dreptate in legatura cu ceea ce s-a intimpl.il inainte de venirea ta acasa, te in§eli doar cu privire In ce-a insemnat. Buzele Iui Seth tremurar§ intr-o grimasS: - $tiu ce-nseamnS sS te futi. - Mhm, a§a cum o §tii tu, inseamna sunete scirboasa in camera de- alaturi, pipaieli grSbite pe-ntuneric, mirosuri acre, bani trecind dintr-o minS-n alta. - Doar fiindeS n-ai piatit-o nu-nseamna ca .. - Tad,' il opri Ethan, cu rabdare. §i eu credeam ca numai atita e. sau sau ca numai a$a poate fi. Dur $i f3ra inima, uneori cu rSutate. Nu vrei de la celalalt decit ceea ce poti obtine singur. Ceea ee-nseamna §i egoism. Te descarci. iti salti nSdragii §i te cari. Nu e intotdeauna nefiresc. Daca nu conteaza pentru nici unul din doi, daca te-ajuta s-o sco|i la capat pinS dimineata, poate fi 51 normal. Dar nu e singura cale §i, mai mult ca sigur, nu-i niti cea mai buna. I$i amintea cS sperase sa-i explice altcineva aceste lucruri baiatului, cind sosea momentul. Dar se parea ca momentul sosise $i el raspundea. Nu le putea spune zimbind §i facind cu ochiul, cum ar fi putut Cam, sau preten|ios §i calm, cum cu siguranta

m fi f3cut-o Phillip. Nu putea decit sS vorbeascS din li/'e t §i sS spere c5 era bine. Sexul poate fi totuna cu mincarea. Simpla pololire '■ unei pofte. Uneori iti pIStegti masa. iar alteori dai ceva In schimb, $i este firesc sS dai la fel de mull pe ctt ijnme$ti. - Sexu-i sex §i gata. II infrumuseteaza doar ca s3 se winds bine cSr^ile §i filmele. Crezi cS numai atit este Tntre Anna §i Cam? Seth ridicS din umeri, de§i cSzuse pe ginduri. - Intre ei e ceva care conteazS, §i dureaza, §i pe care se intemeiazS vieji. Nu e starea lingS care ai cupiISrit tu, sau tn care mi-am trSit eu prima parte a vie|ii de-asta ti-o pet spune de-a dreptul. Ethan i§i apasa degetele pe ochi, neluind Tn seamS roiurile de gize §i Iranspiratia. - E altceva cind tii la cealaltS persoana, cind nu e doar o fatS sau un trup comod §i dispus. Am avut $i eu parte de-a$a ceva. Majoritatea oamenilor au. pe parcursul viefii- E cu totul diferit cind numai acea persoanS conteazS. cind numai cu ea e just. Cind nu te impinge numai foamea. Cind dore§ti. mai presus de orice, sS dai inapoi mai mult decit prime§li. Cu nimeni n-am avut ceea ce am cu Grace. Seth ridica din umeri §i-$i mutS privirea, dar nu inainte ca Ethan s3-i fi vSzul nefericirea pe chip. - $tiu ca ai sentimente pentru ea, §i cS sint adevSrate, puternice §i importante. Poate c5 o parte din tine voia S3 fie perfects, s£ nu aibS nevoile pe care le au alte femei. Eu cred c& o parte ?i mai mare din tine voia s-o apere, sS se asigure cS nimeni nu-i fScea nici un r3u. A§a c3-ti spun §i tie ceea ce tocmai terminasem in sfir$it

s3-i spun ei. 0 iubesc. NiciodatS in viata mea n-am IL J pe altcineva. Seth rSmasese cu privirea In gol, spre mla^nm ] durea toatS fiin|a, dar partea cea mai insuporlablli '»■ ru$inea. - Te iube§te §i ea? - Mhm, m3 iubegte. Al naibii s3 fiu dac3-n|el*g «!■ ce. Seth bSnuia c3 §tia de ce. Ethan era puternic §i nu dadea mare. FScea ceea ce era de facut. Ce era just - Voiam s3 am grija de ea cind m3 f3ceam nun mare. Cred c3 Ji se pare destul de jalnic. - Nu-i adevSrat. DeodatS, irezistibil, ii veni s5-l strings pe b3iat l.» piept, dar §tia cS nu era momentul. - Nu, cred cS este destul de mi§to. M3 face s3 liu mindru de tine. Privirea lui Seth tres3ri in sus, apoi se Tndrepl.i repede In alt3 parte. - §tii, o cam iubesc. Oarecum. Nu c-a§ vrea s-o v3d goals, sau ceva, se gr3bi el s3 adauge. Doar c3... - Pricep. Ethan i§i mu§c3 virful limbii. pentru a-§i in3bu§i chi cotitul. Valul brusc de u?urare amuzat5 era mai gustos decit o bere de la gheat3 intr-o zi canicularS - Cam ca §i cum ti-ar fi o sor3, ca §i cum ai vrea s3 fii cel mai nemaipomenit tip pentru ea. - Mda, oft3 Seth. Mda, cred c3 asta e. fngin Jurat, Ethan trase aer printre din|i. - Cred c3 e nasol s3 intri-ntr-o earners §i s-o g3se?ti pe sor3-ta cu unu'. - Am facut-o s3 sufere. A§a am vrut. - Mhm, a§a e. Va trebui s3*ti prezinti scuzele, dac3

| i'M iA 1e impaci cu ea. 0 sA m3 creadA prost. Nu va vrea s5 discute cu M

A vrut s3 vin3 dup3 tine ea ins3$i. A$ zice c3, la «•« asta, se-nvirte incoace §i-ncolo prin curie, bolnav3 Ingrijorare. Selh inspirA, cu un sunet prea apropiat de un suspin i • tA-i convinA oricAruia dintre ei. - L-am frecat la melodie pe Cam pinA m-a adus tcasA s3-mi iau m3nu§a de baseball. §i cind am... cind s.im vAzut acolo, mi-am amintit cum m3 Intorceam, pe unde se nimerea s3 stea Gloria, §i s-o vAd fAcindu-$i mendrele cu cite-un tip. Unde sexul era o afacere, i§i spuse Ethan, pe cit de urltA, pe- atita de meschina. - E greu s3 la$i deoparte lucrurile astea. sau sA po|i crede ca existA §i alte c3i. Intrucit el insu?i incA o mai judeca, Ethan vorbea cu bAgare de seamA. - C3 dragostea, atunci cind iube$ti, cind ccnteazA, clnd totu-i just, e curatA. Seth i§i trase nasul, §tergindu-se la ochi. - TAuni, bombAni el. - Mhm, sint o mare pacoste pe-aidi. - Trebuia sA m3 pocne?ti, pentru c-am spus cAcaturile alea. - Ai dreptate, se hotAri Ethan, dupA un moment. Am sA te pocnesc data viitoare. Acum, hai acasa. Se ridicA, i§i scuturA pantalonii §i-i intinse o minA. Seth il privi lung, §i vAzu bunAtate, rAbdare, compasiune. CalitAti pe care le-ar fi putut dispretui pe loc, fiindcA le gAsise in atit de micA mAsurA la oricine care trecuse prin viaja lui.

■t l§i potrivi mlna in1r-a lui Ethan §i, ferS a-$i da o I5s5 acolo In (imp ce parneau pe curare. - Cum de n-ai dat §i tu in mine nici m3car o d fltll ..Eiieta;, rdspunse Ethan in sinea lui, in scuitfl ii viatS s-au rid ical prea multe miini a supra ta “ - Poate ca mi-era frica sS nu ma bati. Seth pufni, clipind furios pentru a-§i alunga lacrtnt care nu-i mai dSdeau pace, - Cacat. - Ei, e§ti tu mic. continue! Ethan, luindu-i §apca dm buzunarul de la spate §i indesindu-i-o pe cap, dar e§h urt bulangiu vinjos. BSiatuI fu nevoit sS respire de mai multe ori adim In timp ce se apropiau de casa, unde lumina soarelui c4 dea peste marginea padurii, in raze albe §i oblice. O vSzu pe Grace, a§a cum prezisese Ethan, In curtea din spate, stringindu-$i bra|ele in miini ca §i cum i-ar fi tost trig. Le ISs5 sS cadS, fScu un pas grSbil inainte, apoi se opri. Ethan simti mina lui Seth flexindu-se Tntr-a lui ?i i-o strinse scurl, incurajator. - Ai face un pas uria§ spre impScare. murmur^ el. dacS ai fugi la ea s-o imbrSti§ezi. Grace e topitS dup3 imbr3ti§ari. Era ceea ce voia s3 facS, ce se temea sS ri§te Ridic5 privirea spre Ethan, smuci dintr-un um3r, i§i drese glasul. - Cred c-a§ putea, dac-o s-o faca s§ se simtS mai bine. Ethan se opri, privindu-l cum alerga peste peluzS, privind surisul care lumina fa(a lui Grace cind i§i deschise bratele ca s5-I cuprindS.

C ap ito lu l 13 Dac3 tot Irebuia s3 lucrezi un weekend intreg, dupa *■' erea lui Phillip, puteai foarte bine s-o faci intr-un mod fnuzant. l§i indr5gea munca. In fond, ce era publicitalea ■i.ica nu o cunoa§tere a oamenilor §i a butoanelor pe care trebuia sa ape$i spre a-i imboldi s3-§i deschidS portofelele? I?i spunea adesea c3 golirea acelor portofele reprezenta o contribute acceptatS, creatoare, chiar fireasc£. Pentru un om care-§i petrecuse prima jumatate a viejii furind, era cariera perfects. In ziua aceea din ajunul aniversSrii independen(ei S.U.A., Phillip I§i scoase la bStaie toate talentele. Tn $anlierul naval, pentru a convinge un poten(ial client, O prefera de-o mie de ori in locul muncii manuale. - V et ierta decorul, gesticuia el cu o min3 cu unghii ingrijite, indicind spatiul enorm, grinzile expuse §i ISmpile atirnate, podelele zgiriate §i peretii inc3 nezugrSvitF rati mei §i cu mine credem in a ne invesli toate eforturile in produs §i a ne menfne conditiile de lucru la un nivel minim. Acestea smt beneficiile pe care le transmitem clientlor no$tri. Dintre care, i§i spuse el in sinea lui, aveau in acel

moment doar unul, un altul Tn perspective, iar
♦>w|ii unui §antier naval traditional. ■ikipjackul fralelui meu Ethan. Unul din mai multe tnc5 mai navigheaz^ in fiecare iarnS pentru a draga ii In Chesapeake. Are peste zece ani de experientS. 0 frumusete! Chipul lui Jonathan deveni visitor, a§a cum se a§» it ise Phillip. Oricum alegea s5 goleasc^ portofelele, ul trebuia $5-§i calibreze tintele. - A$ dori sii-l vSd. - Sint convins c3 se poate aranja. Il I5s3 pe Jonathan s3 mai zaboveascS pu|in, inainte • h-I inghionti u§orel: - Acum. pe asta cred c-o recunoa§teti, indict el •chifa unui skiff de curse hidrodinamic. Circe. Fratele meu Cameron a participat atit la proiect, cit $i la conllructie. - §i a Tnvins-o la finish pe Lorilee a mea doi ani la rind, se strimbS binevoitor Jonathan. Desigur, Cam era geful echipei. - Se pricepe la b3rci. Phillip auzi biziitul unui burghiu de sub punte, unde lucra Cameron. lnten(iona s3-l aducS §i pe el la discutii, curind. - Designul sloopulului aflat actualmente in construcjie Ti apartine in primul rind lui Ethan, de§i a adSugat §i Cam unele detalii. Sinlem devotaji servirii necesitStilor §i dorin|elor clienlului. II conduse pe Jonathan spre locul unde Seth continua s5 §lefuiascS bordajul. Ethan statea pe punte, fixind copastiile. - Dorea viteza, stabilitate §i citeva elemente de lux. Phillip §tia cd bordajul era un exemplu strSlucit de

C

construclie in suprapunere neteda - el insu§i ii ddruiM ore-nlregi de sudoare. - E construit a1it pentru aspecl. cit §i pentru func|n Tec de la prova la pupa, conform comenzii clientului adaugS el, lovind vesel cu degetele In coca. Migca din sprincene spre Ethan, recunoscind sem nalul, Ethan i$i stSpTni un oftat. §tia cS n-avea s3 pojitfl suferi partea urmStoare, dar Phillip ti subliniase c2 era util pentru afaceri s3-l puna in temS pe potentials client. - Jonc|iunile sint ascu|ite $i imbinate, fir3 clei, Iji rula Ethan umerii, cu senzatia c3 spunea o lectie Ni §coal3; Tntotdeauna le detestase. Am presupus cS dacfl marangozii din vechime puteau face o imbinare sa reziste un secol $i mai bine f5r5 clei, §i noi am fi in stare $i am vazul prea multe jonc|iuni incleiate cedind. - Hmm, facu din nou Jonathan, iar Ethan trase aer in piept. - Coca e c2iaf3tuita in stil traditional - cu §uvi(e de bumbac. Scindurile stau strins pe din^untru, lemn pe lemn. Nici n-a prea avut nevoie de ciocan. Apoi, le-am etan§at cu componente standard. Jonathan fredonS din nou Nu avea decit o vaga idee despre tot ceea ce-i explica Ethan. El pilota nave - ambarcatiuni pe care le cumpara noi, finalizate $i curate. Dar ii pIScea cum suna. - Pare s3 fie o barca bun3, etan§3. O frumoasa nava de placere. M3 intereseazS viteza $i eficienta, ca §i estetica. - Vom avea grij3 s3 le aveti, zimbi larg Phillip, facindu-i lui Ethan semn cu degetul din spatele lui Jonathan. Era mcmentul s3 treacei la runda urmatoare.

Ethan cobori sub punte, unde Cam potrivea rama unui dulap sub pat. - fi-a venit rindul, murmurs el. - Phil l-a prins in cirlig? - N-am de un-sa §tiu. Mi-am tinut discursul. iar tipul nu f3cea decit s3 tot dea din cap, scotind fel de fel de zgomote, Daca vrei sa §tii pSrerea mea. habar n-avea ce naiba-i tot indrugam. - Sigur c5 habar n-are. Jonathan angajeazS intotdeauna oameni care s2 se ocupe de Tntretierea navelor lui. Niciodata in via|a lui n-a ragchetat o coca, nici n-a repodit o punte. Cam se ridica din pozitia sa ghemuita, a1ungindu-?i amorteala genunchilor. - Este genul de tip care conduce-o Maserati fara sS §tie pe care ro\i are trac|iunea. Dar trebuie sa-l fi impresionat vorbirea ta taraganata de pescar sarat §i murla coHuroasa. in timp ce Ethan pufnea in ris. Cam i§i croi drum pe linga el: - Ma due sa-i dau brinciul. Se u rc i pe punte, unde reu§i sa mimeze credibil surprinderea de a-l vedea pe Jonathan la bord, studiind parapetii. - Salut, Kraft, cum merge? - Repede §i departe, Ti strinse Jonathan mina, cu piacere sincera. M-am mirat cind n-ai aparut la regata din San Diego, asta vara. - M-am insurat. - Am auzit. Felicitari. Iar acum, construie§ti barci, in loc sa mai alergi cu ele. - N-a? zice c-am iegit complet din curse. Cochetez

cu ideea de a-mi constmi o galupa peste iarna, daca Ias3 mai moale afacerile. - Egti ocupat? - Se dues vorba, rSspunse cu nepSsare Cam. 0 banca de Quinn InseamnS calitate. Oamenii degteptf voi tot ce e mai bun - cind igi pot permite. Zimbi. scurt gi lunecos. - Tu Iti poli permite? - MS gindeam gi eu la o galupS. Probabil ti-a mentionat fratele tSu. - Mda, am auzit ceva. Vreau ceva ugar, rapid , strins. Ethan gi cu mine sintem in curs de a modifica un proiect de la ceea ce-mi doream pentru mine. - Gogogi, murmurS Seth, doar atit de tare cit sS audS numai Phillip. - Sigur, ii fScu Phillip cu ochiul. Dar smt gogogi de Categoria Intii. Se aplecS putin mai aproape de el, Tn timp ce Cam gi Jonathan se lansau In atrac|ia de a pilota o galupS de curse. - Cam gtie cS, degi tipul il place mult, e compelitiv. Nu l-a Tnvins niciodatS pe Cam tntr-a cursS serioasS. Aga cS.... - Aga cS-i pIStegte lui Cam bani cu cSIdarea ca sS-i construiascS o barcS pe care nici chiar el sS n-o poatS invinge. - Ai prreeput, Ii dSdu Phillip lui Seth un pumn ugor in umSr, mindru. I{i merge mintea. ContinuS sS ti-o folosegti gi nu-Ji vei petrece toatS viata gmirgheluind bordaje. §i acum, pugitu', fii atent la maestru. Se Indrepta de spate, radios. - I(i arSt cu pIScere desenele, Jonathan. Ce-ar fi sa

diem in cabinetul meu;u? Am s3 Ji le scot, - Nu m-ar deranja i s5 arunc o privire, cobori Jo«than de pe punte. Protoblema e ca am nevoie de barca lansatS la ap3, pe 3 la intii martie. Voi avea nevoie timp s-o testez, s-o t dezmortesc, sa-i termin rodajul iiuintea curselor din vai^a. - Inlii martie, i$i luguiuie Phillip buzele, dupS care cla­ ims din cap. Asta s-arpputea s3 fie o problem^. La noi, calitatea e pe primul plolan. Ca sa construiegti 0 camploanS, ai nevoie de mmult timp. Am s5 m3 uit peste program, adSugS el. I3sismdu-§i un brat peste um3rul lui Jonathan, din mers Vorjm vedea ce se poate rezolva dar contractul e incheiat t deja §i din program reiese c3 nu putem livra mai devremae de luna mai produsul de prima calitate pe care-1 dore§li i §i-l meriti. - A§a, n-o s3-mi prtrea r3min3 limp ca s3 ma obi§nuiesc s-o simt, se plmstje Jonathan. - Crede-m3, Jonathhan, o barc3 de Quinn se simte minunat. Absolut perfecfct, adSuga el,'privindu-$i fra^ii cu un rTnjet scurt de lup, Tnaainte de a-l Tnghionti pe Jonathan sa intre Tn birou. - O s3 ne-acopere i pin5-n mai, conchise Cam, iar Ethan d3du din cap. - Sau va accepta I luna aprilie §i-o s3-l jupoaie pe bietul nenorocit de-un siupliment. - Oricum, il cuprinste Cam cu 0 minS de um3r, pin3 la sfir$itul zilei, vom ave%a un nou contract. Jos, Seth pufni: - Caca-m-a?, 0 sa-! 1 semneze pin-la prinz. Tipu-i ca $i fript. Cam i§i viri limba in , obraz: - La dou3, cel mai djevreme.

- La dou3§pe, ridica Seth privirea spre el. - Pe doi parai? - Sigur. Am ce face cu m3laiu'. - §tii, spuse Cam, Tn timp ce-§i scotea portofelul, tnainte de-a apSrea tu ca sS-mi ruinezi via|a, tocmai elftigasem o gramadS la Monte Carlo. Seth se strimba vesel: - Aicea nu-i Monte Carlo. - Mie-mi spui? li intinse bancnotele, apoi f£cu o mutrS, cind i$i v<Szu sofla intrind in clSdire. - Calmeaza-i. Vine asistenta social^. N o s5 aprobe ca minorii sS puna pariuri. - Auzi, am ci^tigat, sublinie Seth, dar i?i TndesS hTrtiile in buzunar. Ai adus ceva de mincare? o intrebS el pe Anna - A , nu, n-am adus. lmi pare rau. DistrasS, i$i trecu o min3 prin par. Avea in stomac un ghem grejos pe care se strSduia s£ nu-l ia Tn seama. Zimbi, cu o arcuire a buzelor care nu prea reu?ea sS-i cuprindS §i ochii. - Nu v-aji luat to|i mincare la pachet? - Ba da, da' tu de obicei ne-aduci ceva mai bun. - De data asta, am fost destul de ocupatS cu pregStituI mincarii pentru picnicul de miine. li trecu o mina peste cap. dupS care o IcisS s3-i cada pe umflr. Avea nevoie de ul fizic. - M-am gmdil, doar... s3 fac o pauzS §i sS v3d cum mai merge treaba pe-aici. - Phil tocmai l-a Tncaijat pe-un barosan bogat, pentru-o ton9 de lovele.

In regulS, asta-i bine, rSspunse ea, absents. Atunci, ■i trabui sS sSrbStorim. Ce-ar fi s3 fac eu cinste cu ni$te IniheJatS? Crezi cS te descurci s-aduci ni$te portii mari ou Iructe de la Crawford's? - Mda, se a$temu un zimbet larg pe buzele bSiatului. MS descurc. Anna scoase banii din po§elS. sperind sS nu observe cfl miinile-i erau cam nesigure. - A mea, fSrS alune. (ii minte? - Sigur. Am rejinut. M-am dus, o luS el la fugS, in timp ee Anna privea pe urmele lui, cu inima frintS. - Ce este, Anna? ii puse Cam milnile pe umeri, Tntorcind-o cu fa|a spre el. Ce s-a Tntimplat? - LasS-mS un moment. Am bStut toate recordurile ca sS ajung aid §i am nevoie de pu|in timp ca sS m3 lini$tesc. R3suf13 prelung, mai trase o data aer in piept §i se sim|i o idee mai calmatS. - Du-te s5-i chemi pe fra|ii tSi, Cam. - Okay. Dar IncS nu plecS, masindu-i umerii cu miinile. Rareori o vedea arStind atit de zguduitS. - Orice-ar fi, o s-o rezoIvSm noi. Se duse la u§ile de marfS, dincolo de care Ethan §i Phillip se certau pe teme de baseball. - S-a-ntimplat ceva, spuse el scu rl A venit Anna. Pe Seth l-a expediat. E tulburatS. Cind intrarS, Anna stStea lingS un banc de lucru, cu unul dintre caietele de desen ale lui Seth deschis. 0 usturau ochii vSzindu-§i propria fata, schiJatS cu grijS §i talent de mina bSiatului. Fusese mai mult decit un caz profesional, aproape

de la inceput. lar acum era al ei, la fel cum $i Ethan Phillip erau ai ei. Familia ei. Nu a glndul ca cine.* sau ceva i-ar fi vatamat familia. Cind se intoarse, insa, era mai sigura pe ea; scrutl chipurile tacute §i ingrijorate ale celor trei barbati car* devenisera esen^iali in via(a ei. - Uita(i ce-am primit a2 i la po$ta. Mina nu-i mai tremura cind scoase din geanta sen soarea. - E adresaia „Fam. Quinn“. Doar atit, „Fam. Quinn," repeta ea. De la Gloria DeLauter. Am deschis-o. Mi s-a p3rut ca e mai bine §i, ma rog, acum §i eu m3 numesc Quinn. l-o Intinse lui Cam. F3r3 o vorba, acesta Iu3 foaia de hirtie liniata §i-i dadu plicul lui Phillip. - A expediat-o din Virginia Beach, murmura Phillip. Noi i-am pierdut urma in North Carolina. UrmeazS linia piajilor, dar vine spre nord. - §i ce vrea? i§i indesa Ethan in buzunare miinile, cu pumnii strin§i. 0 turbare mocnita, surda, Ti pompa deja prin singe. - Ceea ce te-ai a$tepta, raspunse scurt Cam. Bani. ,Dragi Quinni" incepu el sa citeasca, .am auzit cum a murit Ray. Mare p3cat. S-ar putea s3 nu §tip cd Ray §/ cu mine am avut o Infelegere. Cred c£ veti dori s-o onorati, de vreme ce II pneti pe Seth. Cred c3 s-a adaptat destul de bine la voi, In casa aia drSgu(3. Mi-e dor de el. Nu §tip ce sacrifidu a fost pentru mine sS i-l dau lui Ray. dar am vrut ca singurul meu fiu s3 aibS parte de tot ce poate fi mai bun.“ - P3cat c3 n-ai vioara la tine, ii §opti Phillip lui Ethan. - .Am $tiul ca Ray avea s£ fie bun cu el.‘ continua Cam. ,$-a descurcat bine cu voi trei, iar Seth are In

.w e smgele lui.‘ Se opri un moment din citit. Scria negru pe alb. - AdevSr sau minciunS? i§i privi el fratii. - De asta ne vom ocupa mai tirziu. Ethan simtea o durere pornind din jurul inimii §i incepind sS-l strings. CIStinS insS din cap: - Cite$te mai deparle. - Okay. ,Ray $tia clt de mult m-a durvt s i m i despart de biiat, a$a d m-a ajutat. Dar acum. ctnd el nu mai e. incep s i-m i fac grip d s-ar putea ca acoto cu voi s i nu fie locul cel mai potrivit pentru Seth. S int dispusi s i m i las convinsi. D a d smtep hoti n p si-1 phep. vep onora promisiunea lui Ray de a m i ajuta. Voi avea nevoie de ni$te bani, ca semn d avep intenpi bune. Cinci mii. Mi-i putep trimite la Post Restant, a id In Virginia Beach. A§tept d o u i s ip tim ln i, considering d po$ta cam fntlrzie. D a d nu primesc nid o veste. voi $ti d nu dorip cu adevirat copilul. Voi veni si-1 iau. Cred ca-i e groaznic de dor de mine. S i- i spunep neapirat d m imica lui II iube$te $i s-ar putea si-1 va d i foarte curind.“ - Curva, fu primul comentariu al lui Phillip. Ne testeazS, i§i incearcS mina la incS un mic §antaj, ca sS vada dacS picam in plasS la fel ca tata. - Nu se poate, ii puse Anna o minS pe brat 'ui Cam, simtindu-i tremurul de furie. Trebuie sa ISsaji sistemul sS ac|ioneze. Aveji incredere in mine cS voi lua masuri sa nu facS asta. In instants... - Anna, impinse Ethan scrisoarea in mina intinsS a lui Ethan. Nu-I vom pune pe bSiatuI Ssta sS treacS printr-un proces. DacS exists o alts cale. - Doar nu vrei s-o plSte§ti, Cam... - Nu vreau sS punS mina nici pe-un cScScios de cent, se indepSrtS el, strSduindu-se sS-?i stSpineascS

mtnia. Crede ca ne-a apucat de boa§e, dar se in§eall Noi nu sintem un bSlrin singur. Se rasuci in loc. cu ochii scaparatori. - S-o vedem numai incercind s3 ajunga la noi ca s i puna mina pe Seth. - A formula* totul in cuvinte destul de atente, comenta Ethan, in timp ce parcurgea din nou scrisoarea Asta n-o face sa fie mai pufin amenintatoare, dar proasli nu e. - E lacoma, interveni Phillip. Daca urmare§te deja sfl mai obtina, peste ceea ce i-a piatit fata, inseamna ca incearca adincimea sacului, - Acum va considera pe voi sursa ei de venit, confirma Anna. §i nimeni nu poate prevedea ce va face daca afia ca sursa nu e u§or de muls. Oprindu-se, i§i lipi degetele de timple, impunindu-§l sa gindeasca. - Daca revine in comitat §i incearca sa ia legatura cu Seth, pot ob|ine sa fie rejinuta, sa i se inter2 ica pe cale legaia - cel pujin lemporare - orice direct cu el. Aveti custodia. lar Seth e destul de mara pentru a avea dreptul la cuvint. Intrebarea e, va vorbi? Ridica miinile, neputincioasa; apoi le iasa sa cada. - Mira spus foarte pujine despre viata lui de dinainte de a veni aici. Voi avea nevoie de date concrete, in scopul de a bloca orice tentativa de custodie din parlea ei. - N-o dore§te. $i nici ea nu-l dore$te pe el. Ethan abia reu§i sa se abtina sa stringa hirtia ghemotoc ?i s-o arunce. - Decit daca valoreaza cit prelul unei doze. I§i Iasa clien(ii s3-l incerce. Anna se intoarse cu fata spre el, pas1rindu-§i privirea

mlrnS §i directs. - Ti-a spus Seth asta? Ti-a spus cS au avut loc abuzuri sexuale §i el a fost fScut p3rta§? - Mi-a spus destule, se InSspri amarnic gura lui I ilhan. $i de el depinde dacS vrea sS-i mai spunS $i .illcuiva §i sS vadS totul scris intr-un afurisil de raport judecStoresc. - Ethan, ii puse Anna o minS pe bratul rigid. §i eu tin la el. Nu vreau decit sS-l ajut - §tiu, fScu el un pas Inapoi, fiindcS furia-i era prea feroce §i risca sS ?i-o descarce pe oricine. Imi pare rSu, dar exists momente cind sistemul nu face decit sS inrSutSjeascS $i mai mult situajia. Iti dS senzatia cS e§ti inghitit. FScu un efort s3-§i blocheze ecoul durerii. - Va §ti cS ne are pe noi, cu sau fSra sistem, stindu-i alSturi. - Avocatul trebuie sS §tie cS a stabilit legStura. luS Phillip scrisoarea de la Ethan, o impSturi §i o introduse Inapoi in plic. §i trebuie sS ne hotSrim cum vom proceda. Primul meu impuls e de a m3 duce in Virginia Beach, s-o scot din vSgSuna ei §i sS-i spun Tntr-un mod pe care sS-l inteleagS ce-o sS i se-ntimple dacS se apropie la mai pu|in de cincizeci de mile de Seth. - AmenintSrile n-au sS ajute... Tncepu Anna. - Dar ar fi o senza|ie al naibii de plScuta, i§i dezveli Cam din|ii. L3sa(i-m3 pe mine s-o fac. - Pe de altS parte, continuS Phillip, cred c5 s-ar putea sS fie foarte eficient - §i sS dea foarte bine, dacS ajungem vreodatS la un litigiu - dacS arnica noastra Gloria prime$te o scrisoare oficialS de la asistenta de caz a lui Selh. Conturind situatia, posibilitSjile §i concluziile trase. area sau incercarea de a a o

mamS naturala care se poate razgindi in legSturA <xj custodia copilului ei - un copil prezent in dosarele taJ«* ar intra in parametrii muncii tale, nu, Anna? Anna cSzu pe ginduri, §tiind cS i se cerea sS meaigl pe o sirma foarte subtire, intr-un echilibru perfect. - N-o pot ameninta. Dar... a§ putea-o face s£ stea |i sa judece. Marea intrebare, Tnsa, este: ii spunem lui Seth? - Ii e fricS de ea, murmurs Cam. Ce mama dracii, pugtiul tocmai tncepe sa se relaxeze, sS se creadS in sigurantS. De ce trebuie sa-i spunem c3 aia-$i vira iara$i coada-n viafa lui? - FiindcS are dreptul sS ?tie, rSspunse calm Ethan; nervii i se Iini§tiser5 §i putea gindi din nou limpede. Are dreptul sS §tie ceea ce s-ar putea sS aibS de infruntal. Daca §tii ce te pa§te, ai §anse mai mari. §i fiindcS, adSuga el, scrisoarea a fost adresatS familiei Quinn. E unul dintre noi. - A$ prefera s-o ard, murmurS Phillip. Dar ai dreptate. - l i vom spune cu totii, fu §i Cam de acord. - A§ dori s3 vorbesc eu. Cam $i Phillip il privirS amindoi pe Ethan: -T u ? - S-ar putea ca de la mine s-o e mai u§or. intoarse capul, cind Seth intra pe u§3. - Deci, hai s3 aflSm. - Mama Crawford a pus mai multa inghe{ata decit trebuia. B5i. nene, tuma de nu se mai oprea. Pe cheu sint cam un milion de turi§ti $i... Sporovaiala surescitatS i se opri. Ochii ii devenirS, din veseli, prudentf. In piept, inima Tncepu sS-i bubuie. Avea propriul ei simt al mirosului.

Anna Ti Iu5 din miini punga mare §i se intoarse s3 ■coats caserolele de inghetata cu capace de plastic. Ce-ar fi s3 stai jos, Seth? N-am nevoie s3 stau jos. li era mai u$or s5 aibS avantajul la start, din picioare, ilacS trebuia s-o ia la fuga. - Azi am primit o scrisoare. Ethan §tia ca era mai bine ca ve$tile proaste s5 se dea rapid §i simplu. - De la mama ta. - E aid? Erica li revenise, taioasS ca un scalpel. Seth f3cu un pas grSbit Tnapoi, Tnjepenind ca o scindurS cind Cam Ti puse mina pe um5r. - Nu, nu-i aici. Dar noi sTntem. Asta s£ fii minte. Seth se cutremurS o data, apoi t§i propti bine picioarele pe podea. - Ce naiba voia? De ce trimite scrisori? Nu vreau s-o v£d. - Atunci. nu e nevoie, il asigurS Anna. De ce nu-l la§i pe Ethan sS-fi explice, dup<5 care vom vorbi despre ceea ce avem de f3cut. - §tie ca Ray a murit, mcepu Ethan. Cred c-a aflat imediat, dar a mai durat plnS sS-i vin5 ideea. - l-a dat bani. Seth Tnghiji un nod, pentru a-§i alunga spaima. Fratii Quinn nu cuno$teau frica, i§i spuse el. Ei nu se terr.eau de nimic. - A intins-o. Nu-i c-a murit. - Nici nu credeam cS-i pas£, dar spera sa mai smulg3 ni$te bani. Despre asta era vorba in scrisoare. - Vrea s3-i plStesc eu? In creierul lui Seth exploda o frica nou5 §i c b ito ',re.

- Eu n-am bani. De ce-mi scrie mie dupa bani? - Nu tie (i-a scris. Baiatul inspira inlreiaiat, concentrirdu-se asupra fe|«i iui Ethan. Ochii acestuia erau limpezi §i rabdatori, gun ferma, serioasa. Ethan §tia, fu singurul lucru la care sa putu gindi. Ethan §tia cum era. §tia despre camere. mi rosuri, despre miinile grase Tn Tntuneric. - Vrea s-o piati|i. 0 parte din el dorea sa le cer$easca s-o faca. S3-i piateasca oriel! voia. Ar fi jurat cu singe ca avea sa faca tot ce-i cereau, pina la moarte. ca sa onoreze datoria. Dar nu putea. Nu cmd Ethan Tl privea, agteptind. §i Stiind. - Daca veti ceda, o s3 mai ceara. O sa se tot intoarca. I§i freca gura cu dosul miinii transpirate. - Atita timp cit §tie unde sint, o sa tot revha. Trebuie sa m3 due in alta parte, intr-un loc unde nu n3 va putea gasi. - Nu pled nicaieri, se lasa Ethan pe vine, ajungTnd cu ochii la nivelul alor Iui. §i nici ea nu va primi nici un ban. N-o sa ci§tige. Incet, mecanic, Seth i§i rasuci capul dintr-o parte in alta. - N-o cunoa$teti. - O cunosc, pe bucatele. Are destuia minte ca s3 §tie ca sintem hotari(i sa te (inem la noi, Ca te iubim indeajuns ca s3 piatim. V3zu strafulgerarea de emo(ie din ochii Iui Seth, inainte ca baiatul sa coboare. - §i am piati, daca a§a am pune capat la toate, daca am u§ura situafia. Dar nici n-o vom u§ura, nici n-o vom ingela. E a§a cum ai spus: ar continua sa se intoarca.

- §i-atunci ce ve^i face? - Ceea ce vom face acum. Cu to(ii, adauga el, a?laptTnd ca privirea lui Seth sa se opreasca din nou spre ihipul lui. In genere, vom continua la fel ca In prezent. Phil va vorbi cu avocatul, ca sa fim acoperiti §i pe partea ista .

- S3-i spui ca eu la ea nu ma mai Tntorc, tip3 furios Seth, aruncindu-i o privire disperata lui Phillip. Orice-ar fi, nu m3 mai intorc. - Am sa-i spun. - Anna fi va scrie o scrisoare, continua Ethan. - Ce fel de scrisoare? - Una degteapta, raspunse Ethan, cu o unda de zimbet. Cu toate cuvintele-alea de cincizeci de dolari §i chestiile care suna oficial. O s-o trimita in calitate de asistenta a ta de caz, pentru ca Gloria sa §tie ca avem de partea noastra sistemul §i legea. S-ar putea s-o puna pe ginduri. - Ura§te asisten^ii sociali, preciza Seth. - Perfect, zimbi Anna, pentru prima oara in mai mult de-o ora, cu sinceritate. Oamenii care urisc, de obicei, se §i tern. - Un lucru care ne-ar ajuta, Seth, daca l-ai putea face... Baiatul reveni cu privirea spre Ethan. - Ce trebuie sa fac? - Dac-ai putea sa vorbe§ti cu Anna, sa-i spui cum a fost inainte - cit de exact e$ti in stare. - Nu vreau sa vorbesc despre asta. S-a terminat. Nu ma mai Intorc. - $tiu, Ti puse Ethan o mina pe umerii tremuratori, cu blindete, §i §tiu ca a vorbi despre asta poate fi aproape ca §i cum ai fi din nou acolo. Am avut nevoie de mult

limp pentru a-i putea spune mamei mele - Stellel. C* M spun totul cu voce tare, de?i ea $tia deja cea mai man parte. Dupa aceea, a incepul sa fie mai bine. $i i-a aju tat, pe ea §i pe Ray. sS rezolve toate rahaturile legal* Seth se gindi la High Noon, la eroi. La Ethan. - A§a e cel mai just? - Mhm. a§a e cel mai just. - Vii §i tu cu mine? - Sigur, se ridica Ethan, mtinzfndu-i o mm3. Mergam acas3 §i discutam pina la capat.

Capitolul 14 - Gata? Mama? Timpu' sa pecam? - Aproape, Aubrey. Grace aplic3 ultimele retu§uri la salata de cartofi. presSrind ardei tocat pentru a-i da aroma §i culoare. Aubrey ?i punea incontinuu aceea$i intrebare, de dimineata de la ?apte ?i jumatate. Grace conchise c3 singurul motiv pentru care nu ajunsese la capatul rabdarii cu fiica ei era acela c3 §i ea se simjea la fel de agitata §i nerabdatoare ca un copil de doi ani. - Maaamaaa. La auzul profundei frustrSri din vocea ui Aubrey, Grace fu nevoita s3-§i Tnghita un chicotit. - la s3 v3d. Impacheta cu grija vasul in invelitoarea curata, ina-

*•*■<10 a se intoarce sa-§i studieze fetita. E§ti drSgala§S. - Am o funds. Cu un gest pur feminin, Aubrey ridicS o rninS, bStinse peste panglica pe care Grace i-o petrecuse printre feucle. - O funds roz. - Loz. Felifa ?i surise radioasS mamei sale: - DSgufS mama. - Muljumesc, pui§or. Spera ca §i Ethan sS fie de aceea$i pSrere Cum .ivea s-o priveascS? se intrebS ea. Cum trebuia sS se iwarte? Veneau atrl de mul|i oameni acolo §i nimeni mS rog, inafarS de fratii Quinn - nimeni nu $tia cS se lubeau. lubire. T§i spuse ea cu un oftat prelung. visitor. Era un lucru attt de minunat. Clipi din ochi, cind micile brafe o cuprinserS de picioare, strins. - Mama! Gata? Rizind, Grace o imbrSfigS cu putere §i o sSrutS. - In regulS. Hai sa mergem. Nici un general, in crele dinaintea unei bStSlii de­ cisive, nu-§i rinduise vreodata trupele pentrn actiune cu mai multS autoritate §i hotSrire decit Anna Spinelli Quinn. - Seth, pune scaunele alea pliante la umbra copacilor de-acolo. Phillip incS n-a venit cu gheata? E plecat de treizeci de minute. Cam! Tu §i Ethan puneti mesele de picnic prea aproape una de alta. - Acu’ un minut. replies printre dinfl Cam, erau prea depSrtate.

Dar porni de-a-ndSratelea, tirmd masa inca un paa - A§a e bine. E perfect. InarmatS cu fe(e de masS albe cu dungi ro§ii gi .il bastre vii, Anna traversS grSbitS peluza. - Acum puteti muta mesele cu umbrele, mai aproap* de apS. cred. Cam igi ingustS ochii. - Ai spus ca le vrei lings copaci. - M-am rSzgindit. Cam deschise gura sS protesteze, dar il zari tocmai la timp pe Ethan, care clStina din cap prevenitor. Fratela sSu avea dreptate, conchise el. Disculiile n-ar fi schimbal nimic. Anna se sucise §i se invirtise toata dimineata, iar cind ajunsera destul de deparle ca sa nu-i aud§ i-o spuse §i lui Ethan cu enen/area omului nedumerit. - ParcS era vorba de-o femeie practice, organizatS, adSugS el. Nu §tiu ce-a apucat-o. Nu-i decit un nenorocit de picnic. - Cred cS femeile exagereazS In situatiile astea, fu Ethan de parere. i$i amintea cum refuzase Grace sa-l lase s3 facS un du$ la el in baie, fiindcS urmau sa se intoarcS acasS Cam §i Anna. Cine putea §ti ce se intimpla intr-o minte de femeie? - La receptia de nuntS n-a fost chiar in halul asta. - Cred ca atunci avea altele in minte. - Mhm, mormSi Cam, in timp ce lua una dintre me­ sele rotunde cu umbrele - iar3$i - §i incepea s-o care spre apa in care soarele se reflecta orbitor. Phil e cel mai de?tept. S-a cSrat dracu' de- acasS. - Intotdeauna a avut talentul 3sta, incuviin(3 Ethan. Nu-I deranja sS mute mesele, nici sS instaleze scaunele, nici oricare alta dintre zecile de munci - mici §i mari

p» care le gasea Anna de fScut. ii alungau din minte ■i blemele mai grele. Dac3-§i permitea s3 gindeasca prea mult, Tncepea lA-$i formeze in cap un porlret al Gloriei DeLauter. De vreme ce n-o vazuse niciodata, imaginea inchipuita de creierul lui era a unei femei Tnalte, carnoase, cu par incllcit de culoarea nisipului, ochii duri, mlnjiti cu fard ca funinginea, gura fle§caiia de prea mullele intilniri cu ■licla §i prea desele Tmperecheri cu acul. Ochii erau alba§tri, la fel ca ai lui. Gura, in pofida Btratului gros de ruj, avea aceea$i forma cu a lui, $i §tia ca nu fata mamei lui Seth o vedea. Ci pe a propriel lui mame. Imaginea nu parea tulbure §i cetoasa, a§a cum devenise de-a lungul timpului. Era limpede §i taioasa de parc-ar fi fost ieri. Inca mai avea puterea de a-i ingheta sTngele In vene, de a-i inchega in stomac o frica animalica bolnavicioasa, sora cu ru^inea. Ii mai trezea §i acum dorinfa de a lovi cu pumni Tnvine|iti §i ?nsingera|i. Se intoarse incet, cind auzi tipatul de bucurie. $i o v3zu pe Aubrey alergind prin iarba, cu ochii straiucitori ca doua raze de soare. §i pe Grace, oprita linga treptele verandei, cu zimbetul ei cald $i doar putin cam sfios. N-ai n iti un drept, ?uiera mica voce rea din capul lui. Nici un drept nu ai sd atingi ceva a tii de minunat $i luminos. Dar, o, cita nevoie avea, o nevoie care-1 ineca precum un val de furtuna, azvirlindu-l in deriva. Cind Aubrey se avinta spre el, brajele lui se intinsera Tn jos. o ridicara §i o invirtira, in timp ce feti(a tipa de piacere. Voia sa fie a lui. Cu un dor ce pornea din maduva

oaselor, dorea ca acel copil perfect, inocent, vesol. apartini lui. Genunchii lui Grace §ov3ira in timp ce merge,i i. ) ii ei. Imaginea alcStuitS de ei doi i se intipSri in minto, In inima, de unde §tia ca n-avea sa se mai §tearg3 lif t batul lungan, cu miini mari §i zimbel serios, §i feti\a s lil lucitoare ca aurul, cu o funda trandafirie in par. Soarele ii scaida plin §i bogat ca iubirea ce §iroia dm inima ei. - A fost gata sa vinS de cind a deschis ochil. .m dimineata, incepu Grace. M-am gindit s3 venim pufin mai devreme, ca sa-i dam Annei o mina de ajutor. 0 privea atit de intens, de calm, TncTt nervii ei exu cutara un dans rapid sub piele. - N-au mai r<Smas prea multe de f3cut, dar... Se intrerupse, fiindca brajul lui se repezise. o cu prinse cu iuteaia §i for^a $i o trase spre el. Avu timp sa tragS aer in piept o data, surprinsa, inainte ca gura lui sfl i-o acopere pe a ei. Aspru, dornic, ii azvirlea fulgere fierbinfi prin singe, Ti fScea creierul surprins sa sa invirteascS vertiginos. Ca prin ceafa, auzi (ipatul incintat al lui Aubrey: - PupS, mama! A, da, i§i spuse Grace, grSbindu-se s5 prinda din urma ritmul frenetic pe care-1 stabilise el. Te rog. S3ruta-ma. saruta-ma, saruta-ma. 1 se paru ca auzea un sunet de la el, un oftat poate. care rasuna de undeva dintr-un loc aflat prea adtnc ca sa se poata auzi. Buzele lui se imblinzira. Mina care-i apucase spatele bluzei ca un am agafindu-se pe viata §i pe moarle se deschise, mingiie. Acea emotie mai ginga$a, mai delicata, ce iriza din el. nu era cu nimic mai calma decit acea prima §fichiuire de rapacitate; nu facea

iltti II r>S poleiascS muchiile jinduirii pe care o stirnise. Ii simtea mirosul. de cSIdurS §i de bSrbat. Simtea iiutoMil fiicei sale, pudrS §i copil. Bra|ele ei Ii incercuira |mi nmindoi, alcStuind instinctiv o unitate, rSminind astfel iliwl sSrutarea se incheie §i-$i putu Tndesa fata in umSrul

M NiciodatS n-o sarutase de fats cu altcineva. §tia cS, In momentul cind Ethan o imbra;i§ase. Cam se afla la doar cifiva pa§i distant^. $i se putea sS-i fi vSzut §i 8oth... $i Anna. Ce insemna? - PupS-m£! ceru Aubrey, bStindu-l pe Ethan cu palma po obraz §i tuguindu-§i buzele. ii indeplini dorinta, apoi T§i freca nasul pe gitul ei, gidilind- o §i fScind-o sa ridS. Apoi, intoarse capul §i ntinse cu buzele pSrul lui Grace. - N-am vrut sS te inhat a§a. - Sperasem s-o faci, murmurs ea. MS fScea sS simt c
- Intotdeauna m-am temut sa nu te prind gre§il. *1 nu te rup In doua, de prea multa stingacie. Niciodata mi m-am obi§nuit cu adevSrat. I§i trecu u§urel degetul mare peste pometele obn zului ei, unde pielea era caldd, ginga§3 §i m atasoell Apoi, T$i I5s3 mina sa cada Intr-o parte. - Mai bine s3 ne-apucam de treaba, inainte ca Ann* s3-l aduca pe Cam la capatul rSbdarii. Stomacul lui Grace continua s3 trepideze de o incln tare nervoasa, chiar §i cind incepu corvoada aduceri mincarii din bucatarie pe masa de picnic. Se surprindea oprindu-se. cu cite o salatiera sau platou in mina, pentru a-l privi pe Ethan batind in pamint ^aru§ii pentru jocul cu potcoavele. .,Uile cum i se unduesc mu$chii sub cama?a. E atit de^puternic. Prive$te rum il Tnva(a pe Seth sa tina ciocanul. E atit de rabdator. Poarta blugii pe care i-am spaiat eu alaltaieri. Man§etele se albisera §i incepeau sa se destrame. Avusese §aizeci §i trei de cen|i in buzunarul din faja, dreapta. Uite-o pe Aubrey cum i se cajara in circi. §tie ca va fi binevenita. Da, duce miinile inapoi, o salta pu|in ca s3 stea mai sigur, apoi se reapuca de treaba. Nu-I deranjeaza cind ea ii fura §apca §i incearca s3 §i-o puna pe cap. l-a crescut lung parul $i capetele lucesc in soare cind §i-l scutura din ochi. Sper sa mai uite un timp sa se duca la frizer. A§ vrea sa i-l pot atinge, chiar acum. Sa-mi inelez pe deget §uvi|ele acelea groase, decolorate de soare." - Ce tablou frumos. murmura Anna din spatele ei, facind-o s3 tresara; rizind incet, puse pe masa un enorm castron cu salata de paste tainoase. §i eu fac la fel cum

1 mi, uneori. Stall doar §i m3 uit. Frafii Quinn stnt ni§te • rtn eni foarte buni de privit. Eu tot cred c-am sa arunc doar o privire scurta, .ijifl care nu m3 mai pot opri, zimbi Grace cind Ethan " ridic3, tot cu Aubrey agajata in spinare, §i incepu s3 •* Invirteasca incet in cere, ca §i cum ar fi c3utat-o. - Are un stil miraculos de firesc cu copiii, comenta Anna. Va fi un tata minunat. Grace sim{i c3 i se infierbintau obrajii. §i ea se gindise la ace!a§i lucru. li era greu sa creada ca numai cu clleva saptSmini in urm3 ii spusese propriei sale mame c& niciodata n-avea s3 se mai marite. lar acum statea la Indoiaia §i se intreba. §i a§tepta. li fusese u$or s3 iniature loate gindurile despre c3s3torie. cind nu crezuse ca ar fi putut tr3i vreodata impreuna cu Ethan. Prima oara i$i ratase casnicia fiindca inima ei aparjinuse altui barbat, nu so(ului. Ea fusese de vina §i accepta responsabilitatea e$ecului. Dar cu Ethan putea face casatoria s3 straiuceasca, nu? l$i puteau intemeia un camin, o familie §i un viitor bazat pe iubire, incredere §i cinste. Ethan n-avea s3 se grabeasca, medita ea. Nu era stilul lui. Dar o iubea. II infelegea pe Ethan destul de bine pentru a §ti c3 pasul urmator avea s3 fie casatoria. Era deja pregitita sa-l faca. Mirosul burgerilor frigindu-se pe gratar, izul de drojdie al berii pompata dintr-un butoia§ rece. Risetele copiilor §i glasurile adul|ilor conversind tare, veseli, sau murmurind incet, in birfe suculente. Vuietul sc3zut al unei §alupe trecind in viteza, cu strigatele entuziaste ale ocupanfilor ei adolescent dangatele metalice ale pot-

coavelor lovite de jaloane Existau mirosuri, sunata imagini. Se vedea viu ro§ul, albul §i aibastrul pTnzatutiMI care acoperau mesele pline cu farfurii, salatiere, plniix. §i crStiji. PIScinta cu cire$e a doamnei Cutter. Salata da (.(• ve|i a Wilsonilor. Ceea ce mai ramasese din gSleat.i t»j porumb fieri pe care o aduseserS sotii Crawford. Co1i.i|« de Jell-0 §i salats de fructe. pui fripji §i pStlSgela tun purii. Oamenii erau adunati in grupuri sau rSsfiraji I'n scaune. pe gazcn, jos la debarcader §i pe verandS. Cijiva bSrbaji stSteau cu miinile-n §olduri, urmS/uvi jocul cu potccave, cu chipurile sobre in stilul oamenilm care chibiteaza la o competitie sportivS. Copiii domVrtau in cSrucioare sau brate primitoare, in timp ce aljii ■■ vSicSreau s5 li se acorde atenjie. Tinerii inotau §i sn bSISceau in apa rScoroasa, in timp ce batrinii i§i faceau vint la umbrS. Cerul era senin, argita imensS. Grace il vSzu pe Foolish adulmecind pe jos dupfl resturi de mincare: gSsea o multime §i-$i imagina cS avea sa sufere de indigestie ca un... desigur, ca un ciine, pinS nu se termina ziua. Spera sS nu se mai termine niciodatS. IntrS la marginea apei. jinind-o strins pe Aubrey, in pofida colacelor colorate pe care le avea trase pe braje. I$i cobori fiica in apS, rizind cind picioru?ele lui Aubrey incepurS sS se zbatS incintate. - Hai, hai, hai si tu! o chemS Aubrey. - lubito, nu mi-am adus costumul de baie. Dar mai inaintS pufln, pinS cind apa ii ajunse la genunchi, pentru a o putea ISsa pe Aubrey s3 se bSISceascS.

- Grace! Grace! Fii atentS! Indatoritoare, Grace miji ochii in scare, pentru a-l i- pe Seth cum facea din fuga un salt de pe ponton, •' nglnd genunchii la piept, cuprinzindu-§i-i in brate §i 1 apa ca o bomba, spre a stimi o jerba sclipitoare. tfopind-o toata. Ghiulea, anunta el mindru cind ie$i la suprafata: t • zimbi. MamSSa, te-ai udat toata. Seth, ia-mS, intinse Aubrey bratele, tncordindu-se. I.l-ma. - Nu pot, Aub. Mai am de dat cu ni$te bombe. Cind porni mot spre ceilal|i b5ie|i, Aubrey incepu sa zlmbeasca. - Se va Tntoarce sS se joace mai tirziu, o asigura Grace. - Acuma! - Imediat. Pentru a preveni o criza de toata frumusefea, o arunca pe Aubrey in sus, prinzind-o in momentul cind atinse apa. 0 ISsS s3 lipaie §i sa stropeasca, dupa care ii dadu drumul, mu§cindu-$i buzele cind o vazu pe Au­ brey delectindu-se in libertate. - inot, mami. - vad, iubito. E§ti o inotatoare buna. Dar nu te-ndeparta. A§a cum se a§teptase. soarele, apa §i emo|ia contribuiau spre a obosi fetita. Cind Aubrey incepu sa clipeasca §i sa deschida ochii larg, a§a cum facea cind infrunta somnul, Grace o trase spre ea. - Hai sa bem ceva. Aubrey. - Inot. - O sa mai inotam. Mi-e sete.

Grace o ridicS in brate, adunindu-gi for|fll ■i venea s3 plingS,

- Ca Ariel? - Da, ca Ariel din film. Incepu sa urce pe mal, iar mina lui Ethan o intimpInA prinzindu-i-o strins pe-a ei. $i, cind Grace igi regA'ii echilibrul, Ethan i-o luS pe Aubrey din brate. - Inot, ii spuse ea. cam jalnic, apoi igi ingropa fata In adincitura gitului s£u. - Te-am vSzut cum Tnotai. Era uda, rece gi ghemuita linga el. Ethan tntinse mina, o lua din nou pe a lui Grace gi o trase pe mal. De asta data, degetele ii patrunseri printre ale ei, finindu-se strins. - Se pare c5 acum am doua sirene. - E obosita, spuse incet Grace. Asta o irita uneari. E uda, adauga, dind sa i-o ia din brate pe Aubrey. - Sta bine, ii elibera Ethan mina, numai fiindca voia sa-gi treaca degetele peste parul ei umed gi lucitor. §i tu egti uda. Apoi, ii cuprinse umerii cu un brat. - Hai s3 ne plimbam un timp pe la soare.

In raguli. Poate prin fa^a casei, propuse el, zrmbind pu|in, * iimti cum Ti adia pe piele respiratia lui Aubrey, de• • il mai regulati. in timp ce adormea. Unde nu-i a$a <*• flHillfl lume. Cu mirare §i simtind un val meet de plicere, Carol " - roe II vizu pe Ethan lumdu-i fiica §i nepoata la plim* Cu ochii ei de femeie. vedea mai mult decit un - in 51 prieten plimbindu-se cu o vecina §i prieteni. •"j«*lsiv, i§i trase sotul de brat, distrigindu-i atentia de • runda de potcoave in care era absorbit. Stai putin, Carol. Junior $i cu mine mergem la ci§tig In runda asta. la uite. Pete. Uiti-te-acolo. Grace e cu Ethan. Vag nemultumit. Pete arunci o privire §i ridica din umeri. - E i, §i? - Cu el. Pete, capsomanule. O spusese cu exasperare §i afectiune. - Ca doi iubiti. - Iubiti? Pufni, gata s i alunge gindul - Dumnezeu ii era martor c i lui Carol Ti veneau cele mai sucite idei din cind in cind. Ca atunci cind o apucase s i fa c i 0 croazieri p in i in Bahamas. De parca n-ar fi putut lua 0 barci oricind poftea, din propria lor ogradi. Dar apoi observi - cava in modul cum se apleca trupul lui Ethan spre Grace, In felul ei de a-§i inclina capul. Imaginea i! fic u pe Pete si-§i foiasca picioarele in loc, incruntat, mutindu-si privirea. - Iubiti, m orm ii el. f i r i a $ti ce pdrere ar fi trebuit s i a ib i. Nu-§i big a nasul in viata fiicei lui, i§i reaminti. Por-

nise deja pe drumul ei Tn viata. Se tncrunta cu putere tn soare, amintindu-91 ■ I fusese cind fetita lui t§i rezemase capul pe urnarul la fel cum facea acum Aubrey cu Ethan. Cind erau atlt de mici, i§i spuse Pete, aveau In credere in oameni §i-i priveau §i credeau tot ce II ■■ spunea, chiar §i de le-ai fi spus ca tunetele nu sinl
Nu-ncepe s3 te iei de mine, Carol. N-am nimic de Se desprinse de ea, neluindu-gi in seama vin o M'a, c5ci gtia ca gestul lui avea s-o doara. Vreau o bere, murmurS, Tndepartindu-se. Phillip Quinn $i cT^iva dintre ceilalli stateau aduna^i in urul butoiagului. Pele observa amuzat c5 Phillip flirta cu '•la lui Barrow, Celia. Nu-I putea Tnvinui - era ciadita ca un model de la Playboy gi nu se temea s-o arate. Nu era un lucru pe care un b3rbat s i Tnceteze s3-l observe, Chiar daca era destui de batrin ca s 3 - l fie tata. - S3 va pun una, domnule Monroe? - Mul^am, arata Pete cu capul spre petrecare^ii din ' urtea din spate. Ti-ai adunat multa lume azi aid, Phil. §i-ai aranjat frumos. Tin minle ca ai tai dadeau cite-un picnic aproape-n fiecare vara. E bine ca paslrezi tradi^ia. - Anna a fost cu ideea, ii raspunse Phillip, dindu-i o bere cu spuma intr-o cana Tnalta de plastic. - Le vin mai mult femeilor, decit barbatilor, cred. Daca eu n-apuc, s3-i spui ca-i multumesc pentru invitatie. Tre’ sa ma-ntorc pe cheu peste vreo ora, ca sa pregatesc lansarea. - Intotdeauna Tti iese bine. Ai cele mai bune artificii de pe Coasta. - Traditia, repeta Pete. Era un cuvTnt care conta pentru el. Carol Monroe nu era singura care observase cum se plimbau Ethan $i Grace impreuna. Supozijiile gi zTmbetele gtrengaregti incepura sa se rasptndeasca peste salata de cartofi gi crabii fierji la abur. Mama Crawford igi legana furculi(a spre buna ei prietena Lucy Wilson.

- Dacd md-ntrebi pe mine, Grace va trebul v i i> itf picioru-n prag, dacd vrea ca Ethan Quinn sd-$i iu/ J pirostriile Tnainte ca feti|a asta sd intre la colegiu. In viell mea n-am vdzut un om care sd se mi§te a§a de-nc»l - E cumpdtat, spuse cu loialitate Lucy. - Nu te contrazic. Spun dear cd-i prea mocdil V4d cum li se scurg ochii unuia dupd celdlalt ined dinainta
■ < I fierbinte de vara, Grace se opri s3 mai toarne ceai i la gheata. Inainle de a fi umplut pe jumatate primul i j -r, mama ei se apropie grabita, numai zimbete. 0, da-mi-o mie pe feti|a asla scumpa. Nimic nu ma •' .teste mai mult decTt s3 am grija de un copil care «me. In timp ce vorbea, incet §i repede, o Iu3 pe Aubrey bratele lui Ethan. Imi va da un motiv perfect ca s3 ma a$ez pu|in la umbra $i s3 am lini§te. Jur ca ma dor urechile de cit a vorbit Nancy Claremont. Voi, tinerii, merged s3 v3 distrati. - Tocmai ma pregaeam s-o culc, incepu Grace, dar mama ei alunga propunerea cu un gest. - Nu-i nevoie. nu-i nevoie. N-am nici pe departe deslule ocazii s-o jin in brate cmd sta cuminte. Duceti-va sa va continuati plimbarea. Totu^i, mai feriti-va §i voi de soare. E ca un cuptor. - Buna idee, spuse meditativ Ethan, in timp ce Carol se indeparta grabita, gingurindu-i lui Aubrey care dormea. Pu|ina umbra §i lini§te nu fac nici un rau. - Ei... in reguia, dar mai am dear vreo ora §i va trebui sa plec. Ethan o tragea u§urel spre copaci, gindindu-se sa gaseasca un loc ferit, intim, unde s-o sarute din nou. Se opri la marginea padurii, privind-o Tncruntat: - Unde s3 pled? - La serviciu. Asta seara am de lucru la ctrciuma. - Era seara ta libera. - Era - adica, este de obicei, dar mi-am luat ni§te ore suplimentare. - Deja munce§ti prea multe ore. Grace zimbi, distrasa - apoi u§urata. cind umbra in care intra reduse la jumatate canicula intensa.

- Mai am doar citeva. Shiney a fost intelegator \ m I ajutat sa pun la loc ce-a trebuit s5 dau pentru ma$in.i ■■ ce bine e aici, inchise ea ochii, inspirind adinc airul racoros §i umed. Anna a spus ca mai tirziu tu §i fra|ii 111 ve(i cinta. Imi pare rau c£ nu v3 pot auzi. - Grace, |i-am spus ca daca banii slot o problem*. in ajut eu. Grace deschise din nou ochii. - N-am nevoie de ajutorul t3u, Ethan. MS pricep ifl lucrez. - Mhm, te pricepi. Toji v3 pricepe|i, naibii. Se indeparta de ea, apoi reveni, ca §i cum ar fi In cercat s i scape de enervarea care-1 rodea. - Nu gindul c3 te canone§ti atita acolo. $ira spinarii ei intepeni - o simtea devenind rigida §i dreapta, vertebra cu vertebra. - Nu vreau sa ne certam din nou pe tema asta. E o munca nonmaia, cinstita. - Nu ma cert cu tine, iji spun doar. Pomi spre ea, cu enervarea care i se involbura in ochi surprinzTnd-o pe Grace destul de mult incit s3 se retraga pfn3 linga un copac. - Te-am auzit spunTnd-o §i alta data, zise ea cu voce inexpresiva. lar asta nu schimba faptele. Lucrez la cTrciuma §i voi continua s3 lucrez acolo. - Ai nevoie de grija cuiva. II rodea dureros faptul ca nu putea fi el acela. - N-am nici o nevoie. N-avea pe dracu’. I se vedeau deja cearcane de oboseaia sub ochii aceia verzi §i schimbatori, iar acum ii spunea ca avea sa care tavi pina la doua noaptea. - l-ai achitat lui Dave ma§ina? - Pe jumatate.

lira umilitor. - A fost destul de cumsecade ca sa m-a$tepte pina 4jn.n viitoare cu restul. N-ai sS-l piate§ti. Acesta, macar, era un lucru pe care-1 putea face. §i *."a s3-l fac5, pe to|i sfin\ii. - Ann s3-l piatesc eu. Grace uita de orice umilinja. Earbia i se ridicS, scurt |i rapid ca un glonf. - Ba n-ai s3-l piate$ti. Alta data, ar fi luat-o cu bini§orul, ar fi convins-o. Sau pur §i simplu ar fi procedat tacit. Dar ceva se razvrata in cl - ceva ce exista acolo, fierbind mocnit. din dimineata cind se Intorsese §i o vazuse. Nu-I I3sa sa glndeasca, numai s3 simta §i sa actioneze. Cu ochii a|inti|i intr-ai ei. ridica o mina, apucind-o de git. - Sa taci. - Nu sint un copil, Ethan. Nu pofi S3... - Nu ma gindesc la tine ca la un copil, Ochii ei straiuceau patrunzatori. Infierbintau ceea ce fierbea in el, pina la clocot. - Am incetat s-o mai pot face §i nu ma pot intoarce in urma. De data asta, fa ce vreau eu. Nu $tia cind incepuse sa i se intretaie respirajia §i s-o treaca fiori prin piele. Ca prin cea|a, sim|i scoarta aspra a copacului zgiriindu-i miinile cu care o ap§sa. Nu se mai gindea c3-i propunea sa accepte citeva sute de dolari pentru o ma§ina. - Ethan... Cealalta mina a lui i se lasase pe sin. Ethan nu voise s-o puna acolo, dar o acoperea $i degetele incepura sa i se flexeze, framintind-o. Avea cama§a inca umeda, dear pu|in umeda. li simtea pielea incingindu-se pe dedesubt.

- FA ce vreau eu, de data asta. repeta el Ochii lui Grace erau imen§i. Cadea in ei, 1nodi~* < Inima ei Ti palpita sub m in i, ca §i cum ar (i (imil i palmA, bStind, Gura i se prAvAli peste a ei cu ■■ !*<• violent^ pe care, cine §tie cum, nu §i-o mai putnn In* li auzi tipAtuI §oca1. inAbu$it sub buzele lui .n|u Ceea ce nu facu decit sA-i trezeascA un fior tenehrot CAIdura emana din el navalnic, nAucind-o. Dinin I mu§cau aspru buza, facind-o sa lipe u§or, sA s« it chida In calea invaziei iuji §i agile a limbii lui. Senzatiile curgeau prea rapid pentru a se deal unele de allele, dar toate erau neguroase, acuta 91 ««i0 zistibile. Miinile-i alergau peste tot. ridicindu-i bluza.
•i l.lloase ca bricele, care*l sfi§iara brutal, i se tnro$i i.hiar §i cmd se limpezi, continua sa se cutremure, sa iMii' Treptat, deveni co nse n t de realitate. Azi bocanitul « al unei cioc5nitori in adincul padurii, risetele crisUtlintj dincolo de copaci. $i respirs|iile cu suspine ale lui (luice. Sim|i briza racorindu-i pielea. §i tremurele ei. Oh, Doamne! Fir-a§ al naibii, injura el incet, cu

IHilima. - Ethan? Nu §tiuse, nici n-ar fi crezut ca un om putea avea o nsemenea dorin^a Tnauntrul s3u. Pentru ea. - Ethan, repeta, §i §i-ar fi ridicata tn jurul lui brajele viaguite, daca el nu s-ar fi retras.

- larta-ma, eu... Nu-§i gasea cuvintele. Nimic din ce-ar fi putut spune nu era potrivit, n-ar fi fost de ajuns. Se apleca, Ti ridica §orlul la loc §i i*l incheie. Cu aceea§i incetineaia grijulie, ti aranja camaga. - Nu-ti pot prezenta nici o scuza pentru asta. Nu exista nici una. - Nu vreau sa primesc scuze. N-am nevoie de a§a ceva pentru ceea ce facem tmpreuna, Ethan. Ethan privi in pamint, pe cind in cap Ti Tncepea o pulsatie surda. - Nu |i-am dat de ales. §tia ce Tnsemna sa nu ai de ales. - Am ales deja singura. Te iubesc. Atunci o privi, cu tot ceea ce traia in el involburindu-i-se in ochi. Gura ei era umflata. dupa felul cum i-o pradase. Ochii-i erau enormi. Trupul purta cu siguranja vinatai lasate de miinile lui. - Meriti ceva mai buni de-atit.

- imi place s3 creel c5 te merit pe tine. M3 faci sS mfl simt... dorita. Nici mScar nu e Ssta cuvintul potrivit, I91 apSsi Grace 0 mina pe inima care inca-i mai batea cu viteza Rivnita, Intelese ea. Rivnita. lar acum, imi para rau... Privirea i se abatu dinspre ochii lui. - Imi pare r3u pentru toate femeile care n-au aflat niciodata ce inseamna a fi rivnite. - Te-am speriat. - Un moment. Cople§ita, expira scurt. - Ce naiba, Ethan, trebuie neaparat sa*ti spun ca mi-a piacut? Ma simfeam neputincioasa §i dominata §i era atit de fascinant. Ti-ai pierdut controlul §i, de ceie mai multe ori, ai un autocontrol incredibil de puternic. Mi-a piacut s i $tiu ca poate ceva ce-am facut, sau ceva ce stnt, |i l-a zdruncinat. Ethan i§i trecu o mina prin p3r. - M3 zapace§ti, Grace. - Nu voiam. Dar nu cred nici ca e prea rau. Oftind, Ethan f3cu un pas inainte, doar atita clt sd-i netezeasca la loc parul rascolit. - Poate problema e ca am crezut ca ne cuno§team atit de bine. Oar nu $lim toate amanuntele. li lua mina, studiind-o cu ingindurarea aceea a lui incruntata care-i piacea atit de mult. Apoi, fi saruta degetele intr-un mod ce-i f3cu genele sa tremure. - Nu vreau sa-^i fac niciodata vreun rau. In nici un fel. Dar o facuse ?i avea s-o mai faca. Ramase cu mina ei intr-a lui. in timp ce porneau inapoi spre lumina soarelui. Trebuia sa-i dezvaiuie curind acele amanunte despre el. Astfel, Grace avea sa tnfeleaga de ce nu-i putea darui mai mult.

C ap ito lu l 15 - Deci, nu gtiu daca voi mai umbla cu el, fiindcS devine mult prea posesiv, injelegi? Nu vreau sa-i ranesc sentimentele, dar trebuie sS mai §i traiegti, este? Julie Cutler mugca din marul verde §i lucios pe care-1 luase din fructiera, in bucataria lui Grace. Se sim^ea acolo ca acasS. Dezinvolta, se saita pe bufet. in timp ce Grace impaturea rufele pe mas3. - In plus, contiunS ea, gesticulind cu marul, am cunoscut un tip incredibil de scump. LucreazS la magazinul de computere din complex. Poaria nigte ochelari mici cu rame metalice §i are cel mai dulce zimbet din lume, zimbi, luminTndu-i-se toata fa|a dragaia$a, in forma de inima. l-am cerut nurnSrul de telefon §i a rogit. - l-ai cerut numSrul de telefon? Grace asculta doar pe jumatate. li piacea mult cind Julie venea doar in vizita. Intoldeauna era plina de haz, energie §i subiecte de vorba. in ziua aceea. insa, ii era greu sa se concentreze. Avea mintea prea plina de cele intimplate Tntre ea gi Ethan in padurea aceea umbroasa. Ce anume sarise din el ca s-o devoreze - gi de ce in conlinuare devenise atit de distant? - Sigur, igi inclina Julie capul, cu ochii ei caprui plini de umor. Tu n-ai dat niciodata o intilnire unui tip? Haide,

Grace, sTntem In pragul mileniului trei. Celor mai mul|i la place de mor clnd femeia ia initiativa. Oricum... l§i scutura pe spate pletele §atene, cu fir lung ft drept. - Lui Jeff i-a piacut - computeristul sexy. La incepul s-a fisticit de tot, dar pe u rm i mi l-a dat $i clnd l-am sunat, mi-am dat seama ce fericit era. A$a ca ie?im impreuna, dar mai TntTi trebuie s-o rup cu Don. - Bietul Don, murmura Grace, arunclnd o privire absenta, clnd Aubrey rasturna turnul de cuburi pe care-1 construise, apoi Ti aplauda distrugerea. - Ei, o sa-?i revina el, ridica din umeri Julie. Nu-i ca §i cum ar fi Tndragostit de mine, sau a§a ceva. E doar obi§nuit sa aiba o puicuta. Grace fu nevoita sa zimbeasca. In urma cu citeva luni, Julie fusese innebunita dupa Don, repezindu-se s3-i spuna lui Grace toate detaliile despre TntTInirile lor. Sau, banuia Grace, cel pu{in o versiune cenzurata - Mi-ai spus ca Don era omul ales. - A fost, rise Julie. O vreme. Inca nu sTnt gala penlru unul singur. Grace se duse la frigider, sa toarne de baut pentru toate trei. La virsta lui Julie - nouasprezece ani - ea fusese Tnsarcinata, maritata §i Tngrijorata de achitarea notelor de plata. Acum avea doar cu trei ani mai mult, dar parc-ar fi fost trei sute. - Atunci, bine faci c3 tot cauji. ca sa fii sigura. li d3du un pahar, sus{inindu-i un moment privirea. - §i ca s3 ai grija. - Am grija, Grace, o asigura Julie, mi§cata. A§ vrea sa fiu maritata, Tntr-o zi. Mai ales daca Inseamna sa am un copila$ la fel de minunat ca Aubrey. Dar vreau sa termin colegiul, apoi sa vdd §i eu cite ceva din lume. Sa

fac diverse, adSuga, gesticulind larg. N-am chef sS m3 pomenesc legatS de miini §i de picioare schimbind sculece §i lucrlnd Tn cine $tie ce fundatura numai fiindca m-am lasat dusa cu vorba de un (ip... Lasa fraza Tn aer, deodata cople§ita sincer de ceea ce spusese. Cu o expresie de scuza Tn ochii enormi, se Ifisa sa lunece jos de pe bufet. - Doamne, iaria-ma. Batuta-n cap mai pot s3 fiu uneori. N-am vrut sa... - Nu-i nimic, o strmse Grace scurt de bra^ Exact asta am facut eu, exact asta am lasat sa mi se Tntimple. MS bucur ca tu e$ti mai istea|a. - STnt o cretina, murmura Julie, in pragul lacrimilor. 0 timpita insensibiia. STnt nesuferita. - Ba nu egti, rise u§or Grace, luTnd din co§ un spielhosen de-al lui Aubrey. Nu mi-ai lezat amorul propriu. Detest gTndul ca n-am fi prietene destul de bune ca sa pofi spune ceea ce gTnde$ti. - E§ti una dintre cele mai bune prielene ale mele. §i am gura mare. - Ei. asta-i drept, chiccti Grace, vazlndu-i strimbatura. Dar imi place. - Va iubesc §i pe tine §i pe Aubrey, Grace. - §liu. Acum, nu-|i mai face griji §i spune-mi unde te duci cu Jeff, dragaia§ul de la computere. - $usia protejata. Cinema §i pizza. Julie slobozi un oftat slab de u§urare. S-ar fi... ras in cap §i vopsit purpuriu, decise ea, inainte de a face ceva care s-o doara pe Grace. SperTnd sa-§i compenseze, macar pu|in, insensibilitatea, zTmbi radioasa: - §tii, a? fi fericita sa am grija de Aubrey Tn urmatoarea la seara libera, daca vrei sa ie§i cu Ethan. Grace terminase de Tmpaturil dressurile §i Tncepea

cu §osetele Se opri, cu ochii mari $i cite o §osetu|a alb.1 cu dunga galbena in fiecare m in i -C e ? - §tii - s5 vedefi un film, s3 mergeti la un restaranl, orice. Pe cuvintul orice', ridica din sprincene, apoi fScu un eforl s5- §i stapineasca zimbetul la vederea expresiei lul Grace. - Doar n-ai s3-mi spui c3 nu te inti!ne§ti cu Ethan Quinn. - P3i, el... eu... cobori ea privirea neputincioasS. spre Aubrey. - Daca era vorba s3 fie secret, ar trebui sa-?i parcheze camioneta in alta parte, nu pe aleea ta, in nop|ile cind doarme aid. - O, Doamne! - Care-i problema? Doar n-ai o aventura ilicita - cum are domnul Wiggins cu doamna Lowen luni dupa-amiaza, la motelul de pe Drumul 13. Auzind sunetul strangulat al lui Grace, Julie nu facu decit sa ridice din umeri: - Prietena mea, Robin, lucreaz3 acolo $i urmeaza colegiul la serai, §i zice ca se cazeaza in fiecare joi dimineaja, la zece jumate, in timp ce ea a§teapta in ma§ina. Oricum... - Ce-o fi crezind mama ta? §opti Grace. - Mama? Despre domnul Wiggins? Pai... - Nu, nu. Pe Grace n-o interesau tavaielile saptaminale ale grasu)ului domn Wiggins intr-un motel. - Despre... - A, de tine §i Ethan. Cred c-a spus ceva de genul ca „era §i timpul". Mama nu-i idioata. Tipu-i o mare figurS,

preciza Julie, cu adinc5 sim(ire. Vreau sa zic, e uluitor cum umple un triccu. $i zimbetul 31a. li trebuie ca la zece minute pinS termina sa i se intinda pe fa|3. ?i pina atunci, bai frate, iti curg balele. Vara trecuta, Robin §i cu mine ne-am dus Tn fiecare zi pe cheu numai ca sa ne uitam la el cum ?§i descarca prada. - Zau? facu Grace, cu voce slaba. - Ne-apucase pe-amlndoua rau de tot dupa el. Viri mina In bonboniera de faianta $i g3si dou3 fursecuri cu stafide. - Am flirtat cu el Tn slil mare, ori de cite ori am avut ocazia. - Ai... flirtat cu Ethan, - Mmm, dadu Julie din cap, inghifind un fursec. §i crede-ma c-am facut mari eforturi. Cel mai mult cred ca l-am facut sa se simta incurcat, da" i-am smuls vreo doua zimbete trasnet. Surise veseia, vazind-o pe Grace ca o privea cu ochii mari. - A, mi-a trecut de mult, a§a ca nu-|i face nici o grija - Bine, lua Grace paharul de care uitase, bind cu sete. Asta-i bine. - Totu$i, are-un fund de coma. - Of, Julie! Grace i§i mu$ca buza, ca sa nu chicoteasca. aruncind o privire plina de in|eles spre fiica ei. - N-asculta. §i, de fapt, cum venise vorba? A, da, ziceam ca am eu grija de Aubrey daca vrei sa ie§i in ora§. - Pai, iti mul|umesc. Incerca sa se decida daca voia sa incheie subiectul Ethan Quinn.sau sa mai continue, cind auzi o bataie Tn u§a §i-l v3zu stind la intrare.

- Ca prin farmec, murmura Julie, cu romantismul In florindu-i In inimS. Auzi, ce-ar fi s-o iau eu pe Aubrey in vizita la mama, o vreme? O (in gi-i dau gi cina. - Dar mai am aproape o or3 pina sS plec la lucru. Julie Tgi dSdu ochii peste cap: - Atunci, folosegte-(i timpul cu cap. §i o luS pe Aubrey In bra(e. - Vii la mine, Aubrey? Sa-mi vezi pisoiagul? - Aaaaa, pis-pis. Pa. mama. - Bine, dar... legeau deja pe uga din spate, Aubrey chemind pisoiul gi dind din miini nebunegte. Privi din nou spre Ethan, studiindu-i chipul prin plasa de (m(ari, apoi ridica miinile. Ethan se hotSri s-o ia ca pe o invita|ie gi intrS. - Aia care-a fugit cu Aubrey era Julie? - Da. A dus-o sa se joace cu pisoiul ei gi sa ia cina acolo. - E bine c£ ai pe cineva ca Julie sa vadci de ea. - FSrS Julie, ag fi pierdutS. Nedumerita, Grace Incline din cap. Ethan statea stingherit, cu o mln3 la spate. - S-a-ntimplat ceva? Te-ai lovit la min3? -N u . Ce idiot era, igi spuse el, oferindu-i florile pe care le (inuse ascunse. - M3 gindeam c3 poate (i-ar piacea. Voia cu disperare s3 g3seasc3 un mod de a se achita pentru felul cum o tratase in pSdure. - Mi-ai adus fiori. - Am furat citeva, de ici, de colo. Mai bine S3 nu-i spui Annei. Crinii i-am cules de pe marginea drumului. Au inflorit din plin, anul 3sta.

li culesese flori. Nu cumpSrate de la florarie, ci unele !-• care se oprise, le alesese §i le rupsese cu miinile lui. Oftind prelung, tremurator, Grace i§i Tngropa fa|a in ■le - Sint minunate. - Ma due cu gindul la tine, Aproape totul are efectul ista. lar cind i$i inaifa capul, cmd Ethan v3zu ca ochii-i urau uimiti §i gale$i, i§i dori s3 fi avut mai multe cuvinte, mai potrivite, mai delicate. - $tiu c3 acum nu mai ai decit o sear§ libera. A§ vrea sa te invit la cina, daca n-ai alte planuri. - La cina? - E un local care le place Annei §i lui Cam, In Prin­ cess Anne. La costum §i cravata, dar sustin c i mincarea merita sacrificiul. Ti- ar piacea? Grace i$i dadu seama ca mi$ca din cap ca o proasta §i-§i impuse s3 se opreasca. - Mi-ar face mare piacere. - Tree sa te iau. Pe la §ase jumate? $i iar incepu sa i sa baiangane capul ca un prihor pe arc beat - Bine. Ar fi perfect. - Acum nu mai pot sta, ma a$teapta la ?antier.

- E-n reguia. Se intreba daca ochii-i erau atit de enormi pe cit §i-i simfea. L-ar fi putut devora cu ei. - Iji multumesc pentru flori. Sint minunate. - N-ai de ce. $i, |inindu-§i §i el ochii larg deschigi, se apleca §i-$i depuse buzele peste ale ei, meet, foarte incet. li v3zu genele tres3rind, vazu verdele irigilor inceto§indu-se sub firi§ioarele acelea de aur.

- Atunci, ne vedem miine searS. Mugchii i se inmuiasera ca plastilina. - Miine. TngSima ea gi I3sa s3-i scape un oftat pm lung, prelung de tot, in limp ce Ethan pleca gi iegea |m ug3. li adusese flori. Stringindu-le cozile in ambele mirnl. le intinse in fata gi incepu sa valseze cu ele prin caafl Flori minunate, parfumate, cu petale catifelate. lar dacfl unele dintre acele petale se scuturau pe jos in limp cn dansa, scena devenea cu atit mai romantic^. 0 fSceau sa se simta ca o printesa, ca o femeie. I <: mirosi cu desfatare, in timp ce revenea In buc3t3rie dupfl o vazA. Ca o mireasa. Se opri brusc, privindu-le lung. Ca o mireasA. Capul incepu sa i se invirteasca, pielea ii deveni fierbinte, miinile tremuratoare. Cind igi dadu seama ca-gl tinea respiratia, o slobozi cu un guierat, dar in timp ce incerca s3 tragS iarSgi aer in piept, i se opri impiedicatS. ii adusese flori, igi spuse ea din nou. O invitase la cina. Incet, igi ap3s3 o mina pe inima, pentru a descoperi ca batea ugurel gi repede, foarte repede. Avea s-o cearS in casatorie. In cAsAtorie. - O , Doamne! Vai de mine. Picioarele-i erau gata sa se inmoaie, aga ca se ageza pe podeaua bucatariei, cu florile in brate, ca un copil. Flori, sarutari tandre, o cina romantica in doi. Ii facea curte. Nu, nu. Se pripea s3 trag3 concluzii. Nici in ruptul capului n-ar fi ajuns aga de repede la pasul urmator. Clalina din cap, se reculese gi g3si o sticla veche cu git larg in chip de vaza. Nu era decit draguj. Nu era decit atent. Nu era decit Ethan. Deschise robinetul gi umplu sticla. Nu era decit

lilhan, ?$i spuse ea din nou §i descoperi ca iar3§i i se oprise respiratia. Fiind Ethan, gTndea §i facea totul 7ntr-un anumit stil. Chinuindu-se s5-§i p^streze calmul. logica, incepu sS .iranjeze neprejuitele flori, una cite una. Se cuno§teau de... nici nu mai tinea minte un timp cind nu-1 cunoscuse. lar acum, erau aman|i. Erau indr3gosti(i. Fiind Ethan, ar fi considerat ca pasul urmator era mariajul. Onorabil, traditional. Perfect. II gSsea cel mai potrivit. infelegea acest lucru, dar se a$teptase sa mai treac^ luni de zile pinS se Tndrepta in acea direc(ie. §i totu^i. de ce ar fi a§teptal, se intreba ea, cind deja a§teptaser3 ati|ia ani? Dar... i§i promisese c3 niciodata n-avea sa se mai mfirite. O jurase, in timp ce semna actele de divorf. Nu putea s i mai ajunga vreodata la un e$ec atit de jalnic, nici sa ri$te s-o treacS pe Aubrey prin drame $i traumatisme. Luase hotarirea de a o cre§te pe Aubrey singura, de a o create bine, cu drag. Avea sS-i ofere ea Tns5§i acest lucru, avea s5-i construiasca o casS, s-o ingrijeasca, unde fiica ei sS creascS fericita ?i in siguranfei. Dar toate acestea fuseserS rnainte de a-§i permite s5 creada c3 Ethan le-ar fi dorit vreodata, ar fi iubit-o vreo­ data a$a cum il iubea ea pe el. Fiindca dintotdeauna fusese Ethan. Intotdeauna Ethan, T§i spuse, inchizind ochii. In inima ei, in visurile ei. Indraznea s3-§i calce promisiunea. cea pe care o facuse atit de solemn? Pu­ tea risca s3 redevina sotie. s3-§i agate toate sperantele §i inima de un alt barbat? O, da. Da, putea risca orice, daca barbatul acela era Ethan. Era atit de firesc, de perfect. Ti spunea, riztnd de

ea msS$i, In timp ce capul §i inima ii se invirteau rel="nofollow">i» bucurie. Era acea fericire pina la adimci bStrineti dup.i care incetase sS mai tinjeascS. Oare cum avea s-o ceara? I$i ap.SsS degetele i buze, iar buzele tremurarS §i se arcuirS. Tncel, i$i spusn, cu ochii lui atit de serio§i, atit de concentrati asupra Avea s i-i ia m?na. Tn stiiul lui grijuliu. Urmau sS se alia afarS, la lumina lunii, in adieri, cu miresmele nopfii de jui imprejur §i §ipotul melodios al apei in apropiere. Simplu, T$i spuse, fSrS poezie sau ocoli$uri. Avea s o priveascS, un lung rSstimp fSrS s3 spunS nimic, apoi urma sS vorbascS, fSrS grabs. Te iubesc, Grace. Te voi iubi toatS viata. Vrei sd (n sopa mea? Da, da, da! Incepu s3 se roteascS in piruete amenta Avea sS fie mireasa lui, Sofia lui, parlenera lui, iubita lui Acum. $i pentru totdeauna. l-o putea da pe fetifa ei. §tiind, fSrS ezitare, cS avea s-o iubeascS §i s-o pretuiascS, s-o ingrijeascS §i s-o apere. §i urma sa mai aibS §i alfi copii, cu el. O, Doamne - copilul lui Elhan. crescind in trupul ei. Cople§itS de aceastS imagine, igi apSsS miinile pe ab­ domen. §i de astS data, de asta data, viafa care palpita in ea avea sS fie dorita §i primitS cu bucurie de amindoi creatorii ei. Urmau sS-$i dureze o viafS impreuna, o viafS minunata, fascinant de simpia. Abia a§lepta s-o inceapS. Miine searS, T§i aminti §i, cuprinsa brusc de panics, se apucS de par. l$i ISsS miinile sS cadS, privindu-le cu o disperare totals. Vai, arSta groaznic. Trebuia sS fie frumoasS. Ce-avea sS poarte?

Se pomeni rtzind, cii hohote pline de bucurie $i nervozitate. Pentru prima oara, uitS de munca, de programe |i de responsabilitati §i se repezi la debara. Anna nu observa decit a doua zi florile furate. Cind remarca lipsa lor. scoase un strigat: - Seth! Seth, treci imediat aid. I;i proptise miinile in §olduri, cu piiaria de pai strimba 5i ochii scaparind amenintator. - Mda? ie§i b3iatul, mestecind dintr-o mina de covrigei, de§i cina fierbea pe aragaz. - Tu te-ai b3gat la florile mele? Tntreba ea, furioasa. Seth arunca o privire spre rondul cu plante anuale ?i perene. §i pufni. - De ce m-a§ b3ga eu la timpitele alea de flori? - Tocmai asta te-ntreb! batu ea din picior. - Nici nu m-am atins de ele. Pai. nid macar sa smulg baiariile nu ma la§i. - Fiindca habar n-ai sa faci deosebirea intre o buruian3 §i-o margareta, se rasti ea. Ei bine, cineva a umblat prin straturile mele de flori. - N-am fost eu, ridica Seth din umeri, dupa care i$i dadu ochii peste cap cu satisfac|ie, cind Anna trecu pe linga el, intrind ca o furtuna in casa. Cineva, i$i spuse baiatul, avea s-o-ncaseze r3u de tot. - Cameron! Anna urea tropaind scara, pin3 in baie, unde Cam se spaia dup3 munca. Ridica privirea, arcuind o sprinceana, cu apa §iroindu-i de pe fa(a in lavoar. Un moment Anna se incrunta, apoi ciatina din cap. - Lasa, bombani ea, trintind u§a. Trasese concluzia ca nid Cam nu s-ar fi amestecat

in gr3dina ei mai mult decit Seth, lar dac3 rupea tlorl pentru cineva, ar fi f3cut al dracului de bine s3 fie iubita lui so(ie, c3 altfel Tl omora cu mina ei §i termina odata. Ochii i se Ingustara spre u§a camerei Annei. §1 scoase din git un miriit gros, amenintator. Se opri totu§i sa ciocaneasca, de§i nu batu decit dn trei ori, sacadat, inainte de a impinge u§a pur $i simplu - Christoase, Anna, smulse Ethan pantalonii marindre^ti Tntin§i pe patul iui $i-i ridica in fata, cople§it. Nu avea pe el decit chilo(ii §i o expresie chinuita. - Scute§te-ma cu pudoarea, nu m3 intereseaza ce-ai tu acolo. Ai umblat la florile mele? - La florile tale? A, §tiuse ce avea sa urmeze. Cind era vorba de plantele ei, femaia asta avea ni§te ochi de pisica. Oar nu se a$teptase ca momentul s3 vina cind era pe jumate gol. La naiba pe jumate, i§i spuse el, stringind §i mai aproape pantalonii. - Cineva mi-a taiat peste-o duzina de boboci. l-a rupt cu barbarie, se apropie Anna, cautind din ochi dovezi prin camera. - P3i, §tii... - Probleme? se rezema Cam de tocul u?ii, cu limba in obraz. Era un spectacol amuzant, dup3 o zi de munca grea, conchise el. Sofia sa, furioasa-foc, umbla prin jurul lui frate-sau care era aproape-n curu* gol. - Cineva a intrat la mine-n gradina §i mi-a furat florile. - Nu pe bune? Vrei sa chem sticlelii? - Of, mai taca-ti gura. Se r3suci din nou spre Ethan, care se retrase cu un pas, prudent §i la?. P3rea gata s3 fac3 moarte de om. - E i?

- El. eu nu... lnten{ionase sa mdrturiseascd, sd apeleze la mila ei. O.ir femeia care -1 fulgera cu ochi scdpdrdtori de furie pfirea sd nu §tie deloc ce era aia mild. - lepurii, spuse el, rar. Poate. - lepurii? - Mhm. Se foi incomod de pe un picior pe altul, rugindu-se la bumnezeu sa fi avut mdcar pantalonii pe el cind Anna ddduse buzna Tn camera. - lepurii pot crea probleme in grddini. Sar induntru $i se servesc. - lepurii, repetd ea. - Ar putea fi $i cerbii, addugd Ethan, in pragul disperdrii. Pasc $i rumegd toate blestemd(iile, pind la rdddcind. Contind pe mila lui Cam, ii aruncd o privire: -N u ? Cam cintdri situatfa, §tiind cd Anna era destul de ord5eancd ca sd inghifa gdlu§ca. A, Ethan avea sd-i rdmina dator pentru asta, hotdri el, zimbind. - Da da. cerbi §i iepuri, mare problemd. Pe care cei doi ciini are alergau liberi o eliminau in mare mdsurd, reflectd el. - De ce nu mi-a spus nimeni! i§i smulse Anna pdldria din cap, plesnindu-se cu ea pe coapsd. Acum ce facem? Cum ii oprim? - Pe mai mulle cdi. Vinovdtia il ustura. doar pufin, dar Ethan cugetd cd iepurii §i cerbii puteau fi o problemd, a§a cd trebuia sd-§i ia oricum mdsuri de prevedere. - Singe uscat. - Sfnge uscat? Al cui?

- II pofi cumpara de la magazinul de gradinano |M impra§tii pe jos, O s3-i lina la distanta. - Singe uscat, i§i boti Anna buzele, in timp ce refinai sa cumpere. - Sau urina. - Urina uscata? - Nu. T$i drese Ethan glasul. Te duci doar §i... §lii. pu ici pe colo, ca sa-i simta mirosul §i sa §tie ca prin vecin.'i late a o fiinta carnivora. - Inteleg, d3du ea din cap, mul|umita, dupa care so risuci spre soful ei. Hai, du-te-odata §i fa pipi pe cra n ia mele. - Mai intti, a§ avea nevoie de-o bere, replica el. fa cindu-i cu ochiul fratelui s3u. Nici o grija. iubilo, no ocupam noi. - Bine, pufni Anna, mai calma. larta-ma, Ethan. - Mda, bine, hmmm... O a$tepta sa iasa grabita, apoi se lasa pe marginea patului. II privi piezi? pe Cam, care continua sa stea rezemat in u§a. - Nevasta-ta asta are o mare doza de rautate. - Mda. Mor dupa ea. De ce i-ai furat florile? - Aveam §i eu nevoie de citeva, bombani Ethan, tragindu-$i pantalonii. De ce naiba mai sint acolo. daca te treze§ti cu capu' taiat fiindca le culegi? - lepuri? §i cerbi? incepu Cam s3 rida in hohote. - Strica destul de des gradinile. - Iepura§i dragaia$i §i curajogi care fop3ie printre doi ciini, pina-n fa(a casei, ca sa aleaga ctleva flori. Dac-au ajuns atit de departe, in curind n-o sa mai ramina nimic din gradina. - Nu e nevoie s-o §tie. Un timp. I(i mul|umesc c5

>hi |inut partea. Credeam c-avea sS ma pocneascS. - Ar fi putut. De vreme ce Ji-am salvat mutra, cred «mi rSmTi dator. - Nimic nu se dS pe gratis, mini Ethan, mergind spre • • ara s5- §i ia o cSma§a. - Pe-asta ai nimerit-o. Seth are nevoie s3 se tundS, *t ultima pereche de pantofi nu-1 mai incap. Ethan se intoarse, cu cama$a atimindu-i din virfurile dagetelor.' - Vrei s5 merg cu el la complex? - lar ai nimerit-o. - Mai bine incasam pumnul Sla-n mutra. - Prea tirziu. 1§i ag§tS Cam un deget in buzunarul din fajS. zimbind. $i. de ce aveai nevoie de flori? - M-am gindit c£ s-ar putea s5-i plac3 lui Grace, bombSni Ethan, imbrScind c^ma^a. - Ethan Quinn funS flori §i se duce - de buna voie $i nesilit de nimeni - la un restaurant cu Jinuta obligatorie, se laji zimbetul lui Cam. in timp ce mi$ca din sprincene. TreabS serioasa. - E normal ca un barbat s5 invite o femeie la cin3, s5-i aducS flori din cind in cind. - Ba pentru tine nu e, se Tndrepta Cam, batindu-se peste pintecul plat. Eu. cred cS merg s3 mS-nec cu berea aia ca s5 pot fi un erou. - Nu mai are omu' pic de intimitate pe-aici, se pltnse Ethan, cind Cam pleca |anto§. fyi intr3 femeile-n dormitor §i n-au nici m3car bunul sim( sS piece cind v3d c£ n-ai nSdragii pe tine. Incrunlat, i$i scoase din debara una dintre cele dcu5 cravate. - Oameni gata s3 te jupoaie de viu pentru citeva flori.

§i, nici nu §tii clnd, te treze§ti la-mpu|itu' de complo* In inghesuiaia, sa cumperi pantofi. I§i TndesS cravata sub guler §i incepu sa-i fac3 nodul - Cind eram la mine-acasa, n-aveam nici o gri|l Puteam sa umblu- n curu' gol, daca a$a aveam chef. Apoi. §uiera spre cravata care refuza sa cooperezu - Nu pot sa le sufSr pe curvele-astea. - Fiindca mai mult Iji plac nodurile marinare§ti. - Cui naiba nu i-ar piacea? Apoi se opri, cu degetele incremenite pe craval-l R3mase cu privirea in oglinda, unde-l vedea, in spatal* lui, pe tatai s3u. - E$ti doar pu(in cam nervos, atita tot, spuse Ray cu un suris. fScindu-i cu ochiul. O intilnire importanta. Tr3g?nd cu grrja aer In piept, Ethan se Intoarse. Ray statea la picioarele patului, cu ochii sai alba$tri ca noap tea veseli, sclnteind a§a cum i$i amintea Ethan ca faceau cind it incinta ceva In mod deosebit. Purta un tricou galben pe-al carui piept era imprimalS o nava cu toate pinzele sus, blugi albi(i §i sandale scflciate. Parul ii era lung pina la guler §i argintiu straiucitor. Ethan vazu razele soarelui oglindindu-se in el. - Nu visez, murmura. - Prima oara, ti-a fost mai u§or sa crezi a§a. Salut. Ethan. - Tata. - Tin minte cind m-ai numit prima oara a$a Ai avut nevoie de ceva timp pina sa reu§e§ti. Venise$i la noi de aproape un an. Christoase, sperios copil mai erai, Ethan. T3cut ca o umbra, adinc ca un lac. Jntr-o seara, cind eu notam ni§te teze, mi-ai batut la u§3. Ai stal un moment in prag, pe ginduri. Apoi ai spus: „Tata, te cauta la telefon.*

Zlmbetul lui Ray deveni luminos ca razele soarelui. §i ai ie$it imediat, altfel m-ai fi v3zut fScindu-ma de ill Am bizTit ca un bnc §i-a tfebuil s3-i spui cui naiba m3 uta la telefon c3 aveam un atac de slergie. - N-am §tiut niciodata de ce nvafi dorit. - Aveai nevoie de noi. §i noi de tne. Erai al nostru, ilhan, inc3 dinainte de-a ne fi gSsii unii pe alfii. Nebflnuite sint caile Domnului, dar se cdsesc intotdeauna plna la urma. Erai atit de... fragil, adauga Ray dupa un moment, iar Ethan clipi din ochi, surprins. Stella §i cu mine ne temeam sS nu gre§im ceva §i sa 1e fringem. - Nu eram fragil. - Ba erai, Ethan. Aveai inima delicata ca sticla, a$teptind sa se sparga. Trupul fi-era dur. Nu ne fSceam niciodata griji cind tu §i Cam va lua;i la pumni. in lunile alea de la inceput. G3seam ca va folosea la amindoi. Buzele lui Ethan tres3rira. - De obicei, el incepea pSruiala. - Dar nici lu nu te codeai niciodata, dupa ce ^i se incingea singele. Era nevoie de ceva efort ca sa {i-l aprinda, adauga el. $i-acum e la fel. Te priveam cum observai, calculai. gindeai §i cintareai. - Mi-a{i dat... timp. Timp sa urmaresc §i sa judec, sa socotesc ?i sa chibzuiesc. Tot ce am civilizat in mine, de la voi am primit. - Nu, Ethan, noi nu fi-am dat decit iubire. §i momentul de-atunci, 51 locul. Se apropie de fereastra, pentru a privi afar3 spre apa, la bardie care se leganau linga ponton. V3zu 0 egreta zburind pe cerul piclos de catdura §i plin de nori. - Erai sortit sa fii al nostru. Destinul tau era aici. Te-aruncai in apa de parca te-ai fi nascut in ea. Pe Cam

nu 1-a interesat niciodata decit viteza, iar Philhfi | < S3 stea cu mTinile-n sin, savurTnd plimbarea. Tu, Se r3suci din nou, cu privirea TngTnduratS. - Studiai fiecare palmS de loc din barcS, fie< ni« « fiecare cot al riului. Ore-ntregi exersai fScutuI noduUk* « nimeni nu trebuia s3 te batS la cap ca s3 fred punlim - Mi-a fost ugor, Tnc3 da la Tnceput. Tu voiai s i o diploma de colegiu. - Pentru mine, clStinS Ray din cap. Pentru m int Ethan. §i tatfi sint oameni, la urma urmei, gi am tr«Mjl printr-o perioada cind ma gindeam c3 fiii mei avenu mi voie s3 iubeastii §coala la fel de mult ca mine. Dm « fScut ceea ce-ti era (ie mai util. M-ai ajutat s3 fiu mfmlit de tine. Ar fi trebuit s3
cm - Cuvintele sTnt importante, Ethan, gi gtiu c3 unela dintre ele te dor. Dar vreau s3 nu ui{i un lucru. Tu gi Grace mai ave|i multe s3 v3 spuneti - Nu vreau s-o fac s3 sufere. - O vei face, rSspunse meet Ray. Incercind s§ n-o faci. Ag vrea s3 te po|i vedea la fel cum te vSd eu. §i cum te vede $i ea. ClSIina iar5gi din cap. - Ei bine, soarta nu se gr£begte. Gindegte-te la bSiat, Ethan, gmdegte-te la Seth - gi la pdr^ile din tine pe care le vezi acolo. - Mama lui... incepu Ethan. - DeocamdatS, gindegte-te numai la b3iat, il Tntrerupse cu simplitate Ray gi dispSru.

C ap ifo ltl 16 In vSzduhul cu vint slab al vrii nu se sim|ea nici un *»mn de ploaie. Cerul era de uralbastru incins, orbitor, • o cupolS compacts cuprinziri o ceafS sub^ire §i nori **gili. O singurS re cinta laniacal, parcS innebunta sS termine cintecul inainte e sf?r$itul zilei lungi. Grace era nervoasS ca o dolescentS in seara balului de absolvire. Acest gmdo fScu s5 ridS. Nici o liceeanS nu visase vreodatS la i asemenea nervozitate. l§i fScea de lucru cu pSrul, orindu-gi s£ fi avut bucle lungi gi iucioase ca ale Annei -axotice, |ig3negti. Sexy. Dar nu avea, igi reaminti e; cu tSrie. $i nici nu putea sS aibS vreodatS. Cel pufin, tuisoarea simpIS gi scurtS ti scotea in e v id e n t frumogii cecei-lacrimi aurii pe care-i imprumutase de la Julie. Julie fusese atil de drSgup gi emotionatS de Marea Intilnire, cum o numea ea. Sclansase direct intr-un numSr cu ce-sS-porti-gi-cum-sSoorti - gi, evident, gSsise conjinutul dulapurilor lui Grac< complet nesatisfScStor. Desigur, faptul c3 o ISsas pe Julie s-c tlrTie pin3 la complex fusese cea mai mae prostie. Nu c3 Julie ar fi trebuit sS forteze prea mult, ecunogtea Grace. Trecuse atita timp de clnd nu mai ffcuse cumparSturi doar de pIScere. Tn cele douS ore ptrecute forfotind prin ma­ gazine, se sim{ise atit de tinSS gi lipsitS de orice griji. Ca

§i cum nimic n-ar fi fosl mai important decit sa gaaaa'n (inula potrivita. $i totu§i, nu avea de ce sa-$i cumpere o rochie nnu.i chiar daca se vindea la pre( redus. Dar nu pares pabili s3-§i mute gmdul. Doar aceasta mica loanS, m lux neinsemnal. Dorise cu atita disperare ceva nau i proaspat pentru acea seara deosebita Jinduise dupa rochia neagrS §i sexy, sofisticata. ™ brelele fnguste §i poale strTmte. Sau cea ro$ie $i ian zuala, cu decolteu indrazne(. Dar nu-i venisera bino cum §tiuse inca dinainte. Nu era de mirare ca rochia simpia de in, albaslri cenu§ie, avea reducere. Aratase alit de simpia, de b,i naia, alirnata pe umera§. Dar Julie insislase, iar Julm avea ochiul format pentru asemenea lucruri. Avusese dreptate, bineTn(eles, i§i spunea acum Grace. Era simpia, aproape feciorelnica, f3ra podoaba pe corsaj ?i cu linii atlt de gra(ioase. Dar ii statea frumos. cu culoarea rece contrastind cu pielea $i fusta plutind in jurul picioarelor. Grace urmari cu un deget croiala pStrata de la git. u§or uimita c3 sutienul pe care o pisase Julie s£-l cum­ pere o inzestra tntr-adevSr cu o mica brazda intre sini. Un adevarat miracol, i§i spuse, rizind u§or. Concentrata, se apleca spre oglinda. Facuse tot ceea ce o instruise Julie cu fardurile de imprumut. §i ochii ii pareau cu- adevarat mai man §i mai adinci, conchise ea. I$i daduse toata silin(a s5 acopere semnele de oboseaia §i gasea c3 reu§ise. O fi dormit ea doar pe apueate in noaptea trecuta, dar nu se sim(ea deloc obosita. Se simfea energizata. Intinse mina, ezitind pe deasupra e§antioanelor de parfum care li se oferisera la raionul de ccsmetice. Apoi,

aminti cS Anna ii spusese sS foloseascS pentru Ethan •• < riul ei parfum. Acest lucru insemna ceva pentru el. Alegindu-I in locul celorlalte, inchise ochii §i incepu IA gi-l aplice. Cu ochii inchigi, imaginindu-§i c3 buzele lui n elingeau ici, colo, stSruind §i gustind locurile unde bSliile pulsului ei insufleteau parfumul. Continuind s2 viseze. Iu3 mica po§et5 ivoire de searS - alt Imprumut - §i-i c o n tro l con^inutul. Nu mai purtase o po$e15 atit de frumoasS de... ei bine, dinainte de a se fi nfiscut Aubrey. igi spuse ea. Era atit de ciudat, s5 se uite InSuntru §i sS nu vadS nimic din zecile de obiecte pe care era obi$nuit5 sS le aibS la ea ca mamS. Numai lucruri de femeie, meditS ea. Mica pudrierS cu ifose, un ruj pe care rareori se gindea sS-l foloseascS. cheia casei, citeva bancnote impSturite cu grijS §i un $en/e|el care nu era subtiat §i zdrentuit dupS $tersSturile pe o fatS asudatS. Se simtea femininS numai privindu-le, numai strecurindu-$i picioarele in sandalele cu tocuri nepractice - of, §i cit chin ca sS pISteascS, la sosirea facturii - numai invirtindu-se in fa|a oglinzii pentru a-§i vedea rochia urmind migcarea. CTnd Ti auzi camioneta oprind in fata casei, se repezi prin earners. FScu un efort sS se opreascS. Nu, n-avea sS alerge la u§5 ca un cS|el nerSbdStor. Urma sS agtepte pe loc pinS ciocSnea. §i sS-i lase inimii timp pentru a-$i reveni la normal. Cind ciocSni in sfirgil, inima continua sS-i bubuie in urechi. Dar porni din loc. ii ztmbi prin plasS §i se indreptS spre ugS. Ethan i§i aminti cS la fel o vSzuse venind §i in prima searS, cind fScS pentru prima data dragoste. Ar3tase atit de fermecStoare, atit de singurS, cu luminSrile

pilpiind in jurul ei. In acea searS, ins5, arata... nu credea c3 avtni ■ vintele potrivite. Totul la ea parea s3 iradieze lumum pielea, p3rul, ochii. II f£cea sS se simtS stingaci, um-i reverentios. Ar fi vrut s o sSrute pentru a se asigum > > era reala. dar totu$i se lemea s-o alinga. Facu un pas inapoi cind Grace deschise usa, apm Iu3 mina pe care ea i-o Inlindea cu grija. - Arab altfel. Nu, nu era poezie. §i o f£cu sa zimbeasca. - A$a am vrul. Inchise u§a dupa ea §M ISsS s-o conduct la ma§in,i Ethan i§i dori imediat sS fi imprumutat 'Velte-uI. - Carnioneta nu se potrive$te cu rochia asta. spu:." in limp ce o ajuta s3 se urce. - Se potrive$te cu mine, i$i adun5 Grace poaleln asigurindu-se ca n-aveau sS se prinda in porliera. Oi li artind eu altfel, Ethan, dar sint aceea$i. Se in sta ll in fotoliu, pregatindu-se pentru cea mai frumoasa sear5 din viata ei. Soarele era mcS sus pe cer, strSlucitor, cind ajunsera in Princess Anne. Restaurantul pe care-1 alesese Ethan se afa Tntr-una din casele vechi §i renovate cu plafoane inalte §i ferestre prelungi §i Tnguste. Luminarile inc£ neaprinse st^teau pe fetele albe de mese, iar chelnerii purtau sacouri §i cravate negre formale. Conversable celortal|i meseni se desf£$urau in surdinS, ca la bisericS. Anna ii auzea propriile tocuri bon5nind pe du§umeaua lustruita, in limp ce erau condu$i la masa lor. Voia s5 tins minte fiecare detaliu. Felul cum statea mica mas3 inghesuitS comod lingS fereastrS, tabloul

« 'lului suspendat pe perete, in spatele lui Ethan. ■» Irul prietenos din ochii chelnerului cind le oferi listele t i Intreba daca doreau un cocktail. Dar cel mai mult dorea s3-l retina pe Ethan. Surisul •'m din ochii lui. cind o privea pe deasupra mesei, felul in virfurile degetelor continuau sS i le atingS pe ale ei • tie fa|a de m asi alba. - Vrei putin vin? o intreba. Vin, luminari, flori. - Da, ar fi piacut. Deschise lista de vinuri. studiind-o ingindurat. $tia c3 prefera soiul alb, iar una sau dou3 denumiri ii erau fafnlliare. Phillip |inea intotdeauna citeva sticle la rece. Degi numai Dumnezeu §tia de ce un om cu mintea intreagS pldtea cu regularitate atitia bani pe b3utur3. Recunoscator c3 speciali(3|ile erau numerotate §i nu Irebuia sa incerce pronun^ia fran|uzeasc3, Ethan ii d3du chelnerului corranda, multumit in sinea lui cind igi vSzu preferin|a intimpinata aprobator. - Ti-e foame? - Pu^in. Se intreba daca avea s5 poata inghi|i m3car o firimiturS, pe linga nodul de incintare din git. - Doar ca e a§a de frumos sa fiu aici, cu tine. - Ar fi trebuil sa te invit de mai demult. - E perfect. N-am avut mult timp pentru a§a ceva. - Timp se mai gasegte. §i nu era chiar atit de rau, descoperi el, sa poarte cravata §i s3 manince intr-un local unde erau alte persoane in jur. Mai ales cind o putea privi peste masa. - Pari odihnita, Grace.

- Odihnita? izbucni ea in r?s, fScindu-l s3 zimlmMi ■ nesigur; apoi, 1i strinse cu afec|iune mina. 0 ,Ethan. ■il i» mai iubesc. Soarele cobora pe cer, iar Iumin3rile furS apriw.n in timp ce sorbeau vin alb §i savurau o mincare prepwrtl i irepro$abil $i servita cu fler. Ethan Ti vorbea despra pm gresele cu ambarcatiunea §i noul contract pe care t in cheiase Phillip. - E minunat. Imi vine greu s3 cred c3 abia ast3 pn m3var3 ati intrat in afaceri. - Eu m3 gindeam de mult. Pusesem la punct o mam parte din detalii, in minte. Era firesc, T§i spuse ea. Gindiiul lucrurilor pe indeleln era o Ir3s3tura InnSscuta a lui Ethan. - Chiar §i a§a, a|i facut-o S3 meargS. S3 meargS cu adev3rat. De zed de ori m-am gindit s3 vin pe la voi. - §i de ce n-ai trecut? - Inainte... Dac3 te vedeam prea des, sau in prea multe locuri diferite, m3 apucau grijile. fi pl3cea s3-i poata spune. s3-i vada ochii schimbindu-se cind auzea.

- Eram sigur3 c3-ti puteai da seama de ceea ce simteam pentru tine - cum voiam s3 te ating §i s3 fiu atins3 de tine. Singele ii trepida in virfurile degetelor, cind i le atinser3 pe ale ei. $i ochii i se schimbar3 intr-adev3r, a§a cum voise, devenind mai adinci pe cind priveau intr-ai ei. - tmi luasem singur gindul de la tine, spuse el cu grij3. - M3 bucur c3 n-a tinut mult. - §i eu.

li trase degetele spre el, atingindu-le cu buzele. - Poate vii pe la gantier zilele-astea, gi-am sa ma uit M line.,, §i-am s3 vad. Grace incline din cap. - Poate-am sa vin. - Ai pulea trece inlr-o dupa-amiaza fierbinte gi... Degetul lui mare i se plimba alene peste falange, - S3 aduci pui fripl. RIsul ei fu rapid gi ugor. - Ar fi Irebuit sa ghicesc ca asta te-a atras cu adevflrat la mine. - Mda, a inclinat balanja. O fata draguta. ochi de zei|a a marii. picioare lungi, ris cald - toate astea nu-nseamna mult pentru un barbat. Dar adaugS o por|ie zdravdna de pui fript ca-n sud, gi iese cu totul altceva. Delicios de flataia, Grace ciatina din cap: - §i eu, care credeam ca n-am sa scot nimic poetic de la tine. Privirea lui Ti cutreiera fata gi, pentru prima oar3 In viata, tgi dori sa fi avut talent la compus ode. - Ai chef de poezie, Grace? - Am chef de tine, Ethan. Exact aga cum egli, Cu un oftat prelung de mulfumire, privi In jur prin restaurant. - $i daca adaugi cite o seara ca asta din cind In cind... reveni ea cu privirea la el, zlmbind, iese cu totul altceva. - Se pare ca ne-am Inteles, de vreme ce gi mie-mi place s3 ies cu tine aga. Cu line, mi-ar piacea sa merg oriunde. Grace Igi Incovoie degetele Intr-ale lui. - Demult, foarte demult mi se pare, aveam vise ro-

manlice. Visam la ceea ce speram sd se intimpto bund zi. Realitatea e $i mai minunatd, Ethan. A i* e mai frumoasd decit visul. - Vreau sd fii fericitd. - Dacd a$ fi mai fericitd de-atll, ar fi nevoia d« di oameni, ca sd incapd alita feridre. Ochii ii scinteiau de veselie, in timp ce se .i j “ spre el: - §i atunci, ar trebui sd vezi ce po<> strdzile pldcute, cu umbre prelungi, fermecdtoare. Pe un cer orbit de culoarea intensd, luna fncepea sd se inal(n N-avea sd fie plind, observd Grace, dar nu conta. Ininw ei era prea plind. Cid Ethan o rdsuci In brajele lui, chiar la m argins luminii unui felinar, se topi in sdturarea Tnceatd $i pro lungd Era altfel, i§i spuse iard§i Ethan, in timp ce se lds.i purtat de sdrut doar o idee mai adinc. O simtea mai caldd, mai delicatd, cedind lipitd de el, de$i simtea strdbdtind-o mici fiori. - Te iubesc, Grace, spuse, ca sd se calmeze amtndoi. Inima ei sdri drept in git, fdcindu-i vocea sd tremure Deasupra se trezeau la viafd stelele, puncte de lumind albd strdlucitoare. - T e iubesc, Elhan.

Inchise ochii, (inindu-^i respirafia, in a§teptarea cu•iiolnr

Mai bine sS ne-ntoarcem. Ii deschise bruise. A. Da. I 5s5 s3 i se reverse aerul din piept. Da. ai dreptate. Ce prostie, T$i spuse, In limp ce reveneau la camioneta lui, Un om atit de meticulos §i grijuliu ca Ethan nu i-ar fi cerut mina la un colt de stradS in Princess Anne Avea S3 a§tepte pina ajungeau Tnapoi, pina cind Julie pleca acas3 §i Aubrey era culcata. Avea sa a$tepte pina rSmineau singuri, in intimitatea unui decor familiar. Sigur, asta era. A$a c3-i zimbi, in limp ce pornea motorul. - A fost o d nfl minunata, Ethan. Era o noapte cu lun£, exact a§a cum §i-o imaginase. Razele intrau oblic pe fereastrS, lunecmd u§urel peste Aubrey, in leagSnul ei. Feti|a sa avea vise frumoase, igi spuse Grace. §i cu cit mai frumoase aveau s5 fie dimineaia, cind cu tofii aveau sa fi fdcut pasul urmator spre a deveni o familie. Aubrey ii iubea deja, i§i spuse Grace, in timp ce mingTia p3rul fetitei. Cu doar pufin timp in urm3, fusese hotarita sa-§i creasca fiica singura, sa se asigure c3 numai ea ii era de ajuns. Acum, toate acestea se schimbau. Ethan avea sa fie tatai copilului ei, un parinte iubito care urma s3-i poarle de grija. Intr-o buna zi, aveau s-o culce Tmpreuna pe Aubrey. In alta, urmau s3 stea lingS un leagSn, privind alt copil dormind. Cu Ethan, putea imparta§i bucuria unui mo-

merit simplu ca acela - acea clips de lini$te in intunaiiQf scSIdat de lunS, cmd te ui{i §i-ti vezi copilul dormiml ta sigurantS. Erau atitea pe care el le putea dSrui lor. §i pe can ea putea s3 i le dea lui. $tia cS un om ca Ethan ar fi simtit acel prim frenniM de viata in inimS la fel cum il simtea ea Tn pintec. Putnm trSi impreunS acest eveniment §i o via|a intreaga de ma mente simple. IntrS meet in living room, unde il vSzu pe Ethan tn picioare. privind prin u§a cu plasS. Un moment, se simti cuprinsS de panics. Doar nu pleca? Nu se putea • ! piece. Nu acum. Nu inainte de... - Mai vrei cafea? il intrebS grSbit, ridicind vocea inn inte de a §i-o putea controla. - Nu, multumesc, se intoarse Ethan. Doarme bine? - A. da, perfect. - SeamSnS atit de mult cu tine. - Crezi? - Mai ales cind zimbe§te. Grace... li privi ochii atintindu-se spre ai lui, lumino§i in aura slabs a ISmpii. Un moment, i se pSru cS nimic nu existase inainte $i nimic n-avea sS mai urmeze. Nu puteau fi decit ei trei, impreunS, in nopfi la fel de lini§tite ca aceea, in cSsu|a de p3pu§i. Putea fi viitorul lui. Voia sS creadS cS ar fi putut sS fie viaja lui. - A 5 dori sS rSmin. A$ vrea sS stau cu tine in noaptea asta, dacS §i tu vrei. - Vreau. Sigur c3 vreau. Crezu cS injelegea. Avea nevoie sS-i arate mai intii dragostea lui. Mai mult decit dornicS, ii intinse mina: - Hai in pat, Ethan.

Avu grijS s5 fie tandru, s-o mingTie ugurel.pina pe S-o tins acolo, s-o Jina Tn brate pina cind trupul i se ca un pod tremurator de senzatii. S-o faca sa (4neasca §i s3 ofteze. Privi lumina lunii impestri^ndu-i *a, ii urmari umbrele schimbatoare cu virfurile deger, cu buzele. 0 desfata. lubirea o Tnconjura. O legana. O purta Tntr-un ritm nd ca al marii lini§tite. Lunectnd pe valurile ei, i-o oferi i rindu-i, ca o reflectare irizata. Ging3§ia lui o migca plna la lacrimi. Acum §tia ca culea avea nevoi crude, coaple §i nepasatoare. lar acest lucru o Tnfiora. §i totu§i, acea parte din el. partea aceea ■ensibiia §i plina de compasiune, cea mai generoasa parte a lui, fi atingea inima pina-n strafunduri, Sim|ea pina la o adincime nemasurata in acea larga fintina a iubirii. Cind luneca in ea, cind se unira, gura lui i-o acoperi pe a ei pentru a captura fiecare oftat. Grace luneca in sus. tremura pe culmea aceea acoperita cu matase, rezistind, rezistind pina ajunse §i el s3 vibreze odata cu ea §i se putura prinde unul pe ceiaialt in rostogolirea inceata a coboririi. Dup3 aceea, Ethan o potrivi astfel incit sa stea ghemuita Tn curbura bra|ului sau. $i incepu s-o mingiie. Ochii ei se ingreunara. Acum, T$i spuse, incepind sa pluteasca Tn deriva. Acum avea s-o ceara de so|ie, cind amindoi Tnca mai straiuceau. A§teptind, adormi. •

Avea zece ani §i ultima bataie pe care i-o trasese ii lasase cu spinarea ca un labirint de vinatai ro§iatice §i dureri singerii. Niciodata nu-l lovea peste fa|a. Invajase

repede c3 majoritatii clien|ilor nu le piacea sS vad* invine{i{i §i buze sparle pe chipul mSrfii. in majorilatea cazurilor, incetase sa-§i mai * • seascS $i pumnii. Descoperise ca peria de pflr ..... cureaua puteau fi mai eficiente. li piaceau periile sutrlw circulars, pline de tepi tan. Prima oarS cind il lovian ■■< una, §ocul §i durerea fusesera at!t de indescriplibila, Irn il riposlase §i-i daduse §i ei singele la buza. Atunci, H luase la pumni pina cind 3§i gasise salvarea in le§in. Nu se putea pune cu ea §i o §tia. Era o femeie vm nica §i pulernica. La be|ie, devenea ?i mai puternici » mai necrujatoare. Nu-i folosea la nimic s-o roage, nu i plinsul nu ajuta. a§a ca incetase cu amindoua. lar bJl taile nu erau la fel de crude ca partea cealalta. Nimic nu era mai r3u. Cu prima ocazie cind il vinduse, primise douazeci da dolari. $tia fiindca li spusese §i-i promisese doi dolari 51 pentru el, daca nu fScea caz. Nu §tiuse despre ce vor bea. Nu atunci. Nu §tiuse, pina nu-l lasase in dormitorul intunecat, cu clientul. $i nici chiar atunci nu §tiuse, nu in|elesese. Cind miinile alea mari $i umede umblau paste el, frica era atil de orbitor de stridenia, ru§inea atit de neagra, groaza atil de sonora, la fel de zgomotoasa ca urletele lui. Urlase pina cind din gitlej nu-i mai putuse ie§i decit un scincet gutural. Nici chiar durerea de a fi siluit nu putea scoate mai mull din el. li daduse pina §i cei doi dolari. El ii arsese, in chiuveta murdara din baia oribiia cu mirosul propriei lui vome, privise banii arcuindu-se innegrili. lar ura lui pen­ tru ea era la fel de neagra. l§i fagaduise, privindu-$i in oglinda propriii ochi du§i

In fundu! capului, ca dac3-l mai prostilua vreodatS, avea ■-o omoare. - Ethan. Cu inima impiedicindu-i-se in git, Grace se ridiCci in genunchi sa-l scuture de umeri. Pielea de sub miinile ei era rece ca ghea^a. Trupul devenise rigid ca de piatrS, dar tremura. O fScea s3 se gmdeascS nebune§te la cutremure, la vulcani. V io le n t clocotind sub un strat dur de roc3. O trezisera sunetele pe care le scotea O faca s3 viseze un animal prins in capcana. Ochii lui se deschisera brusc. In Tntuneric, nu le v3zu v3zu decit lucirea, dar pareau goi saibatici. O clips. se temu ca violenja pe care o simtise fierbinle avea sa razbata afara. nimicind-o. - Ai visat, spuse ea cu fermitate, convinsa ca de asta era nevoie pentru a-l readuce pe Ethan inapoi in ochii aceia holba^i. Acum e-n reguia. A fost un vis. Ethan i§i auzi scri$netu1 propriei respitajii. Mai mult decit un vis, §tia. Fusese amintirea cu sudori reci pe care n-o mai avusese de ani de zile. Dar rezultatul era acela§i. Grea^a i se incirliga scirboasa in stomac, capul ii bunuia §i trepida de ecoul jalnic al zbieretelor unui bSiat Se cutremura o data, violent, sub miinile blinde de pe umerii lui. - N-am nimic. Glasul, insa, ii era ragu$it, iar Grace $tiu ca mintea. - I(i aduc pu|ina apa. - Nu, nu-mi trebuie. Nici chiar apa nu i-ar fi putut ramine in stomacul care se zbuciuma. - Culca-te la loc.

- Ethan, Iremuri. Avea sa inceteze. Putea sa inceteze. Nu-i trebul* decit putin limp §i concentrare. Vazu ca ochii ei emu dilatati enorm, plini de spaima. Era Fngreto§at §i furies cfl fusese fie ?i doar amintirea acelei orori in palul ei. Doamne sfinte, i§i ingaduise sS creadS, o clips ma car, ca putea fi altfel cu el? Cu ei? F3cu un efort s5 zimbeasca. - M-am speriat, atita. larta-ma ca te-am trezit. Mai linigtita, fiindca vazuse reaparindu-i in ochi o umbra a omului pe care-l iubea, Grace ii mingiie parul. - Trebuie sa fi fast ingrozitor. Amindoi ne-am speriat. - Probabil. Nu mai §tiu. Urmatoarea minciuna, i§i spuse el. abominabil de istovit. - Hai, culca-te. Acum totul e bine. Grace se cuibari linga el. sperind sa-l mingiie, §i-i puse o mina peste inima. Inca mai batea cu repeziciune. - Inchide doar ochii, murmura ea. ca §i cum ar fi vorbit cu Aubrey. Inchide ochii acum §i odihne$te-te. Jine-te de mine, Ethan. Viseaza-m3 pe mine. Rugindu-se sa-§i gaseasca pacea, le facu pe amfndoua. Cind se trezi §i nu-l mai gasi linga ea, Grace incerca sa-5i spuria ca povara dezam3girii era disproperfionata. Nu voise s-o deranjeze atit de devreme, a?a ca nu-§i luase ramas-bun. Acum, cind soarele rasarise, el era deja in largul Golfului. Se ridica. lua pe ea un halat $i merse la bucatarie sa fiarba cafeaua §i sa profite de acele citeva minute de singuratate dinaintea trezirii lui Aubrey.

Apoi ofia §i ie$i pe mica ei veranda din spate. §tia ca ilezamdgirea nu era cauzata de faptul cS nu-l mai gSsise la de§teptare. Fusese sigura, atit de siqurd, ca avea s-o cearS In c3s3torie. ExistaserS toate ssmnele, decorul, momentul ideal. Dar cuvintele nu fusesera rostite. Aproape ca scrisese scenariul, !§i spuse ea cu o grimasa, iar el nu-l urmase. Dimineata aceea ar fi trebuit sa Tnceapa cu faza urmStoare din vie\ile or. I§i imaginase cum alerga la Julie sa-i imparta§easca bucuria cererii, cum Ti telefona Annei §i-i cerea, bilbiindu-se, sfaturi pentru nunta. Cum Ti spunea mamei sale. Cum Ti explica totul lui Aubrey. $i cind colo, nu era decit o diminea'^ ca oricare alta. Dupa o noapte minunata, se dojeni ea. O noapte fermecatoare. Nu avea nici un drept s3 se plinga. Revoltata pe ea insa§i, reveni in casa s^-§i toarne prima cea§ca de cafea proaspata. Apoi, Tncepu sa chicoteasca. Ce-i Irecuse prin cap? Avea de-a face cu Ethan Quinn. Nu era acela$i om care a$teptase - conform propriei lui marturisiri - aproape un deceniu numai ca s-o sarute? In ritmul In care lua el lucrurile, mai puteau trece inca zece ani pTna aducea vorba despre casatorie. Singurul motiv pentru care treca de la acel prim sarut pina unde se alfau acum era ca ea... ei bine, da. se aruncase asupra lui. Pur §i simplu. §i n-ar fi avut curajul s-o fac3, daca n-o Impingea Anna de la spate. Flori, i$i spuse, Tntorcindu-se astfel TncTt sa poata zTmbi spre ele, frumoase §i colorate pe bufetul din bucatarie. Cina la lumina luminarilor, plimbari sub razele de luna §i dragoste tacuta indelung, tandru. Da, Ti facea curte - §i probabil avea sa continue la fel pina Tnne-

bunea a$teptindu-l sS treacS la pasul urmStor. Dar acela era Ethan, recunoscu, §i nimic altceva declt unul dintre lucrurile pe care le adora la el. Sorbi din cafea §i-§i muscS buza. De ce trebuia sS facS el pasul? De ce sa nu fie ea aceea care Tmpingea totul Inainte? Julie ii spusese cS bSrbafilor le plScea cind femeia lua ini{iativa. §i nu-i pIScuse lui Ethan cind Tn sfir?it i$i adunase curajul pentru a-i cere sS facS dragoste? 1i putea face §i ea pu|inS curte, nu? $i putea s3 progreseze pu|in mai repede. Dumnezeu Ti era martor c3 era experts Tn a le rezolva pe toate la timp. Nu avea nevoie declt de curajul de a i-o cere. OftS scurf. Pe acela trebuia s3 §i-l gSseascS, dar avea sS se scormoneascS pe dinSntru pTnS ajungea la el. Temperaturile cre§teau vertiginos, iar umiditatea se Tngro§a ca o miasmS siropoasS pe care Cam o poreclise, nu prea vesel, ..fumiditate". Lucra sub punte, finisTnd cabina plnS cind cSIdura II alunga sus, disperat dupS lichide §i o brizS tSioasS. De§i rareori se plingea de condijiile de muncS, Ethan se dezbrScase - asemeni lui Cam - pTnS la mijloc. Sudoarea §iroia pe el, Tn timp ce vopsea cu rSbdare. - O sS-i ia o sSptSminS plnS se usucS, a§a de-afurisitS e umezeala asta. - O furtunS onorabilS ar mai putea-o risipi. - Atunci, m3 rog la Dumnezeu s i ne trimisS una, TnhStS Cam carafa, bind apS direct din ea. - Vremea InSbusitoare Ti face pe unii s3 fie nervo§i. - Eu nu-s nervos, sTnt tncins. Pu$tiul unde-i? - L-am trimis dupS ni§te gheafS. - BunS idee. A$ putea s3 fac o baie Tn ea. Acolo nu

mai e nid un strop de aer in ma-sa. Ethan d5du din cap. Vopsitul era o treaba destul de mizerabiia pe o asemenea vreme, dar munca din cabins, unde nu putea ajunge nici mScar curentul de aer al ventilatoarelor, era probabil vecina cu caznele iadului. - Vrei sa facem schimb pentru-o vreme? - Pot sS-mi fac §i singur naibii treaba. Ethan nu f3cu decit sa ridice dintr-un umSrasudat: - Cum vrei. Cam scrl§ni din din{i, apoi §uiera: - Bine. sTnt narvos. CSIdura asta Tmi frige creierii §i m3 tot Tntreb daca mlta aia vagaboand§ a primit scrisoarea de la Anna. - Ar fi cazul. A plecat marfi, imediat ce-a ie§it oficiul postal din vacanja. Azi e vineri. - §tiu §i eu ce zi e, Ethan, l§i $terse Cam nadu§eala de pe fa ^ , dezgustat, Incruntindu-se ia fratele sau. Nu e§ti deloc ingrijorat din cauza asta? - Nu prea conteaza daca sint sau nu. Ce-o sa faca, aia o sa faca Privirea ii tresSri In sus spre Cam, dura ca un pumn strlns. - Pe urma, o sS ne descurc3m noi. Cam incepu sa se plimbe pe punte, plna prinse un curent slab de aer de la ventilator, apoi reveni. - Niciodata n-am putut Tnjelege cum e^ti In stare sa ramli atit de calm cind toate se due dracului. - Din practica, murmura Ethan, continuind sa vopseasca. Cam i§i rasuci umerii indurerati, b§tindu-se cu degetele pe coapsa. Trebuia s3 se glndeasca la altceva, altfel i$i ie§ea din minfi. - Cum a mers marea Intllnire de-alaltaieri?

- Bini§or. - lisuse, Ethan, chiar trebuie s5 ti-o smulg cu cle§tele? Peste gura lui Ethan trecu un surfs. - Am luat o cina buna. Am b3ut putin Pouilly Fuisse dup3 care se innebune$te atita Phil. E destul de gustos, da’ nu v3d ce-i a§a de mare scofaia. - §i, v-ati tavaiit? Ethan mai arunca o privire scurta, observa zimbetul larg al lui Cam $i se hotari sa ia Tntrebarea in spiritul in care-i fusese pus3. - Mda - §i voi? Amuzat, daca nu §i racorit. Cam i§i aruncS pe spate capul, izbucnind in ris. - La naiba, e cea mai mi§to chestie care ti s-a Tntimplat vreodata. Nu vorbesc numai de sex. desi trebuie sa fi participat §i asta la felu! tanto§ cum umbli in ultima vreme. Femeia asta i{i vine ca manu$a din proverb. Ethan tacu o clipa, scarpinindu-se pe burta, unde i1 minca sudoarea. - De ce? - Fiindca e constanta ca o stinca, frumoasa ca un tablou, rabdatoare ca lov §i prive§te viata cu destul umor ca sa-ti iransmita §i tie. Cred ca nu peste mult vom ferchezui curtea pentru inca o nunta. Degetele lui Ethan se strinsera pe bidinea. - N-am s-o iau de nevasta, Cam. Mai mult tonul, decit declaratia, facu ochii lui Cam sa se ingusteze. Era un ton de disperare calma. - Cred ca s-ar putea sa te fi in|eles gre§it, spuse rar Cam. Banuiam, dup3 cum mergea treaba, ca aveai intentii serioase cu ea. - Sint cit se poale de serios cu Grace. Cu multe.

i§i inmuie din nou bidineaua, privind cum se scurgea de pe ea vopseaua aurie $i curatS. - Nu cSsnicia o caut. in mod normal. Cam ar fi ISsat balta un asemenea subiect. l-ar fi intors spatele. cu o ridicare din umeri. Treaba ta, frS|ioare. Dar il cuno$tea prea bine pe Ethan, tinea la el de prea mult timp pentru a nu-i pSsa de suferinta lui. Se ghemui lingS parapet, pentru a-$i apropia chipul de al lui. - Nici eu n-o cautam, murmurs el. MS speria ca toti dracii. Dar cind femeia intrS in viata ta. femeia, mai rSu te sperii sS-i dai drumul. - $tiu eu ce fac. Expresia lui indSratnicS nu-l putea opri pe Cam. - Mereu crezi ca $tii ce faci. Sper ca de data asta sS ai dreptate. §i la fel de mult sper sa nu fie vreun cScat rSmas de pe vremea pu$tiului aluia cu ochi de zombi pe care l-au adus acasS intr-o zi mama §i tata. Ala care se trezea noaptea din somn urlind. - N-o lua intr-acolo, Cam. - N-o lua nici tu. Mama §i tata au fScut altceva din noi. - N-are nici o legaturS cu ei. - Ba are toate legaturile cu ei. AscultS... Se intrerupse, cu o injurSturS moderatS, cind Seth intrS in fuga. - BSi, cScatu-asta se tope§te deja. Cam se indrepta, incruntindu-se la el. mai mult din obi§nuinta decit de supSrare. - Nu |i-am spus sS gSse§ti un inlocuitor al cuvintului ..cacat"? - $i tu-l zici, replies Seth, mutindu-§i punga cu ghea^S in mina cealaltS. -

- Nil de-asta e vorba. Cunoscind programul, Seth r3sturna gheaja in ra citor. - De ce? - FiindcS Anna o sS-mi ia pielea dac3 mai continui. lar daca ea mi-o ia mie, amice, {i-o iau §i eu pe-a ta. - Mama, da' ce frica mie. - E §i cazul. In timp ce continuau s3 se ciondaneasca, Ethan T§i relua vopsitul. Izolmdu-i din auz, concentrindu-se asupra muncii. !§i alunga nefericirea.

C ap ito lu l 17 Avea sa fie perfect. Se vedea atit de clar ca era bine, incit Grace se intreba cum de nu-i venise dinainte ideea. 0 croaziera la apusul soarelui, pe marea calma, cu cerul trandafiriu §i auriu in amurg era decorul ideal pentru amindoi. Golful facea parte din vietile lor, cu tot ceea ce oferea $i ce le cerea. $tia ca pentru Ethan era mai mult decit locul de munca. Era locul pe care-1 iubea. Fusese u§or de aranjat. Nu trebuise decit sa i-o ceara. El paruse surprins, apoi zimbise. - Uitasem c3-ti place s3 navighezi. Fu migcata cind v3zu ca i se paruse foarte firesc s3-i insoteasca §i Aubrey. Aveau sa existe §i alte ocazii, i$i

spuse. O viata intreagS, pentn'toti trei. Dar seara aceea caldd §i cu brizd bltndS era nunai pentru ei doi. Risul ame|itor continua s-cdomine in timp ce-§i imagina reactia lui cmd avea sS-l ceara-in cSsatorie. Putea vedeatotu! atit de clar. felul turn urma s3 se opreascS, s-o priveasci surprins cu ocHii aceia alba§tri minuna|i. Ea avea s3 suridS, s3-i intindi mina in timp ce alunecau purta(i de vintul u§or paste apele intunecare. 5' avea sS-i spunS tot ce era in inima ei. Te iubesc a tit de mult,. Ethan. Dintotdeauna te-am iubit $/ intotdeauna te voi iut>i. Vrei s3 m3 iei de so fie? Doresc s3 fim o familie. Vreaii s3-mi trSiesc viata cu tine SS-(i dSruiesc copii. S3 te fac feridt. N-am a$teptat destul? Apoi, $tia, urma momentul cind avea sS-i aparS zimbetul. Zimbetul acela incet §i frumos care-i cuprindea pas cu pas toate planele §i umbrele fe|ei, pinS la ochi. Probabil c3 avea sS spuna ceva despre modul cum intentionase s-o cear& el pe ea de sotie. C2 se pregStise. Aveau s3 rid3 amindoi si s5 se imbr3|i§eze, In timp ce soarele cobora ro§u dincolo de |3rm. lar viata lor impreuna urma s3 inceapS cu adevSrat. - Incotro plute$ti, Grace? Clipi din ochi §i il v3zu pe Ethan zimbindu-i de la timona. - Visam cu ochii deschi$i, rSspunse, chicotind In sinea ei. Apusul soarelui e momentul cel mai potrivit pentru visare. E atit de pa§nic. Se ridicd, pentru a se cuibSri sub bra|ul lui. - MS bucur atit de mult cS |i-ai putut lua citeva ore libere, ca s5 venim aici. - Vom finisa bar ca pin2 ta sfir$itul lunii, i§i frecS el fata in p3rul ei. Cu douS sSptSmini inainte de termen.

- Toli ati muncit atit de mult. - §i-o s3 merite. Proprietarul a trecut azi pe la nnl - A§a? §i asta facea parte din viitor. medita Grace Con versatile u?oare despre ziua de munca a fiec3ruia. - §i ce-a spus? - Abia a tacut din gur3, a§a ca e greu de §tiut mAr»f jumatate din tot ce-a zis. O turuit despre cele mai mi cente cutare §i cutare pe care le-a citit in revistele Itn d« iahting §i a pus destule intrebari ca s3 ne v p e capetele - Dar i-a piacut? - Cred ca a fost multumit de ea, de vreme ce toatA dupa-amiaza s-a hlizit ca un copil in dimineata de CrAciun. DupA ce-a plecat. Cam a vrut sa puna pariu cu mine c-o s-o puna pe uscat prima oar3 cind o scoate In Golf. - §i ai primit pariul? - Pe dracu'. Sint aproape sigur c-o s-o faca. Dar nu se poate spune c-ai navigat cu-adevarat prin Golf pina nu te pui §i pe uscat. Ethan n-ar fi facut-o, medita ea, privindu-i miinile mari $i pricepute pe timona. Naviga perfect. - Tin minte cind tu §i familia ta construia|i sloopul 3sta, i§i plimba ea degetele peste roata cirmei. Eu ajutam la munca pe cheu, prima oara cind aji scos-o In larg. Profesorul Quinn tinea timona, iar voi manevra|i §cotele. Mi-ai facut cu mina. Chicotind, i§i Tnclina capul s3-l priveasca. - Am fost emotionata ca m3 observase§i. - Te observam tot timpul. Grace se intinse in sus, sarutindu-l pe barbie. - Dar aveai grija sa nu m3 la§i sa observ ca m3 observai.

PradS unui impuls, il mu§c5 abator de falca. - Pina-n ultima vreme. - Cred c5 mi-am pierdut flerul, intoarse Ethan capul. ptna cind gura lui o gSsi pe a ei. in ultima vreme. - Bine, i§i rezemS ea capul pe um3rul lui, rizind Incet. Fiindca-mi place sa observ c3 mS observi. Nu erau singuri in Golf, dar Ethan se tinea la d is ta n t de §alupele cu motor ie§ite la o croaziera pe inserat vara. Un stol de pescSrugi zburau innebunifi in cere §i se repezeau in picaj spre pupa unui skiff, unde o fata arunca bucaji de piine. Risul ei, ascutit §i vesel, se combina cu |ipetele lacome ale pasarilor. Vintul se intetea, umflind pinzele §i risipind umezeala calda a zilei. Cei cifiva nori de la apus se inro§eau pe margini.

Aproape e momentul. Ciudat, i§i d3du ea seama, nu era deloc nervoasa. Putin cam amenta, poate, fiindca-§i simfea capul atit de u§or, inima atit de libera. Speranta, atit de mult timp ingropata, era straiucitoare ca aurul odata ce se elibera. Se intreba daca Ethan avea sa cirmeasca intr-unul din canalele inguste unde umbra era adinca ?i apa de culoarea tutunului. l§i putea croi drum p'e ITnga geamandurile de marcaj care saitau, spre un loc Iini5tit, unde nici m3car pescaru§ii nu le mai tineau companie. Ethan era atit de mulfumit cu ea aiaturi, incit I3sa vintul s3 aleaga singur direefia. Ar fi Irebuit sa faca unele ajustari, i§i spuse. Altfel, nu peste mult pinzele aveau sa piarda o terfaroia. Dar nu voia sa-i dea drumul din brafe - nu inca. Mirosea a sapun de lamiie iar parul ii era moale linga obrazul lui. A§a ar fi putut sa fie viaja lor, i§i sp se Ethan. Momente calme, croaziere seara. Shod im-

preund. CISdind din visurile mici allele mari. - E mai fericitS ca oricind, murmura ea. - Hmmm? - Fetita de-acolo, care le da de mincare la pesciiufl, arata Grace cu capul spre skiff, zimbind cTnd ?i-o Ime gina pe Aubrey, peste citiva ani, rizind §i chemfnd pea c5ru§ii de la pupa b£rcii lui Ethan. A-3uu, vine fralele al mai mic s5-§i ceara partea, rise ea, fermecata de cei dal copii. Sint dr3gu|i rmpreunS, murmura, privindu-i cum aruncau piinea cit mai sus, pentru a fi prinsS Tn docuril* hamesite. l$i Jin de urit. Exista momenta de §i mai mar# singuratate, pentru un copii singur la paring. Ethan inchise ochii un moment, cTnd propriul lui vis. pe jumatate format, se spulbera. Dorea $i al|i copii. Ii merits. Via]a din Golf nu era numai pinze fnjmoase. - Trebuie sa Tntorc velele in vint, spuse el Vrei sa {n tu cirma? - Le intorc eu, ii zimbi Grace, in timp re trecea pe sub brajul lui, spre babord. N-am uitat cum sa minuiesc §cotele, capitane. Nu. reflecta Ethan, nu uitase. Era buna ca marinar, la largul ei pe punte ca §i in bucataria de-acasa. Manevra greementul cu aceea§i iscusinja pe care o arata la servitut bauturilor unei muHimi, in circiuma. - Nu sint prea multe la care sa nu te pricepi, Grace. - Cum? ridica ea privirea, apoi rise. Nu e greu sa inve(i folosirea vintului, cind ii cuno$ti Inca din copiiarie. - Ai un talent marinaresc innascut, o contrazise el. 0 mama minunata, o buna bucatareasa. Stii sa faci oamenii s3 se simta bine in jurul tau, Pulsul ei, pin3 atunci calm, deveni frenetic. Oare avea s-o ceara in casatorie acum, totu§i, Tnainte de a fi apucat sa-1 ceara ea pe el?

Fac toate lucrurile astea cu pldcere, raspunse, priVlndu-I cum o privrea. Md multume§te sd-mi fduresc un iJmin aid, in St. Chris. §i tu faci acela§i lucru, Ethan, Nndcd te multume§te. - Eu am o anume nevoie de locul dsta, rdspunse el Irtcet. Este ceea ce m-a salvat, addugd, dar intorsese cjpul, iar Grace nu-l auzi. Grace mai a§teptd un moment, dorindu-§i sd-i vorbaascd, sd-i spund, s-o ceard Apoi, cldtinind din cap, traverse din nou puntea. Soarele scdpdta, coborind aproape, foarte aproape, de acel prelung sdrut noptalic al tdrmului. Apa era calmd, vdlurelele legdnindu-se pe lingd bordaj. Pinzele se umflau albe. Momentul, i§i spuse ea cu o tresdrire a inimii, sosise. - Ethan, te iubesc atit de mult. Ethan ridicd un braf pentru a o trage ITngd el. - §i eu te iubesc, Grace. - Dintotdeauna te-am iubit. §i te voi iubi intotdeauna. La asta, cobori privirea spre ea, iar Grace Ti vdzu emo|ia ivindu-i-se in ochi, fdcind ca albastrul lor sd devind §i mai adinc. Ridicd o mind §i i-o
panicii Ti fluturarS Tn slomac. - §tiu c3 poate pianuisegi s-o facem altfel, Ethan, gi egti surprins c3 |i-o cer eu (ie. Dar vreau s3 (im im preunS, cu adevSrat impreuna. De ce nu spunea nimic? urla mintea ei. Orice. De ca se uita doar la ea ca gi cum l-ar fi palmuit? - N-am nevoie sa-mi fad curie, i se intretaie ei voca.i gi se intrerupse pentru a incerca sa gi-o controleze. Nu ca nu mi-ar piacea iucrurile ca florile gi cinele la luminn lumlnSrilor, dar nu vreau cu adev3rat decit sa-mi fii alSturi. S3 fiu so|ia la. Temindu-se c3 avea s3 se sfarime daca mai privea inc3 o clipa doar in ochii aceia nedumerili gi raniti, Ethan intoarse capul. Degeteie i se albisera pe manelele cTrmei. - Trebuie sa ne intoarcem. - De ce? Grace zvicni inapoi, privindu-i chipul crispat, mugchii faicilor care-i trepidau. Inima continua s3-i bata. dar nu de nerSbdare. Acum, batea de team5. - N-ai nimic altceva sa-mi spui decit c3 trebuie s3 ne intoarcem? - Nu, am gi allele s3-ti spun, Grace. Glasul ii era la fel ce stSpinit pe cit de deziantuita-i era inima. - Trebuie s5 ne intoarcem, ca s i ti le pot spune. ti venea s3-i strige sa le spuna atunci, pe loc. Dar dadu numai din cap: - Bine. Ethan. SS ne intoarcem. Soarele apusese de mult cind acostara Greierii gi brotacii Tgi cintau corul nocturn. umplind v3zduhul cu muzica lor ascutita, mult prea veseia. Deasupra, citeva

■tele clipeau prin picIS §i strSlucee o Iun3 in ultimul pfitrar. Aerul se r3corise repede, dar Grace gtia c3 nu din ■cel motiv Ti era frig. Atlt de frig. Ethan Ieg3 el insugi parimele, t3cut. La fel cum navigase gi pin5 acasS, in t3cere. Reveni la bord gi se agez3 In fa^a ei. Luna era inc3 jos, abia deasupra copadlor. dar primele stele rSspindeau destulS Iumin3 pentru ca Grace s3-i vad3 chipul. Nu exprima nici urm3 de bucurie. - Nu m3 pot c5s3tori cu tine. Grace. Igi alegea cuvintele cu mult3 grij3, gtiind ca aveau s-o doar3. - imi pare r5u. Nu-|i pot da ceea ce vrei. Grace igi inclegtS strins miinile laolaltd. Nu gtia dac3 voiau s3 se str?ng3 pumni gi s3 1oveasc3, sau s3 atirne moi gi tremurStoare ca ale unei bitrine. - Atunci, ai min(it cind ai spus c3 m3 iubegti? Poate-ar fi fost mai blind s3-i spun3 c3 da, reflect5 el. apoi cl3tin3 din cap. Nu, n-ar fi fost decit o lagitate. Me­ rita adevSrul. Tot adev3rul. - N-am min|it. Te iubesc cu adev3rat. Existau diverse grade ale iubirii. Nu era atit de naiv3 incit s3 cread3 altceva. Dar nu aga cum trebuie s5 iubegti o femeie pe care ai lua-o de so|ie. - N-ag putea iubi nici o femeie mai mult decit te iubesc pe tine. Dar sint... Grace ridic3 o min3. Tocmai ii trecuse ceva prin minte. Dac3 acesta era motivul pentru care o refuza, n-avea s3-l ierte niciodat3. - Din cauza lui Aubrey? Fiindc3 am un copil cu alt barbat?

Atit de rar se mi$ca repede, incit o Iu3 prin aui prindere cTnd ti smulse mina din aer §i o strinse dei.tul de tare ca s3 frece oasele unul de altul. - O iubssc, Grace. A? fi mindru s3 m3 consider* latai ei. Nu se poate sa nu §tii asta. - N-am nevoie s3 $tiu nimic. Spui c3 ma iube§ti, c3 n iube§ti $i pe ea, dar pe urma nu ne dore$ti. M3 doar*. Ethan. - Iart3-m3. Iart3-m3. li elibera mina, ca §i cum l-ar fi ars in palm3. - $tiu c3 te doare. $tiam c3 a§a avea s3 fie. N-am avut voie sa las situatia sS ajunga pin3 aid. - Dar ai f5cut-o, replica ea cu simplitate. Trebuia s3 §tii c3, dac3 simt a§a, atunci m3 a§tept s3 simfi §i tu acela?i lucru. - Mda, §tiam. Ar fi trebuit sS flu sincer cu tine. N-am nici o scuzS. DecJt cA aveam nevoie de tine. Aveam nevoie de tine, Grace. - Nu c3s3toria e ceea ce caut. - Hai, nu m3 lua de proasta, Ethan. oft3 ea, prea lovita ca s3 se mai Tnfurie. Oamenii ca noi nu au rela|ii, noi n-avem aventuri. Ne c3s3torim §i cre§tem familii. STntem simpli §i elementari, §i oridt de amuzant li s-ar p3rea unora, a§a sinlem §i nu altfel. Ethan i§i privi mTinile. Avea dreptate. desigur. Sau ar fi avut. Dar nu §tia c3 el nu era nici simplu, nici elementar. - Nu tu e§ti de vin3, Grace. -N u ? Durerea $i umilinfa se duelau In sufletul ei. I§i imagina c3 §i Jack Casey ar fi spus acela$i lucru, dac3 §i-ar

' dat osteneala sa spunS ceva inainte de a o parasi. Dac3 nu sint eu, atunci cine e? InafarS de mine, nu mi ii e mmeni aici. - Eu sint de vina. Nu pot intemeia o familie, din lauza locului de unde vin. - De unde vii? Vii din St. Christopher, de pe Coasta de Est. Vii de la Raymond §i Stella Quinn. - Nu-i adevSrat, ridicS el privirea. Vin din mahalalele Impure din D.C. §i Baltimore $i din prea multe alte locuri ea sa le mai numSr. Vin de la o tirfa care se vindea, §i pe ea §i pe mine, pentru o sticla de pileaia sau o dozS de drog. Nu §tii de unde vin. Nici ce-am fost. - §tiu ca ai venit dintr-un loc tngrozitor, Ethan, spuse ea, acum cu blinde|e, dorind sS-i aline durerea brutaia din ochi. §tiu ca mama ta - mama ta n a tu ra l - a fost o prostituata. - A fost o tirfa,o corecta Ethan. ..Prostituata" e un cuvint prea curat. - In regulS. Mai prudentS, caci vedea mai mull decit durere, dadu incet din cap. Se simtea acolo $i furie, la fel de violenta. - Ai trait ceva ce nici un copil n-ar trebui sa traiasca, inainte de a veni aici. Inainte ca familia Quinn sa-ti d3ruiasca speranfa, iubirea §i un camin. §i ai devenit al lor. Ai devenit Ethan Quinn. - Asta nu-mi schimba singele din vene. - Nu tnteleg ce vrei sa spui. - Cum naiba ai intelege? Aruncase intrebarea ca pe un glonf, fierbinte $i periculos de ascufit. Cum ar fi putut ea sa §tie? se intreba, furios. Crescuse cuncscindu-$i paring, §i pe parinfii lor, fara a trebui niciodata sa se intrebe ce-i transmisesera.

ce mogtenise de la ei. Dar avea sa afle, inainte de a termina. avea j .i | l i lar asta urma s3 le puna capat la toate. - Era o femeie masivS. MTinile de la ea le am f t cioarele, lungimea bratelor. Grace Ti privi brajele, miinile acelea pe care le alrin sese pumni fara a-gi da macar seama. - Pe celelalte nu gtiu de unde le am, fiindcS nu ciad c-a avut mai mult habar decit mine cine a fost tatSI mail Doar un client ca oricare altul cu care-a avut ghinion Nu s-a descotorcsit de mine fiindca igi facuse deja trei avor turi gi-i era frica sa mai rigte inca unul Aga mi-a spus. - A fost o cruzime din partea ei. - lisuse Christoase! Incapabil sS mai stea jos, Ethan sari in picioare, in cepind sa se plimbe pe punte. Grace il urma, mai Tncet. Igi dadu seama c3 intr-o privinta avea dreplate. Nu-I cunogtea pe acel om, pe cel care umbla cu pagi iuti gi smuci|i gi cu pumnii inclegtati de parca ar fi fost gata sa dea cu ei saibatic in tot ce-i iegea in cale. A§a ca ramase la distant^. - Era un monstru. Un monstru-n pizda ma-sii. M3 batea ptna la legin, numai de-a dracu', ori de cite ori ii trasnea vreun motiv prin cap. - O, Ethan, Tntinse Grace miinile spre el, neputindu-se stapini. - Nu ma atinge acum. Nu era sigur ce-ar fi putut face dac3 punea mina pe el in acel moment. §i il speria Grace igi I3sa miinile sa cad3 pe linga trup. Tnfruntlndu-gi lacrimile gata s-o podideasca.

OdatS, a trebuit s5 m3 duc5 la spital, continue! el. fc*»«t s5 se lemea s5 nu-i mor in brafe. Atunci ne-am *vt
$i-a fScut din mine o tirfS. - Nu, suspinS Grace, neputincioasS. Nu. - Am ars banii, dar asta n-a schimbat nimic. M a I3sat douS saptSmini §i pe urma iar3§i m-a vindut U lup|i $i a doua oara. §i mai tare decit prima, fiindca acum §tii, §i crezi. $i continui s5 lupfi, de fecare data, meimi prin acela§i co§mar, pina ctnd pur §i simplu abandon**! lei banii §i-i ascunzi fiindca intr-o zi vei avea destui. Ini apoi, o omori §i scapi. Dumnezeu $tie c3 vrei s-o omon mai mult, poate, chiar decit vrei sa scapi. Grace Tnchise ochii. - Ai facut-o? li auzi ragu$eala din voce, luTnd-o drept dezgust, In loc de furie ingre|o$ata, cum era de fapt. Furie pentru el, Tntarita de speranta fe oce ca o facuse. 0, da, ca o facuse - Nu. Dupa un timp, asta devine viafa ta. Atita tot Nici mai mult, nici mai putin. O 1raie§ti $i gata. Ethan se intoarse s3 priveasca spre casa, unde ardeau luminile la ferestre. Unde muzica - de la ghitara lui Cam - cmta o melodie veseia, purtata de vlnt. - A m trait-o pina la doisprezece ani, clnd unuia dintre cei carora m3 vindea i-a sarit o doaga. M-a pocnit destui de tare, dar asta nu era ceva prea neobi§nuit. Ins3 aia luase nu §tiu ce droguri §i s-a repezit §i la ea. Au devastat toata cojmelia, facind destui taraboi pentru ca doi vecini care aveau obiceiul sa-§i vada de-ale lor s3 se enerveze destui ca s3 bata la u§3. Continua sa-§i aminteasca: - O stringea de git. lar eu zaceam pe jos, uitindu-ma cum ii ie$eau ochii din cap §i zicindu-mi: poate i-o face. A pus mina pe-un cufit $i l-a Tnfipt in el. I l-a fnfipt in

■p.ite, diiar in clipa cind aia care bateau la u§3 au nalllit InSuntru. S-au pornit zbierete §i urlete. Ea i-a scos nenorocitului portofelul din buzunar in timp ce 3luia-i surgea sTngele pe podea. §i a fugit. Nici nu s-a uitat la mine. Ridica din umeri, intorcindu-se. - Cineva a chemat politia $i m-au dus la spital. Nu mai tin minte clar, dar acolo am ajuns. Medici, sticleti §i asisteriti sociali, continua el Incet. Punindu-mi tntrebari, Bcriind totul pe htrtie. Cred cS s-au dus s-a caute, dar n-au gasit-o niciodata. Se cufunda Tn tacere. astfel ca nu se mai auzi decit plescaitul apei, tirtielile insectelor, ecourile notelor de ghitara. Dar Grace nu spuse nimic, §tiind ca nu terminase. Inca nu tenninase. - Stella Quinn era la o corferinta medicals tn Balti­ more §i fScea vizite. S-a oprit la patul meu. Cred cS mi-a privit fi§a medicals, nu mai jin minte. §tiu doar cS era acolo, cu miinile pe bara patului, privindu-ma. Avea ochi buni, nu naivi, dar blinzi. Mi-a vorbit. N-am dat nici o aten|ie cuvintelor ei, numai vocii. $i a revenit de mai multe on. Uneori. o inso(ea §i Ray. Intr-o zi, mi-a spus cS puteam veni cu ei acasS, dacS voiam. Tacu din nou, ca $i cum acela ar fi fast sfirgitul. Dar Grace nu se putea gindi decit c3 momentul cind sotii Quinn tl oferiserS un camin fusese doar tnceputul. - Elhan, mi se fringe inima pentru tine. $i §tiu acum cS, oricit de mult i-am iubit §i i-am irat pe sotii Quinn Tn to(i acegti ani, n-a fast de ajuns. Te-au salvat. - M-au salvat, fu el de acord. §i dupa ce m-am hotSrit s3 traiesc, am facut tot ce puteam pentru a fi ceva ce onora aceastS hotarire, §i pe ei.

- E§ti, $i intotdeauna ai fast, cel mai onorabll om |a care l-am cunoscut vreodata. Se apropie de el, it cuprinse cu bra|ele §i-l strlmw In pofida faptului c5 bratele lui nu-i raspunsera la rfndul - Lasa-ma sa te ajut, murmura ea. Lasa-ma sa liu >■ tire, Ethan. Ridica fa|a, lipindu-§i gura de a lui. - Lasa-ma sa te iubesc. Ethan se cutremura, frint. Acum §i bratele lui o cu prinsera, aprig. Gura primi consolarea pe care i-o ofert* Se ciatina astfel, (inmdu-se de ea, ca de un colac (In salvare pe o mare furtunoasa. - Nu pot face asta, Grace. Nu e just pentru tine. - Tu e§ti just pentru mine, se agata ea, cind vru 8-«> Indeparte2e. Nimic din tot ce-ai spus nu schimba caau ce simt. Nimic n-ar putea. Nu fac decit sa te iubesc mai mutt pentru asta. - Asculta-ma. MTinile ii erau sigure §i ferme, cind Ti apucara umem impingind-o inapoi. - Nu-fi pot da lucrul de care ai nevoie, pe care-l dore§ti, pe care se cuvine s3-l ai. O casnicie, copii, c familie. - N-am... - Sa nu-mi spui ca n-ai nevoie. §tiu ca ai. Grace trase aer in piept, slobozindu-l apoi meet. - Am nevoie de toate astea, cu tine. Am nevoie de o via|a cu tine. - Nu te pot lua de sojie. Nu-ti pot face copii. Mi-am fagaduit ca nu voi risca niciodata sa transmit unui copii ceea ce am in mine de la ea. - N-ai nimic de la ea in tine. - Ba am, i se strinsera lui degetele, scurf. Ai vazut in

—

#ui aceea, in padure, cind te-am posedat linga un co. . ca un animal. Ai v3zut cind am rScnit la tine ca <> -ezi intr-un bar. lar eu am vazut de prea multe ori ca • v le num3r, cind cineva m3 ia in raspar prea des. • »ptul c5 ma stSpinesc nu inseamna ca nu exists. Nu t depune jurSmintele cu tine, nici s3-ti fac un copil. Te • .besc prea mult ca sa te las sa crezi c5 se va intimpla «'<>odat5. - Ti-a ranit mai mult decit trupul, murmura Grace, ■lima (i-a mallralat-o cu adevSrat. Te pot ajuta sa te ndeci pinS la capat. O scuturS incet, blind. - Nu m3 asculti. Nu auzi ce-fi spun. Daca nu po(i accepta felul cum trebuie sa fie situatia intre noi, voi trtelege. N-am sa te acuz niciodata daca te retragi §i cauti la altcineva ceea ce doregti. Cel mai bun lucru pentru tine e sa-ti dau drumul. §i asta fac. - imi dai drumul? - Vreau sa te duci acasa, o elibera el. facind un pas inapoi; cu senzatia ca intrase Tnlr-un vid enorm, Tntunecat. Dupa ce te vei gindi pe indelete, vei vedea totul la fel ca mine. Atunci. te vei putea hotari daca mai e cazul s3 ne inlilnim ca pin-acum sau daca vrei sa te las in pace. - Vreau .. - Nu, o intrerupse el. In clipa asta, nu gtii ce vrei. Ai nevoie de limp, gi eu la fel. Prefer sa pled. Nu vreau sa mai ramii aid, Grace. Grace ridica o m ina la timpia: - Nu m3 vrei aid? - Nu acum. Strinse din faici cind Ti vazu durerea inotind in ochi. Pentru binele ei. Tgi reaminti.

- Du-te-acasa §i lasa-ma o vreme singur. Grace f3cu un pas fndirdt, apoi mcS unul. In se intoarse 51 0 Iu3 la fuga. In jurul casei. nu in an Ml putea a gtndul s-o v a d i cineva cu obrajii u ii ita lacrimi §i durerea aceea ingrozitoare care-i sfi$ia mlna N-o voia, numai la asta se putea gTndi. N-o ISsa «A H cea de care avea el nevoie. - Hei, Grace! Stai! Seth abandons urmarirea licuricilor care scintemu prin intuneric, pornind in goanS dupa ea. - Am cam un rtiilion de bulangii din-3§tia. incepu sa ridice un borcan. Apoi ii vSzu lacrimile. i !e auzi in respiratia sacadaU in timp ce bijbiia la portiera ma§inii. - Ce s-a-ntimplat? De ce plingi? Te-ai lovit? Grace suspinS Tntretaiat, ap3sindu-§i o minS pa inima. O, da. o. da. nu m-am lovit. - Nu-i nimic. Trebuie s3 m3 due acasS. Nu pot... nu mai pot s5 stau. Smuci portiera ma?inii $i se prSvaii inuntru. Ochii nedumeriti ai lui Seth se inver$unarS, in timp ce o privea indep3rtindu-se. Plin de o furie fierbinte, se repezi pe lingS coltul casei, trintind borcanul luminos pe marginea verandei. Vazu umbra de pe ponton $i porni intr-acolo, cu pumnii string, gata de luptS. - TicSIosule! Nemernicule! A§tepta pin3 cind Ethan se intoarse, apoi ii trinti un pumn in burta cu toata puterea. - Ai facut-o sS plingS. - §tiu. Noua durere, de natura fizica, il fulgera pe dinauntru. aiaturindu-se celorlalte. - Nu-i treaba ta. Seth Du-te-n casa

- Ba du-te tu-n pizda ma-tii. Ai lovit-o. Hai, IncearcS I m m3 lovegti gi pe mine. N-o s5-ti fie prea ugor. Cu din^ii dezgoli{i, Seth lovi din nou. gi din nou, pina d Ethan il apucS de guler gi pantaloni gi-l ridica in aer, • te capatul debarcaderului. - Calmeaza-te, m-auzi, altfel te-arunc in apa. Ad3uga o zgil^iitura amenintatoare, degi nu-i statea mfletul la asta. - Crezi c-am vrut s-o lovesc? Crezi ca mi-a facut weo piacere? - Atunci de ce-ai facut-o? striga Seth, zbatindu-se ca un pegte in cirtig. - N-am avut incotro. Deodata inabil de obosit, Ethan il iasa cu picioarele pe ponton. - Lasa-ma-n pace, murmura el, a 5ezindu-se pe margine; dindu-se batut, tgi iasa capul in miini, apasindu-§i ochii cu degetele. - Lasa-ma doar in pace. Seth igi foi picioarele. Nu numai Grace suferea. Efectiv nu intelesese ca § i un om in toate firea putea suferi, in felul acela. Cu Ethan, ins3, asta se Tntimpla. Nesigur, pa§i inainte. Igi infunda miinile in buzunare, le scoase iar3gi. Se framinta. Ofta. Apoi, se ageza. - Femeile, spuse el cu un glas calm gi chibzuit, il fac pe barbat s3 vrea sa-gi traga un glont in cap gi sa termine cu toate. Era o vorba pe care il auzise pe Phillip spunindu-i-o lui Cam gi gasea ca s-ar fi potrivit. Fu rasplatit cu un ris scurt din partea lui Ethan, chiar daca nu era gi vesel. - Mhm, cred ca aga e. Ethan il cuprinse cu un brat pe dupa umeri, tragindu-l linga el. $i se simtf putin mai mingiiat.

C ap ito lu l 18 Anna i$i cintari prioritatile - §i-§i Iu3 ziua libera. Nn putea fi sigurS la ce ora avea sS vina Grace la curateniH §i nu voia sa ri§te sa n-o intilneasca. Pu(in Ti pSsa de ce spunea Elhan - sau nu spunea. Avea loc o criza. Daca ar fi crezut ca avusesera doar o ciondSneaia sau o neintelegere, ar fi fosl amuzata sau compatimitoare, dupS cum dicta situa(ia. Dar nu o simpla nein|elegere adusese nefericirea aceea in ochii lui Ethan. A, avea el un stil propriu de a $i-o ascunde, medita Anna, in timp ce smulgea meet §i nemilos buruieniile care-i amenintau begoniile de pe rondul din fa|a. $i-§i ascundea foarte bine sentimentele mai personale. Pur §i simplu. ea era profesionista la descifrarea emo|iilor. Ghinionul lui ca se alesese cu o asistenta social^ drept cumnata. tl descususe putin §i pe Seth. Nu incapea nici o indoiaia ca baiatul $tia ceva. Dar nimerise drept in neabatuta loialitate barbateasca. Tot ce scosese de la el fusese o ridicare din umeri a la Quinn $i o gura pecetluita. Totuji, ar fi putut smulge adevarul, dar nu avea inima s3 produca o fisura in acea legatura fermecatoare. Seth Ti putea ramine loial lui Ethan. Anna avea sa se ocupe de Grace.

Era convinsa c3 nu se mai vaza de citeva zile. Pe Ethan Ti era jalnic de u$or s3-l urmareasca. le§ea pe apa In fiecare diminea|a, iar dupa-amiaza §i seara lucra la §anlierul naval. Abia se atingea de cina, dupa care se retragea In camera lui. Unde vazuse de mai multe ori lumina ie§ind pe sub u§a pina noaptea tirziu. Rumega, i§i spuse ea, ciatinind din cap nervoasa. Iar daca nu rumega, c3uta gtlceava. Id weekend, zadarnicise un incident care sigur s-ar fi lasat cu v3rsare de singe, cind fi gasise pe cei Irei fra|i certindu-se piept in piept la §antierul naval, priviti cu avid interes de Seth. Cauza ramlnea un mister, Tntruclt se izbise de acela§i zid barbatesc strins unit. Ridicari din umeri §i mTrlieli fusesera singurul rezultat al eforturilor ei. Ei bine, avea sa Inceteze totul, hotari ea, atacind cu entuziasm o rochija-rindunicii. Femeile §tiau cum sa comunice §i sa discute. $i chiar daca trebuia s-o pocneasca pe Grace Monroe in cap cu hirletul de gradina, Grace avea sa comunice §i sa discute al naibii de deschis. Cu nespusa piacere, auzi ma§ina lui Grace sosind. I§i dadu paiaria pe spate, se ridica §i-i zimbi de bun venit: - Hai, salut. - Buna, Anna. Credeam ca e§ti la birou. - Mi-am luat o zi de concediu mintal. Da da, §i-aici jale cit cuprinde, medita ea. §i nu atit de bine camuflata ca a lui Ethan, - N-ai adus-o pe Aubrey cu tine. - Nu. Azi a vrut-o mama mea. Grate i§i plimba o mina in sus §i-n jos pe cureaua gen|ii enorme de pe umar.

- Ei, atunci eu incep §i 1e las s i-fi vezi de gridinflril - Abia a§teptam un pretext s i fac o pauzi. Da c« n-am sta jos un minut, pe verandi? - Z iu c i trebuia s i bag prima serie de rufa In ma§ini. - Grace, ii puse Anna o m in i pe braf, cu blindet* Slai jos. Vorbe$te-mi. Te consider una din prietenali mele. Sper s i m i numeri §i tu prinlre ale tale. - Da, §ovii vocea lui Grace; fu nevoiti s i respire d« trei ori ca s i §i-o calmeze. §i eu, Anna. - Atunci, s i stim jos. Spune-mi ce s-a intimplat, de-aji ajuns atlt de neferici(i tu §i Ethan. - Nu §tiu d a c i pot. Dar era osteniti, frln ti de oboseali, a$a c i se a§ezfl pe trepte. - Cred c i am incurcat totul. - Cum? Plinsese p in i i se uscaseri ochii. Nu c-ar fi ajutat-o cu ceva. Poate-i prindea bine s i discute situafla cu a lti femeie, una de care incepea s i se sim ti apropiati. - Mi-am permis s i presupun, mcepu ea. Mi-am permis s i fac planuri. Imi culegea flori, a d iu g i, ridicind din miini neajutorati. - I|i culegea flori? se Tngustari infim ochii Annei. lepuri, s-o crezi tu, spuse in sinea ei, dar o retinu pentru o rifu ia li ulterioara. - §i mi-a invitat la cin i. Lum iniri §i vin. Am crezut c i urma s i m i ce a ri in c is ito rie . Ethan face totul pas cu pas §i credeam s i se pregitea s i m i pe\easci. - E firesc. V i iubiji. Ii este devotat lui Aubrey, iar ea il adori. AmTndoi sinte^i oameni de casi. Atunci, de ce s i n-o fi crezut? Grace privi un moment in gol, apoi respiri prelung.

- Nici nu-Ji pot spune ce inseamnS s3 te aud spunind ■stea. M3 simteam ca o proastS. - Ei bine. opregte-te. Nu egti proastS. Nici eu nu sint pi Hi sigurS cS am gindit la fel. - Amtndoua ne-am ingelat. Nu m-a cerut. Dar m-a lubit In noaptea aia, Anna. Atit de tandru. NiciodatS n-am crezut c3 cineva poate tine atit de mult la mine. Pe urmS, a avut un cogmar. - Un'cogmar? - Da. lar acum II Tntelegea. - A fost rSu, foarte rSu. dar s-a prefScul c3 nu era. Mi-a spus s5 nu-mi fac griji gi a trecut peste totul. Aga c3 nu m-am mai gindit. Atunci... InginduratS, igi frecS o vinStaie slabs de pe picior. pe care gi-o fScuse impiedicindu-se de o mas3 la Shirley's. - A doua zi. am hotSrit c5 dac5 stateam agteptind pinS m3 cerea Ethan, ag fi avut fire albe Tn ziua nun^ii. Ethan nu trece prin via|3 chiar la galop. - Nu, intr-adev3r. Le face pe toate dupS timpul lui gi le face bine. Dar. f3r5-ndoial5, ii prinde bine cite-un imbold din cind in cind. - Nu-i aga? Nu-gi putu opri zimbetul cald, nostalgic. - Uneori, le chibzuiegte pinS la moarte. §i am crezut c3 gi-acum era la fel, aag c3 m-am hotSrit sS-l cer eu TnsSmi. - Tu l-ai cerut pe Ethan in cSs5torie? chicoti Anna, rezemindu-se de trepte. Bravo Jie, Grace. - PISnuisem totul. Tot ce voiam sS spun gi cum s3 spun. Mi-am zis c5 pe apS, unde e cel mai mu1{umit, aga c3 l-am rugat s3 m3 duc3 intr-o croazierS seara. Era aga de frumos, cu apusul soarelui gi pinzele strSlucind um-

flate in vint. §i l-am cerut. Anna i§i depuse o mina peste a lui Grace. - Presupun ca te-a refuzat. Dar... - N-a fost numai alii. DacS i-ai fi v3zut fata... 3 i fScut camplet rece. A spus ca avea sS-mi explice totul la intoarcere. $i mi-a explicat. Nu §tiu dacS pot s2-ti spun Anna, fiindcS e problema lui Ethan. Dar a spus c2 nu at poate insura cu mine, nici cu altcineva. NiciodatS. Un moment, Anna nu vorbi. Era asistenta de caz a lui Seth, ceea ce insemna cS avusese acces deplin la do sarele celor trei barbati care aveau s3-i fie tutori. L« cuno§tea trecutul aproape la fel de bine ca ei Tn?i$i. - E din cauza celor ce i s-au intimplat in copilSrie? Privirea lui Grace tresSri. apoi rSmase its drept inainte. - Ti-a spus? - Nu, dar §tiu, aproape totul. Face parte din meseria mea. - § 1ii... ce i-a fScut mama lui.. femeia aia... ce i-a ISsat pe al|ii s3-i fac2? Nu era decit un bSie{el. - §tiu c2 I-a format s2 aib2 relaiii sexuale cu clientii limp de cifiva ani, inainte de a-l abandona. Mai exists cdpii dup2 rapoartele medico-legale, la dosar. $tiu cS a fost violat §i b2tut, inainte ca Stella Quinn sS-l gaseascS in spital. §i mai §tiu ce fel de traume pot provoca abuzurile consecvente de soiul Ssta. Ethan ar fi putut foarte bine sa devinS el insu$i un agresor. E un nenorocit de ciclu foarte comun. - Dar n-a f2cut-o. - Nu, a devenit un om cumpStat, atent, cu un aulocontrol aproape irepro?abil. Cicatricele au r3mas, pe dedesubt. E foarte probabil ca relatia asta cu tine s3 le fi adus pe unele dintre ele mai aproape de suprafatS.

- Nu m3 Ias3 s3-l ajut, Anna, i-a intrat in cap c3 nu poate risca s3 aib3 capii fiindc3 are In trup singele ei. Singe viciat pe care-1 va Iransmite mai departe. Nu vrea in se insoare, fiindcS pentru el cSsnicia inseamnS familie. - Gre§e§te. iar cel mai bun exemplu despre cit gre$e§te il are in propria lui oglind3. Nu numai c3 are singele ei in vene. dar $i-a petrecut primii doisprezece ani de via<3 - cei mai impresionabili ani - impreunS cu ea, intr-un mediu care pulea deforma mintea oric3rui copil. $i cind colo, e Ethan Quinn. De ce ar fi mai prejos decit el copiii lui - copii care vor fi procreafi de voi amindoi? - A? vrea s3 m3 fi gindit s3-i spun asta, murmur3 Grace. Eram atit de §ocat3, de trist3 §i de zguduit3. Inchise ochii. - Nu cred c-ar fi contat daca i-o spuneam. Nu voia s3 m3 asculte. Nu pe mine, preciz3 ea, rar. Crede c3 nu sint destul de putemic3 pentru a tr3i cu ceea ce a trait el. - Se In§eal3. - Da, se in§eal3. Dar s-a hot3rit. Acum nu m3 mai vrea. Spune c3 eu aleg, dar il cunosc. Dac3 spun c3 pot accepta §i conlinuSm ca $i pin-acum, o s3-l road3 pin3 se indep3rteaz3 singur. - §i pofi accepta? - M-am intrebat §i eu, m3 gindesc de citeva zile. II iubesc destul de mult ca s-o doresc, poale s3 m3 mulfumesc cu atit, cel putin pentru un timp. Dar m-ar roade §i pe mine. CI3tin3 din cap. - Nu, nu pot s3 accept. Nu pot accepta doar o parte din el. §i nu-i voi cere niciodat3 lui Aubrey s3 accepte mai pufin decit un tat3.

- Felicitari. Si-acum. ce vom face? - Nu ?liu daca eu mai pot face ceva. Mai a lea a lii amindoi dorim lucruri diferite. Anna pufni zgomotos. - Grace, lu e§ti singura care poate decide. Dar i l i mi voie sa-ti spun un lucru. Cam §i cu mine n-am plutil c | i i altar pe aripi de funigei. Doream lucruri diferite - sau, ib i putin, a§a credeam. §i, pentru a descoperi ceea c« ream impreuna, ne-am lovit, am dat totul pe fa |3 §i air luptat impreuna. - Cu Ethan e greu sa dai ceva pe fata. - Dar nu imposibil. - Nu, imposibil nu, dar... N-a fost cinstit cu minn Anna. Dincolo de toate celelalte, pe-asta nu i-o pot ierl.i M-a ISsat sa-mi depan visurile, §tiind tot timpul c3 ava.i s3 le taie firele $i sa m3 lase sa cad. li pare r3u, $tiu, dm totu§i... - E§ti revoltatS. - Da, cred ca smt. Mi-a mai f3cut-o §i un all bSrbal Tatai meu, adauga ea, acum mai calma. Voiam sa fiu dansatoare, iar el §tia ca-mi aga|am de asta toate sperantele. Nu pot spune ca m-a Incurajat vreodata, Insa m-a lasat sa iau lec|ii §i sa-mi fac visuri. Iar cind am avut nevoie de el ca sa-mi stea aiaturi §i sa ma ajute sa-mi incerc visul... a taiat firele. L-am iertat, sau am incercat, dar via|a n-a mai fost niciodata aceea§i. Apoi, am r3mas gravida §i m-am marital cu Jack. Cred c-ai putea spune ca asta i-a taiat lui firele §i nu m-a iertat niciodata. - Ai incercat sa rezolvi situa|ia? - Nu, n-am incercat. §i el mi-a dat de ales, la fel ca Ethan. Sau. ceea ce p3reau ei sa creada ca inseamna sa aleg. S-o fac cum vor ei. S3 accept, sau s3 merg mai departe fara ei. A§a c3, voi merge far3 ei.

Te in^eleg. Dar, dac3-ti satisface mindria, ce efect poate avea asupra inimii lale? - Crnd oamenii i|i zdrobesc inima, mindria e tol ce-ti mai r^mine. lar mindria. i$i spuse Anna, poate deveni rece §i Tnvergunata, fara inima. - Da-mi voie sa vorbesc cu Ethan. - Voi vorbi eu cu el, de indata ce descopar ce e ' nevoie sa spun. Ofta prelung. - Ma simt mai bine, observa ea. Mi-ajuta daca spun totul cu voce tare. $i nu aveam pe altcineva cui sa-i vorbesc. - Tin la voi amindoi. - $ 1iu. Va fi bine, ii strinse Grace mina, inainte de a se ridica. M-ai ajutat s3-mi treaca lacrimile. Nu sa dau apa la §oareci. Acum voi alunga o parte din nebunia asta despre care nu-mi dadusem seama ca era acolc. Reugi sa surida. - lar cind lermin, vei avea o casa a naibii de curata. Curat ca o maniaca, cind imi descarc nervii. „Vezi sa nu (i-i descarci de tot, replica Anna in gind, pe cind Grace intra. Mai pastreaza §i pentru idiotul aia de Ethan.“ Grace avu nevoie de doua ore ?i jumatate ca sa spele, sa ciateasca, sa §tearga praful §i sa lustruiasca tot etajul. Trecu printr-un moment greu in camera lui Ethan, unde plutea prin aer mirosul lui. al mdrii, $i peste tot erau impra§tiate particele din via|a sa cotidiana. Dar 5§i aduna for|ele. apelind la acela§i miez de otel care o ajutase sa treaca printr-un divorj §i o schisma familiaia dureroasa.

Munca o ajuta §i ea, ca intotdeauna. Efortul grou. fizic, ii tinea ocupate mlinile §i mintea. Via(a mergea inn inte. O §tia din proprie experien|9. §i o f3cea s5 IrSiascrt de pe o zi pe alta. Avea un copil. Avea mindria. §i mai avea inca visurile - de§i ajunsese la faza Tn care prefera s3 le conai dere planuri. Putea trai f3r3 Ethan. Nu la fel de plin, poate, nu lot atit de vesel, cu siguran|a. Dar putea sa trSiascS, sa fie productive §i s3-§i afle mul|umirea Tn calea pe care o fSurea pentru ea §i fiica ei. Terminase cu lacrimile §i autocompatimirea. Incepu parterul. cu aceea§i fervoare unilateral. Mobila fu lustruita sa straiuceasca. Geamurile fura frecate pina scinteiara. Agata rufele la uscat, mature pe veranda §i se lupta cu mizeria ca §i cum ar fi fost un inamic care amenin(a ca cotropeasca tot pamintul. Cind ajunse la bucatarie. o durea spatele. dar era o durere marunta §i satisfacatoare. Pe piele avea o u§oare pelicuia de sudoare, mlinile ii erau inasprite de apa de spaiat §i se simjea la fel de Tmplinita ca un pre§edinte de corporate dupa o lovitura de afaceri majore. Se uita la ceas, masura timpul. Voia sa termine $i sa piece Tnainte de a se Tntoarce Ethan de la lucru. In ciuda u§urarii obtinute prin munca, in inima Tnca Ti mai ardea un mic taciune mocnit de furie. Se cunostea pe ea Tnsa§i destui de bine pentru a Tntelege ca avea nevoie de foarte pufin ca sa se afite Intr-o flacara. Daca se cerla cu el, daca-i spunea macar o parte din lucrurile care i se Trmbulzeau prin cap de citeva zile, n-aveau sa se mai poata purta niciodata civilizat, necum prietenos. Nu-i silea pe frafii Quinn sa fina partea nimanui. $i nu

risca sS-gi primejdiuiascS relajia prejioasS §i vitald cu Seth din cauzS cS doi adul^i din viata lui nu-gi puteau stSpini nervii. - §i nici eu n-am sa-mi pierd slujba pentru asta, bombSni ea, in timp ce incepea sS frece tSbliile bufetului. Numai fiindcS el nu-i in stare s3 vadS la ce dS cu piciorul. RespirS guierStor, adunmdu-gi cu degetele pSrul, pe care cSIdura §i eforlul i-l umeziserS la timple. $i se calmS frecTnd zdravSn tigSile de pe rastelul vechi. Cind sunS telefonul, il smulse din furcS fSrS sS se qmdeascS. -A lo ? - Anna Quinn? Grace privi pe fereastrS. pentru a o vedea pe Anna fredonind incintatS, prin grSdina din spate. - Nu, am... - A m sS-^i zic ceva, cStea. Se opri, la doi pagi de ugS. - Poftim? - Aici Gloria DeLauter. Cine mS-ta te crezi. s3 m3 amenin^i? - Eu nu... - Am gi eu drepturi. M-auzi ce-^i zic? Am in mS-sa drepturi. Mogu-a fScut un tirg cu mine §i dacS tu gi c3cSnaru’ de bSrbatS-tu gi-mputi|ii Sia de frati ai lui nu-l achitati, o sS vS pars rSu. Vocea nu era doar rSgugitS gi asprS, igi dSdu Grace seama. Era maniacalS, mitraliind cuvintele atit de repede incit se incSIecau. Era mama lui Seth, igi spuse ea. Tn timp ce noi gi noi insulte ii rSsunau in urechi. Femeia care il rSnise, care-1 speriase. Care primise bani pentru el.

Tl vinduse. Nu era congtienta c3 rSsucise cablul telefonului In jurul mlinii, c3 era Tnfagurat alit de strins incit Ii tain camea. Str3duindu-se s3-gi p3streze calmul, trase adtnc aer in piept. - Domnigoar3 DeLauter, face(i o gregeaia. - Tu egti aia care face c3c3cioasa de gregeaia, c3-mi trimiti cicatu-Sla de scrisoatre in loc de banii pe care mi-1 datorali. Mi-i datorap, futu-v3 muma-n cur. Ce, crezi c2 mi-i fric3 fin'cS egti o va ci de asistenta sociaia? MS cac pe tine gi daca egti c3cata de Regina-a Angliei de cacat. Mogu-a crapat, gi daca vrei treaba s3 stea cum e o sa te-n|elegi cu mine. Ce, crezi c-o s3 m3 sperii io de nigte cuvinte p-o hirtie? N-o s3 m3 opregti dac3 m3 hot3r3sc s3 viu-napoi gi s3 iau b3iatu'. - Te ingeli. igi auzi Grace propria voce spunind, degi r3suna de foarte deparle, reverberindu-i In cap. - E carne din carnea mea gi am dreptu' s3 iau ce-i al meu. - Incearc3. Furia o zguduia ca un val de furtuna. - Niciodata n-ai s3 te mai atingi de el. - Pot s3 fac ce vreau cu ce-i al meu. - Nu e al tSu. L-ai vindut. Acum este al nostril gi nu te vei mai apropia niciodata de el. - Ba o s3 fac3 ce-i zice m3-sa s3 fac3. §tie el c-altfel o sa pl2teasc3 scump. - O singura migcare spre el dac3 faci, te sfigii-n buc3|i cu miinile mele. Nimic din tot ce i-ai facut, oricit de monstruos, nu se compara cu ce-am s3-ti fac eu tie. §i cind termin, abia dac3 le va r3mine atfta cit s-adune gi s-azvirle-ntr-o celula. Acolo ai s-ajungi pentru maltratare de copil, neglijen^a, agresiune. prostitute §i cum se mai

nume§te o mam3 care-§i vine copilul bSrbafilor pentru sex. - Da’ ce gogo$i a turnat plodu-3la acolo? Nici c-un deget nu l-am atins. - Gura. Jine-ti naibii gura. Pierduse §irul, le amesteca pe mama lui Seth §i cea a lui Ethan intr-o singurS femeie. Un monstru. - §tiu ce i-ai f3cut §i nu exists nici o pu$c3rie destul de adincS Tn care s3 te-nchida ca sS-mi convinS §i mie. □ar voi gSsi eu una §i cu mina mea am s3 te-mping acolo, dacS te mai apropii vreodatS de el. - Nu vreau decit bani. Acum in vocea femeii se strecurase o notS tinguitoare, alit vicleanS cit §i cam speriatS. - Doar ne§te bani s-o scot $i eu la capSt. Avefi o droaie. - N-am nimic pentru dumneala decit dispre\. S3 nu vii incoace §i sS nu te-apropii de copilul Ssta, c3 dumneata vei fi aia care-o sS plSte$ti. - F3 bine §i te mai ginde$te. Ginde§te-te doar. Se auzi un sunet Tnfundat, apoi un clinchet de ghea|S in pahar. - Nu e§ti mai breazS ca mine. Nu mi-i fricS de tine. - Ar fi cazul s5-fi fie. Ar fi cazul s3 te ingroze§ti. - S3... s3 §tii c3 eu n-am terminat. Nu-i gata treaba. Declicul fu sonor. - Poate c3 nu, mai ?opti Grace, cu voce scSzuta §i periculoas3. Dar nici eu n-am terminat. - Gloria DeLauter, murmurS Anna. StStea dincolo de u;a cu plas3, unde venise de citeva minute. - Nu cred c3 e umanS. Dac3 era aici. dac3 ar fi fost in camera asta, o stringeam de git. Ca pe-un animal a§ fi sugrumat-o.

Incepu s3 tremure, furia §i desc3rcarea ciocnindu-M in3untrul ei. - 0 omoram. Sau rrtc a r Tncercam. - Cunosc senzatia. E greu s£ te gindegti la una ca ea ca la o persoanS, nu ca la un lucru. Anna deschise u$a. cu ochii spre Grace. Niciodatfi nu s-ar fi agteptat s3 vadci turbarea aceea incandescent la o femeie atit de temperate. - 0 v3d mull prea des, in activitatea mea, dar niciodat3 nu m3 abignuiesc. - Era spurcata, se cutremura Grace. A crezut c3 tu r3spunsesegi la telefon. Am Tncercat s3-i spun, la inceput, dar nu voia s-asculte. Slriga dear, amenin(a gi injura. N-am putut-o ISsa s2 mai coniine. N-am rezistat. imi pare r3u. - E-n re g u t. Dupci cil am auzit eu din conversatie, ag zice c3 i- ai f3cut fa(S. Nu vrei s3 stai jos? - Nu, nu pot. Nu pot s3 m-agez. Inchise ocbii, dar conlinua s3 nu vadS decit acea orbitoare cea(3 rogie. - Anna, a spus c£ vine s3-l ia pe Seth, dac3 nu-i dai bani. - Asta n-o s3 se intlmple, merse Anna spre frigider, de unde scoase o s tic t de vin. IJi torn un pahar de-aici. Ai s3-l bei, incet, in timp ce eu imi iau agenda. Pe urm5, vai vrea s3-ncerci s5-mi reproduci tot ce-ai spus, cit pofi de exact Egti in stare? - Da. Imi amintesc. - Bine. Anna se uit5 la ceas. - Va trebui sS consemnSm totul. Dac3 totugi se mai intoarce, vom fi pregatiji. - Anna, cobori Grace privirea in vinul pe care i-l

dSduse Anna. Nu mai poate fi lovit. Nu trebuie sa se mai teamS. - §tiu. Ne vom asigura cS nu p5\e$te nimic. Vin intr-un minut. Anna parcurse cu ea conversatia de douS ori. in timp ce o revedea a doua oarS, Grace se pomeni incapabilS sS se a§eze. Se ridicS, ISsindu-§i paharul cu vin pe jumState plin, §i luS o mSturS. - Felul in care rostea lucrurile era la fel de vicios ca §i ceea ce spunea, li precizS ea Annei, in timp ce incepea sS mSture. Probabil cS §i cu Seth folosea acelagi ton. Nu §tiu cum poate cineva sS-i vorbeascS a§a unui copil. Apoi, cIStinS din cap: - Dar nu se ginde§te la el ca la un copil. Pentru ea, nu e decit un lucru. - DacS ai fi chematS sS depui mSrturie, ai putea declara sub prestare de jurSmint cS a cerut bani. - §i nu doar o datS, confirms Grace. Se va ajunge acolo, Anna? Va trebui sS-l duci pe Seth in fata instantei? - Nu §tiu. DacS lucrurile se indreaptS in directia aia, ar trebui sS putem adSuga extorcarea pe lista de acuza|ii pe care ai depSnat-o. Trebuie s-o fi speriat, adSugS ea cu un zimbet de satisfactie. $i pe mine m-ai fi speriat. - CTnd m3 aprind, incep sS-mi zboare toate pe gurS, - Inteleg ce vrei sS spui. Exists lucruri pe care a§ vrea sS i le spun dar, in pozitia mea, nu pot. Sau nu trebuie. oflS. Voi scrie toate astea in dosarul lui Seth, apoi cred cS va trebui sS-i compun incS o scrisoare. - De ce? se incle$tarS degetele lui Grace pe coada mSturii. De ce trebuie sS mai ai e cu ea?

- Cam §i fra^ii lui au nevoie sa §tie, Grace. Trebuio s3 afle exact ce-au fost Gloria DeLauter §i Seth penlru Ray. - N u e ceea ce spun unii oameni. sc5p3rar5 ochii lul Grace, in timp ce smulgea un f3ra§ din debaraua de mSturi; p3rea s3 nu poata iniaiura rninia care clocotea in ea. Pofesorul Quinn nu §i-ar fi in§elat so|ia. li era devotat. - Trebuie s3 de(ina toate faptele, iar Seth de asemenea. - Am sa-ti dau eu un fapt. Profesorul Quinn avea gust. Nu s-ar fi uitat nici de doua ori la o femeie ca Gloria DeLauter - decit cu miia, sau cu dezgust. - Cu siguranta, §i Cam e de aceea§i parere. Dar oamenii mai spun §i ca atunci cind T1 privesc pe Seth vad ochii lui Ray. - Ei, exista o alta explicatie, atila tot. Propriii ei ochi erau infierbfntati cind impinse matura §i f3ra§ul la loc, pentru a lua o gaieata §i un teu. - Poate. Dar s-ar putea s5 trebuiasca s3 faca cu to(ii faja faptului ca so]ii Quinn au trecut printr-o perioada mai dificiia a casniciei lor, cum li se intimpia oamenilor de multe ori. Aventurile extraconjugale sint deprimant de comune. - Putin imi pas3 de statisticile care se-aud la televiziune sau apar in reviste despre felul cum trei bSrbati din cinci - sau cTt or fi - i§i in§eaia sotiile. Grace tuma detergent in gaieata, o puse in chiuveta §i dadu drumul apei la maximum. - Sotii Quinn se iubeau, §i se inlelegeau. §i se irau. Nu puteai sa 1raie§ti in preajma lor §i sa n-o vezi. Fiii lor nu faceau decit sa-i uneasca §i mai strins. Cind ii vedeai pe toji cinci impreuna, vedeai o familie. La fel

cum §i voi dnci alcatui^i D familie. Mi§cata, Anna zimbi: - Ei. ne strSduim. - Nu sinte|i impreuna de tot atitia ani ca sotii Quinn, asta-i tot, scoase Grace gSleata din chiuveta. Erau o unitate. Unitatile, i§i spuse Anna, se destrSmau adesea. - Daca se intimpla ceva intre Ray $i Gloria, oare Stella l-ar fi iertat? Grace azvirli in gaieata cirpa, aruncindu-i Annei o privire rece, decisiva: - Tu l-ai ierta pe Cam? - Nu §tiu, r3spunse Anna, dupa un moment. Mi-ar fi greu, fiindca il voi fi omorit. Dar s-ar putea ca, in cele din urm3, sa-i pun flori pe mormint. - Exact. d5du din cap Grace, satisfacuta. O asemenea tradare nu se Tnghite u$or. §i reiese c3, daca intre sotii Quinn ar fi existat tensiuni atit de mari, fiii lor a' fi §tiut. Copiii nu-s pro?ti, oricit de mul|i adulti or fi crezind-o. - Nu, nu sint, murmura Anna. Indiferent care e adev3rul, trebuie sa-l afle. Ma due sa-mi scriu insemnarile, spuse ea, ridicindu-se. Vrei sa le arunci o privire. s3 vezi daca mai e ceva de adaugat sau de schimbat fnainte de a le pune la dosar? - In reguia. Mai am ni§te rufe de pus la uscat, §i pe urma am s3... Le auzira, in acela§i timp, latraturile fericite ale ciinilor. Grace avu o reactie de deznadejde pura. Pierduse nofiunea timpului, iat .Ethan se intorsese acasa. Instinctiv, Anna introduse caietul Tntr-un sertar al bucatariei. - Vreau s3 discut asta cu Cam. inainte de a-i spune lui Seth despre telefon.

- Da, e cel mai bine. Eu... - Po|i iegi prin spate, Grace, o intrerrupse Annn, ircet. Nimeni nu te-ar putea condamna pentiru c i nu m.H vrei in c i un goc emotional pe ziua de azi. - Am rufe de intins la uscat. - Ai facut mai mult decit destul pentnu o singuri dupa-amiaza. Grace igi indrepta umerii: - Termin ce-am inceput. Intra in spatatorie gi deschise capacul maginii de spaiat, cu un 2anganit. - Ceea ce e mai mull decit se poate spiune despre unii. Anna arcui o sprinceana. Pe Ethan il agifepta o surprizi, h o tiri ea. §i‘ nu era minunat ca se afla gi ea prin apropiere ca sa prinda momentul?

C apitolul 19 Cind Ti v i 2 U magina pe alee. Ethan fu nevoit sa se for|eze sa nu alerge in ca s i numai pentru a o vedea la fata. O privire scurta, numai una. O putea absorbi pe toata in minle, doar dintr-o singuri privire. Nu gtiuse ca era posibil s i-i lipseasci o femeie - s3-i lipseasca orice - atit de mult cit ii lipsea Grace. Atit de mult, incit il lis a gol, indurerat gi nervos in fiecare o r i din 2 i, p in i cind trebuia cu disperare s3

umple vidul. Pina nu mai dormea noaptea, ascultlnd cum respira aerul. Pina credea c3-$i pierdea mingle. Controlul pe care gi-l pastrase ati^ia ani in privin(a ei pSrea. Tn ultima vreme, tot mai slab. Peretii acelui control se fisurasera deja, i se darimau la picioare, incit putea s3 jure ca praful lor Tl ineca. Dar lasase hotarirea Tn seama ei, i$i reaminti el. §i intrucit ea nu facuse nici o mi$care in direc|ia lui de citeva zile, se temea ca $tia ce hotarire luase. Nu putea s-o acuze pentru asta. Avea s3-§i gSseasca altul - un om cu care sa poatS intemeia o viaja. Gindul Tl ardea Tn viscere pe cTnd z5bovea ITnga camioneta, dar refuzS s3-l lase sa treacS. Merita ceea ce-§i dorea de la viaja. §i anume, casnicie, copii §i o cas5 frumoasa. Un tata pentru Aubrey, un barbat care sa le aprecieze pe amindoua ca pe doua comori ce erau. Alt barbat. Alt barbat care avea s-o cuprinda cu brajele de mijloc, sa-i mingfie gura cu a lui. SS-i auda respirajia accelerindu-se, sa-i simta oasele devenind moi. Un nenorocit fara fata care nu era nici pe departe destul de bun pentru ea avea s-o Tntoarca noaptea, sa intre Tnauntru. §i sa zimbeasca Tn fiecare dimineaja afurisita fiindca §tia ca putea s- o mai la d . Christoase. T§i spuse Ethan, Tl scotea din minfi. Foolish se ciocni de picioarele lui. stringmd cu speran^a Tn dinti o minge de tenis jerpelita §i dlnd convingator din coada. Cu un gest nascut din obi§nuinta, Ethan smulse mingea §i o arunca. Foolish se repezi dupa ea, latrTnd furios cind Simon se repezi ca un glont din stTnga §i o intercepta.

Elhan nu facu decil sa ofteze vazindu-l pe Simon i ■■ alerga la el §i se a§eza, a§teptind ca jocul sa continue Era o scuzS ca oricare alta pentru a rSmine alaiA Avea sa se joace cu ciinii, s3-§i faca de lucru la barcA, sa nu se apropie de Grace. Dacd ea ar fi vrut s5-l vadA, l-ar fi putut gSsi. Ciinii il condS p in l In curtea lateral^, iar Ethan, fScindu-i-se miia de Foolish, mai incet §i mai nelnde minatic, gasi un bat pe care s3-l arunce TmpreunS cu mingea. Se mai Tnveseli putin, vazindu-i cum se ciocneau unul de altul, se luptau, apucau §i aportau. Te puteai baza pe un dine, reflects el, aruncind min­ gea mai sus §i mai departe, pentru a-l face pe Simon sa se repeada In umnSrirea ei. Niciodata nu-Ji cereau mai mult decit le puteai da. N-o vAzu pe Grace decit dupa ce ocoli casa. Atunci, nu facu decit sa se opreascA pe loc. Nu, o singuri privire, o cAutaturA scurta, nu-i era de ajuns. NiciodatA n-avea sA-i fie de ajuns. Cear§aful pe care il intindea pe sirmA fTIfiia umed in vint, pe ctnd il prindea Tn cirlige. Soarele ii stralucea in par. Pe cind o privea, Grace se aplecA spre co§, scoase o fata de perna, o scuturA repede §i o prinse ITngS cearceaf. II podidi dragostea, inecindu-l, IAsindu-1 vlAguit §i plin de dorin(A. Micile detalii Tl asaltau - curbura obrazului ei din profil. Observase vreodata ce profil elegant avea? Felul cum ii statea pArul pe cap, tnfoiat la ceafa. §i-l lAsa sa creasca? Modul Tn care marginea §ortului Ti cuprindea coapsa. Avea coapse atit de lungi §i netede. Foolish it Tmpinse cu capul in picior, readucindu-l la realitate. Deodata nervos, Ethan i§i §terse miinile pe pantalonii

de lucru, mutindu-§i picioarele in loc. Probabil era mai bine, conchise el, daca se retragea prin fata, intra in casa §i urea la etaj. F3cu primul pas inapoi, dupa care se opri brusc cind Grace se intoarse. II privi lung, cu o expresie indescifrabila, apoi se apleca s3 mai ia o fata de perna. - Buna. Ethan. - Grace. 1§i viri miinile in buzunare. Nu adeseori ii auzea vocea chiar atit de calma. - E o prostie sa ocole$ti tocmai pinS-n fata ca s3 ma eviti. - Voiam... sa verific ceva Ja barca. - Perfect. O poti face dupa ce-ti vorbesc. - Nu eram sigur ca vrei sa vorbe$ti cu mine. Se apropie de ea, prudenl. Tonul vocii ei alunga complet ar$ita pirjolitoare a zilei. - Am incercat sa-|i vorbesc in seara aceea, dar nu erai dispus sa ma asculti. Se apleca spre co§, parind netulburata de faptul ca acum intindea lenjeria lui intima. - Apoi, am avut nevoie de putin limp pentru mine insami, ca sa-mi lamuresc totul in cap. - §i ai reu$it? - A, cred ca da. Mai intii. ar trebui sa §tii ca tot ceea ce mi-ai spus despre lucrurile prin care ai trecut inainte de a veni aici m-a §ocat $i m-a durut, §i nu simt decit miia fata de acel baiefel $i furie pentru ceea ce i s-a intimplat. ii arunca o privire, in timp ce prindea urmatorul cirlig de rufe. - Nu vrei sa auzi asta. Nu vrei sa §tii ca nu m-a lasat indiferenta, ca m-a atins.

- Intr-adev5r, spuse el incet. Nil voiann sa te atingrt - Fiindca sint atit de fragile. Fiindca am o fire atit da delicate. Sprincenele lui Ethan se TmbinarS. - Partial. $i... - Deci, ai pSstrat acea saminta mica §i inveninalfl numai penlru tine, continua ea, inaintind calma de-a lungul sirmei de rufe. Chiar daca nu exista nimic in sau despre viata mea ce sa nu §tii. A$a trebuie sa fie, dupa parerea mea, eu sa fu o carte deschisa. iar tu, una inchisa. - Nu, n-a fost asta... Exact. - Ce-ar fi putut sa fie exact? se intreba ea, dar Ethan n-o lua ca pe o intrebare §i avu in(elepciunea de a nu da nici un raspuns. M-am gindit la asta, Ethan. M-am gindit la mai multe. Ce-ar fi ca mai Tntil sa ne intoarcem pufin in trecut? Tie iji place sa faci totul cu pa§i ordonati §i logici. §i de vreme ce iti place ca lucrurile sa se intimple in slilul tau, vom fi ordona|i §i logici. Ciinii, sim|ind ca nu era a buna, se retrasesera spre apa. Elhan constata ca ii invidia. - Mi-ai spus ca m-ai iubil ani de zile. Ani, repeta ea, cu o furie atit de prompta Tncit Ethan fu cit pe ce sa se impleticeasca Tnapoi. Dar n-ai putut face nimic. Niciodata, nici macar o data, n-ai venit la mine ca sa ma Intrebi daca n-a$ fi dorit sa petrec pu^in timp cu tine. Un singur cuvint de la tine, o privire, m-ar fi fascinat. Dar nu, nu Ethan Quinn, nu el, cu mintea lui meditativa $i autocontrolul sau incredibil. N-ai facut decft sa pastrezi distanta §i sa ma la;i sa oftez dupa tine. - Nu $tiam ca aveai pentru mine asemenea sentimente.

- Atunci nu e§ti numai prost, ci §i orb, se rSsti ea. Ethan se Incrunta: - Prost? - A$a am spus. Indignarea pe care i-o vedea pe chip era un balsam pentru orgoliul ei maltratat. - Nici cu-o privire nu l-a§ fi invrednicit pe Jack Casey dacS-mi dadeai vreun motiv de speran^a. Dar aveam nevoie de un om care sa mS doreasca §i fii sigur ca nu pSreai sa fii tu acela. - Stai naibii o clipa. Nu eu sint de vinS ca te-ai mantat cu Jack, - Nu, imi asum toata vina. imi asum responsabilitatea ?i n-o regret, fiindca el mi-a dat-o pe Aubrey. Dar te acuz §i pe tine. Ethan. $i ochii aceia verzi cu firi§oare aurii se invapaiara. - Te acuz ca ai fost prea capatinos ca sa iei ceea ce doreai. §i nu te-ai schipibat deloc. - Erai prea tinara... Grace i§i folosi ambele miini §i il Impinse cu toata forfa enervarii ei. - Of, mai taci din gura. Ai spus ce-ai avut de spus. Acum e rindul meu. in bucStSrie, ochii lui Seth se aprinsera. DSdu sa se repeadb spre u§a, numai pentru a fi oprit din scurt de Anna, care trSgea cu urechea cTt de bine putea. - Ba deloc. - A zbieral la ea. - ZbiarS $i ea. - Se bat. Ma due sa-l opresc. Anna T$i inclina capul intr-o parte:

- Ti se pare c-ar avea nevoie de ajutor? Cu gura slrinsS, Seth privi incruntat prin plasa. Apoi se gindi mai bine, cind o v3zu pe Grace impingindu-l piEthan inapoi cu un pas Tntreg. - ii face fata. Amuzata, Anna ii dadu lui Seth o palma razanti peste crestetul capului. - Cum de mie nu-mi sari In aparare cind ma cert cu Cam? - Pentru c3 lui Ti e frica de tine. Anna tgi rostogoli limba pina in obraz, pl3cindu-i ideea. - Nu ziu? - Pe jumate frica, oricum, zimbi Seth. Niciodata nu $tie ce-ai sa faci. §i-n plus, voua va place sa v3 certa|i. - Da' perspicace goiana§ mai e§ti, nu? Inveselit de-a binelea, Seth ridioS din umeri: - Vad §i eu ce se vede. % - §i §tii ce se §tie. Rizind, Anna se apropie de u$a impreuna cu el, sperind sa vada mai bine. - Hai sa trecem la faza urmStoare. Ethan, impinse Grace co§ul gol din calea ei, cu piciorul. Sa dam pe repede-fnainte ci|iva ani. Crezi c3 poti (ine pasul? Ethan inspira prelung, fiindca nu voia sa mai |ipe la ea. - Ma enervezi, Grace. - Perfect. Asia $i vreau §i nu suporl sa nu reu§esc cind Tmi pun ceva in minte. Nu era sigur care emo|ie era prima, nemultumirea sau nedumerirea.

- Ce te a apucat? - A. pai nici nu §tiu, Ethan, ia sa vedem - s3 fie oare faptul ca m3 crezi o muiere neputincioasS §i fara minte? Da, gtii... li tnfipse in piept aratatorul, ca un burghiu in lemn. - Pariez ca asta m-a apucat. - Nu zic ca n-ai minte. - Bine, atunci doar neputincioasa. In timp ce Ethan deschidea gura sa rSspunda, Grace vorbi mai departe: - Crezi c3 o femeie neputincioasa poate face ceea ce-am facut eu in ultimii cijiva ani? Crezi... cum imi-ai zis odata... delicaia, ca portelanul fin al mamei tale. Nu-s de porlelan! explodS ea. Sint de piatra solida, genul pe care poti s-o scapi gi se rostogolegte pe jos. Nu se sparge. Trebuie sa munce$ti ca sa spargi piatra buna, Ethan, gi eu inca nu m-am spart. II impunse din nou cu degetul in piept, neguros-multumita cind in ochii lui fulgera un avertisment. - N-am fost atit de neajutorata cind te-am tint in patul meu, nu? Adica exact in locul unde te voiam. - Nu m-ai lint nicaieri. - Ba pe dracu'. §i nici tu nu ai minte daca egti de alta parere. Te-am adus ca pe-un pegte cu lanseta. ii facea piacere, o. cit de vie piacere, sa-i vada furia gi neputin|a fugarindu-se pe chip. - Daca-^i inchipui ca o asemenea declara(ie e onorabiia pentru oricare dintre noi... - Nu-ncerc s3 te onorez. 1|i spun de-a dreptul, te doream gi m-am (inut dupa tine. Daca lasam problema in seama ta, am fi ajuns sa ne riupim unul pe altul de fund intr-un azil de batrini.

- lisuse, Grace! - Da' tad odatS. Nu se mai putea opri. oricare-ar fi fost consecinlalB, cind marea aceea furtunoasS i se zbuciuma in cap. - Gindegte-te numai bine, Ethan Quinn. Gindegte-lo bine gi temeinic gi sa nu-ndrdzne§ti s3 mai zici vreodais cS-s fragile. Ethan dSdu meet din cap. - Nu e cuvrntul care-mi vine in minte-n clipa asta. - Perfect. Nu aveam nevoie de nimeni, nici de tine, ca sS m-ajute sa fac o via|5 decentS pentru fetija mea. Mi-am folosit mugchii gi viscerele ca sS rezolv tot ceea ce trebuia. aga cS nu-mi spune tu mine cS-s fScutS din portelan. - Nu era nevoie sS faci totul singurS, dacS nu erai aga de-a naibii de mindrS $i te impScai cu tatSI tSu. AdevSrul acestor cuvinte o fScu sS govSie. Dar strinse pumnii §i se repezi mai departe. - E vorba de tine gi de mine. Spui cS m3 iubegti, Ethan, dar nu m i intelegi nici o clips. - Cu asta Tncep sS fiu de acord, bombani el. - Ti-a intrat in cap nu gtiu ce idee impSnatS cu orgoliu masculin cS am nevoie de ingrijire, ocrotire, cocologire - cind lucrul de care am eu nevoie este sS fiu necesarS, respectalS gi iubitS. $i ai fi gtiut-o, daca erai mai atent. Nu te-nlrebi, Ethan, cine pe cine a sedus? Cine-a spus prima oarS „te iubesc“? Cine pe cine l-a cerut in cSsStorie? Egti chiar atit de miop incit nu poti vedea cS a trebuit s3 fac de fiecare datS eu primul pas? - Vorbegti de parcS m-ai fi dus de nas, Grace. Nu mS prea incintS. - Nu te-ag fi putut duce de nas nici dacS-fl infigeam

(n el un cirlig de pescuit. Tu te duci exact acolo unde ai tu chef, Ethan, dar poti fi innebunitor de incet. Imi place asta la tine §i o ir, iar acum o Tnfeleg mai mult. Ai avut in viaja ta o perioadS ingrozitoare, cind ifi pierduse$i controiul, iar acum ai grijS s£ nu ti-l mai pierzi iar3§i. Dar de la autocontrol pin5 la indSrStnicie nu e decit un pas §i tu tocmai pe 31a l-ai fScut. - Nu sint inc3p3tinal. STnt cinstit, - Cinstit? E cinstit ca doi oameni care se iubesc s3 nu-§i intemeieze pornind de-aici o viat3? Este just s3 pl3te§ti toatS viafa pentru ceea ce ti-a fScut altcineva cind erai prea tinSr ca s3 te aperi? E drept s§ spui c3 n-ai s3 te-nsori cu mine fiindcS e§ti... pingSrit §i fi-ai fScut fie Tnsufi nu §tiu ce promisiune ridicolS de a nu avea niciodatS o familie proprie? Cind o spunea a§a, suna altfel. Suna fals... prostesc. - Asta e adevSrul. - Fiindc-a§a zici tu. - Ti-am spus cum stau lucairile, Grace, fi-arn dat de ales. O dureau fSIcile de cit §i le stringea. - Oamenilor le place sS spuna c3 i-au dat cuiva de ales cind de fapt zic: „fac cum §tiu eu", Nu-mi place „cum §tii tu“, Ethan. Tu nu ?tii decit s3 |ii seam3 de ceea ce a fost, fSrS s3 adaugi ceea ce este sau ce-ar putea s3 fie. Crezi c3 nu §tiu ce-ai a?teptat? Tu rSmti pe pozifie, iar Grace cea dulce ?i delicat5 intrS in rind. - Nu m-a§tept de la tine s5 intri in rind. - Atunci sS plec tiri§, r3nit3, §i s3 pITng dupS tine toatS wiata. N-ajungi nicSieri, Ethan. De data asta, am sS-ji dau eu fie de ales. Limpeze$te-te, du-te $i cugetS pe Indelete un veac, douS, §i pe urm3 anun|3-m3 §i pe

mine la ce conclu^ii ai ajuns. Fiindc3 pozi|ia mea n ui mStoarea: c3s3toriie sau nimic. A dracului s3 fiu dac nm s3-mi pierd tot resttul vie^ii jeluindu-m3 dup3 tine. Pot Ij4i $i f3r3 tine. I§i azvTrli capul pe spate. - S3 vedem dac3 tu e§ti destul de barbat ca sA tr3ie§ti f3r3 mine. Se rSsuci pe cAlciie §i plec3, ISsindu-l ca pe jSratic - Sus, Ti $uier5 Anna lui Seth. Vine-n cas5. E rindul meu. - Ai s3 zbieri $i tu la el? - Poate. - Vreau sa m3 uit. - De data asta, nu. Aproape c3-l tmpinse afar3 din camera. - Sus. Vorbesc serios. - La naiba. Seth tropSi pe trapte. a§tept3 un moment, apoi se strecura Inapoi in hdl. Anna t§i turna o cea§c3 de cafea. cfnd Ethan trinti u§a din spate. O parte din ea voia s3 se apropie $i s3-l imbr3(i$eze cu compasiune. Ar3ta mizerabil de nefericit §i confuz. Dar, dup5 cum socotea ea, existau momente ctnd era mai bine pentru toat3 lumea s3 iei la §uturi un om doborit. - Vrei §i tu? Ethan ii arurca o privire $i-$i v3zu de drum. - Nu, mul|umesc- Slai putin, n zimbi dulce Anna, cind aproape c3-i v3zu undele trepidante de nervozitate emantnd Jn jurul lui. Vreau s3-ti vorbesc un minut.

- Am vorbit destul pe ziua de azi. - E-n regulS, trase ea un scaun, cu deliberare. Tu alai jos §i-am sS vorbesc numai eu. Femeile, conchise Ethan In timp ce se ISsa pe scaun. erau blestemul vietii lui. - Atunci, cred cS iau §i cafeaua. - Perfect li turns o canS §i-i aduse o linguritS ca sS-$i punS obignuitele lui maldSre de zahSr. Se a§ezS, impreunindu-$i cuminte mTinile, $i continuS sS suridS. - E§ti cel mai timpit bou. - 0, Doamne, i§i frecS Ethan fata cu miinie §i le ISsS acolo. Acum incepe §i asta. - La nceput, i|i va fi mai u$or. Eu pun o intrebare, tu rSspunzi. O iube§ti pe Grace? - Da, dar... - FSrS detalii, i-o retezS Anna. RSspunsul este da. Grace te iube$te? - Greu de spus, In clipa asta. 1§i mutS rntna pentru a-?i obloji locul de pe piept unde aproape cS-i ISsase o gaurS. - RSspunsul e da, continuS Anna, netulburatS. STnteji amindoi majori §i vaccinati? Ethan simtea c5-l apuca imbufnarea §i nu putea s-o sufere. - Mda - §i? - Pun doar bazele, adun toale faptele. Grace are un copil, cored? - $tii al naibii de bine... - Corect, ridicS Anna cea§ca, luind o TnghititurS de cafea. Ai sentimente de afecfiune pentru Aubrey? - Sigur cS am. O iubesc. Cine n-ar iubi-o?

- Are $i ea sentiments de afectiune pentru tine? - Sigur. Ce... - Minunat. Am confirmat emo|iile pSrfilor implicate Acum, sS mergem mai departe, la stabilitate. Ai o pro fesiune §i o firms nouS. Pari s3 fii un om capabil, dispui sS munceascS §i cu posibilitatea de a ci§tiga bine. Ai vreo datorie mare, doboritoare, pe care crezi cS-fi va li greu s-o achiti? - Pentru numele lui Dumnezeu! - N-am vrut sS te jignesc, replica ea veselS. Nu fac decit sS abordez problema in modul in care presupun c-ai face-o tu, calm, cu rSbdare, pas cu pas. Ethan igi ingusta ochii. - Am impresia cS in ultima vreme oamenii au probleme mari cu modul meu de a face lucrurile. - Mor dup5 modul cum faci tu lucrurile, se intinse ea peste mas5, stringindu-i mina incordatS. Tin la tine, Ethan. E minunat pentru mine sS m3 aleg la virsta asta cu un frate mai mare. Se foi pe scaun. Era mi§cat de sinceritatea evidentS din ochii ei, dar simtea c3 nu fScea decit s3-l fr3gezeascS in pregatirea frigarii care urma. - Nu §tiu ce se-ntimpIS pe-aici. - Cred c3 vei intelege. Deci, vom spune cS ai baze financiare solide. Grace, din cite §tim, e perfect capabilS s3-$i ci§tige existenta. Ai casS proprietate personals, §i o treime din asta de-aid. Locuin^a, categoric, nu este o problema. Deci, mergem mai departe. Crezi in institutia cSsatoriei? Ethan $tia sS recunoascS o intrebare-capcanS cind o auzea. - Unora le merge. Altora, nu.

- Nu, nu, crezi in institu|ia in sine? Da sau nu. - Da. dar... - Atunci de ce naiba nu e§ti in genunchi c-un inel in mina aia mare §i siingace, cer§indu-i femeii pe care-o iube$ti s5-i mai acorde scafirliei tale inc3po§ate inca o $ans3? - Sint un om rSbdtStor, spuse incet Ethan, dar m-am cam saturat de insulte. - Sa nu-ndr3zne§ti sa te ridici de pe scaunul 31a, il preveni Anna, cind el incepu sa §i-l impinga de la masS. Jur ca te bat cu cureaua. Dumnezeu mi-e martor cit o doresc. - Asta-i alta moda nou3 pe-aici. Se supuse numai fiindca i se p3rea mai simplu sa termine totul dintr-o data. - Atunci hai, zi ce ai de spus. - Crezi c3 nu Tn|eleg. Crezi ca nu pot face asocierea cu ceea ce te roade pe dinauntru. Gre§e§ti. Am fost violata cind aveam zece ani. $ocul Ti zgudui inima, panica ii strinse sufletul. - lisuse, Anna! lisuse, ce rau imi pare. N-am §tiut. - Acum §tii. Asta m3 schimba cu ceva, Ethan? Nu sint aceea?i care eram cu treizeci de secunde in urma? Intinse din nou mina $i, de data asla. nu-i mai d3du drumul. - $tiu ce inseamna sa fii neajutorat §i ingrozit §i sa-^i dore$ti moartea. §i mai §tiu ce inseamna ca, In ciuda a toate astea, s3 faci ceva din viaja ta. §i §tiu cum e ca oroarea sa ramina in tine pentru totdeauna. Oricit de mult ai inva(a. Oricit ai ajunge s-o accept §i sa §tii ca n-a fost niciodata, nici un moment, vina ta. - Nu-i acela§i lucru.

- Nu este niciodata acelagi lucru, atunci crnd e voilin de doi oameni diferifi. §i mai avem ceva in comun. N-am gtiut niciodata cine a fost tatSI meu. A fost un om cumsacade sail o canalie? inalt sau scund? A iubit-o pe mama sau s-a folosit de ea? Nu gtiu ce pSr^i de la el mi s-au Iransmis. - Dar pe mama ta ai cunoscut-o. - Da, gi era minunalS. FrumoasS. lar a ta n-a tost aga. Te agresa. fizic gi emotional. A facut din tine o victims. De ce o lagi sS te mentinS victims? De ce o lagi s3 cigtige, chiar §i acum? - Acum e vorba de mine, Anna. Trebuie s3 exists ceva diform, ceva stricat intr-o persoanS ca s-o faca sS fie aga cum era ea. Din asta m-am nSscut eu. - PScatele pSrintilor, Ethan? - Nu vorbesc de pScatele ei, vorbesc despre ereditate. Poti da mai departe culoarea ochilor, constitutia fizicS. Inima slabs, alcoolismul, longevitatea. Toate astea se transmit in familie. - Da' mult te-ai mai gindit. - Da, m-am gindit. A trebuit sS iau o decizie gi am luat-o. - $i-atunci, ai decis cS nu poti sS te cSsStoregti niciodatS, nici s£ ai copii. - N-ar fi cinstit. - Bine, atunci, fS bine gi vorbegte cu Seth, fSrS sS mai intirzii.

- Cu Seth? - Cineva trebuie sS-i explice cS nu va putea avea niciodatS so^ie gi copii. E mai bine s-o gtie din timp, ca sS poatS incerca sS se apere de legSturile emotionale cu femeile.

Timp de trei bStSi de inimS, nu putu decit sa se uite la ea cu gura cSscata. - Despre ce naiba vorbegti? - Despre ereditate. Nu putem fi siguri ce defecte a mostenit de la Gloria DeLauter. Dumnezeu e martor c3 are ceva diform In ea. cum spuneai. Tirfa, betiva, toxicomana, dupS toate datele. - Cu baiatul asta nu-i nimic In nereguia. - Ce conteaza? infrunta ea cu o expresie opaca privirea furioasa a lui Ethan. Nu trebuie sa i se permita s5-$i asume riscuri. - Nu-I poji incurca a§a cu mine. - Nu vad de ce. Amindoi proveniji din situatii similare. De fapt, prin serviciile sociale din toata tara tree mult prea multe cazuri care se inscriu in categorii paralele. Wa intreb daca am putea da o lege care sa le inlerzica progeniturilor de agresori de copii sa se c3satoreasca §i sa aiba copii propni. Ginde§te-te cite riscuri am evita. - Ce-ar fi sa-i castram §i gata? replica el, cu furie. - Interesant concept, se apleca Anna tnainte. Dac3 tot e§ti a?a de hotarit sa nu transmit nici un fel de gene nesanatoase, Ethan, nu te-ai gindit sa-|i faci o vasectomie? La vederea fricii instinctive §i pur masculine care-l facu sa se chirceasca. Anna aproape tik izbueni in ris. - Destul. Anna. - Asta i-ai recomanda §i lui Seth? - Am spus ca-i destul. - A, e mai mult decit destul. incuviin|a ea. Dar r3spunde la ultima intrebare. Crezi ca acestui copii inteligent §i traumatizat ar trebui sa i se interzica o via|a de

adult plina §i normals fiindca a avut ghinionul de .1 li conceput de o femeie fSrS inimS, poate chiar diabolicn ' - Nu, expirS el tremurStor. Nu, nu cred a$a ceva. - De data asta, nu mai e nici un „dar“? Nici 0 pr<* cizare? Atunci iti spun cS. dupS pSrerea mea profesionala, nici nu {i-a§ putea da mai multS dreptate. Meul.i tot ceea ce poate ohtine. lot ce poate tace singur §i lot ce-i putem da noi ca sS-i arStSm cS e stSpin pe via|a lui §i nu produsul vStSmal al unei femei vicioase. §i nici lu. Ethan, nu e§ti altfel decit stSpin pe viaja ta. Cam prost, poate, zimbi ea, ridiclndu-se. Dar irabil, onorabil §1 incredibil de generos. Se apropie de el §i-l cuprinse cu un bra| pe dupS umeri. Cind Ethan oftS, Tntorcind capul pentru a-i infunda faja in talia ei, Anna sim|i lacrimi in ochi. - Nu §tiu ce sS fac. - Ba §tii, murmurs ea. Fiind tu insu|i, va trebui sS stai pe ginduri o vreme, Dar fS-|i 0 favoare, de data asta, §i ginde§te repede. - Cred cS m3 due la santierul naval §i muncesc pinS mi se limpezesc mingle. Intrucit avea deodatS sentimente materne fa|a de el, se aplecS §i-i sSrutS cre§tr.;ul capului. - Vrei sa-|i impachete^ ceva de mincare? - Nu, 0 strinse Ethan scurt, inainte de a se ridica; vSzind cS avea ochii umezi, 0 bStu pe umSr. Nu plinge. Cam o sS-mi zboare capul dacS afIS cS te-am fScut sS plingi. - Nu pling. - Alunci e bine. Porni spre u§3, ezitS, apoi se intoarse un moment ca s-o studieze cum stStea In bucStSrie, cu pleoapele umede §i pSrul r5vS§it de briza de-afarS.

- Anna, mama mea... mama mea adev2rat5, adSugS, fiindca Stella Quinn era in mintea lui tot ceea ce putea fi mai adev5rat, te-ar li iubit mult. La naiba, i§i spuse Anna, Tn timp ce Ethan se indeparta. tot avea s3 plinga. Ethan merse mai departe, mai ales cind o auzi tragindu-§i nasul. Avea nevoie sa stea singur, s3-§i limpezeasca mintile $i sS lase gTndurile sa i se adune in ordine. - Hei. Cu rnina pe u§a, privi peste umSr §i-l v5zu pe Seth coborind scara - din locul unde se repezise ca un iepure cu citeva secunde inainte ca Ethan s5 fi ie§it din bucatarie. - Ce hei? Seth porni spre el, meet. Auzise totul, fiecare cuvint. Chiar §i cind incepuse sa simta golul din stomac. Acum, in timp ce-l studia pe Ethan ca o bufnija, i se parea ca intelegea. §i se simtea in siguranta. - Unde te duci? - Inapoi la §antier. Am de terminat unele treburi. Ethan tasa u$a sa se Tnchida la loc. In ochii baiatului se z3rise ceva. - Te simti bine? - Mda. Pot s3 vin miine cu tine in Golf? - Daca vrei. - Daca vin cu tine, terminam mai repede $i vom pu­ tea lucra la §antier cu Cam. Cind vine Phil in weekend, vom putea lucra cu to(ii. - Asta-i ideea, confirma Ethan, nedumerit. - Mda. Asta e. Cu to{ii. impreuna, I$i spuse Seth, cu o strafulgerare de bucurie curata

- E o muncS grea, din cauza c3canariei Sleia d« caidura. Ethan i§i stapini un chicotit. - Vezi cum vorbe§ti. Anna e in bucatarie. Seth ridica din umeri, dar arunca o privire prudenta In urma. - E o tipS marfa. - Mhm, se I3|i zimbetul lui Ethan. E mi$to. Sa nu stai treaz juma’ din noapte, desenind sau holbtnd ochii la televizor, daca dimineata lucrezi cu mine. - Bine, bine. Seth a§tepta ca Ethan sa iasa, apoi inha|3 geanta pusa linga scaun. -H e i! - Christoase, bdiete, ai de gind s3 m3 la§i s3 plec de-aici pina nu vine ziua de miine? - Grace §i-a uitat po$eta, i-o tmpinse Seth in mina, raminind cu o expresie mata $i inocenta. Cred c-o fr3minta ceva cind a plecat. - Poate. Incruntat, Ethan privi geanta. Dracia cintarea cinci kile sau nimic. - Ar trebui sa i-o duci. Femeile-§i ies din min^i daca n-au pojeta la ele. Hai pa. Se repezi inapoi in casa. urcind scara §i alergind la prima fereastra cu vedere In fata. De acolo, il v3zu pe Ethan sc3rpinindu-se in cap, indesindu-§i geanta sub bra) ca pe-o minge de fotbal §i pornind incet spre ma­ rina. Fra(ii lui erau ni§te suci|i, mai mult ca sigur, T§i spuse. Apoi, zimbi in sinea sa. Frajii lui. Sco{ind un chiot, se repezi in jos pe scara, spre bucatarie, ca s-o piseze pe Anna pentru ceva de mincare.

C ap ito lu l 20 Grace intentions s3 se calmeze inainte de a trece pe la parintii ei s-o ia pe Aubrey. Cmd era atit de activate emotional, nu se putea ascunde de nimeni, necum de o mama sau de un copil foarte perspicace. Ultimul lucru pe care-1 dorea erau intrebSrile. Ullimul de care se simtea capabiia era sa dea explicate Spusese ceea ce era de spus $i facuse ce avusese de fScul. §i refuza sa regrele. Dac3 insemna pierderea unei prietenii de durata, a uneia pe care o precise rntotdeauna, nu avea ce face. Cumva, ea $i Ethan aveau sa reu§easc5 sa fie destul de maturi pentru a se comporta politicos cind erau in public ?i S3 nu mai atraga pe ni­ meni in conflicted dintre ei. Cu siguranta, n-avea s3 fie o situate u§oar3 sau plcicuta, dar putea sa mearga. Aceea§i formula mersese timp de trei ani cu tatai ei. nu? Conduse ma$ina pe strSzi dou3zeci de minute, pina cind degetele-i incetara sa mai stringa de volan ca o menghina, iar imaginea reflectata in oglinda nu mai putu sa sperie copiii §i ciinii. Se asigura ca era perfect stapinita. Atit de st§pinita, Tncit se gindea s-o duc3 pe Aubrey la McDonald's, la o tratafie. Iar Tn urmatoarea ei seara libera, aveau sa mearga amindoua la Camavalul Pompierilor din Oxford.

Cu siguranta, nu intentiona sa stea in casa, bosumflata Nu trinti portiera ma§inii, simtind ca era un semn excelent al starii ei placide, Nici nu tropai pe trepteln micii case coloniale a parintilor ei. Chiar se opri un moment sa ire petuniile de culoare violet-paia care atirnau dintr-un ghiveci agStat linga fereastra. Numai ghinionul §i momentul prost ales fScurfl ca privirea sa-i alunece cu ctyva pa$i dincolo de flori §i s5-§i zareascS prin fereastra tatai, toianit Tn fotoliu ca un rege pe trcn. Temperamentul ii erupse ca un gheizer § i o Tmpinse pe u§a ca pe-o pietricica ascutita bine Jintita cu pra$1ia. - Am citeva lucruri sa-li spun, lasa Grace u§a sa se trinteasca in spatele ei, pornind spre locul unde Pete i§i odihnea picioarele. Le-am pastrat pina acum. Se holba la ea timp de cinci secunde, Inainte de a reu§i sa-§i aranjeze expresia. - Daca vrei sa-mi vorbe?ti, fa-o pe un ton civilizat. - M-am saturat sa fiu civilizata. Wi-e pin-aici de-atita civilizatie, facu ea o mi§care brusca de taiere cu mina. - Grace! Grace! Cu obrajii Tmbujorati §i ochii enormi, Carol veni gr3bita din bucatarie, cu Aubrey in brate. - Ce te-a apucat? Sperii copilul. - Du-o pe Aubrey inapoi in bucatarie, mama. §i nu va fi traumatizata pe via|3 daca-§i aude mama ridicind tonul. Ca pentru a dovedi ca scandalul era inevitabil, Au­ brey T§i arunca inapoi capul §i slobozi un vaiet. Grace T§i Tnabu§i imboldul de a o prinde, sa fuga afara din casa cu ea §i sa-i acopere fata sub sarutari pina i se potoleau lacrimile. - Aubrey, fii cuminte. Nu pe tine sint suparata

Du-te-n bucatarie cu bunicu|a gi bea un sue. - Sue! suspina Aubrey din rSsputeri, incordlndu-se spre Grace cu bratele Tnlinse gi lacrimi mari tremurindu-i pe obraji. - Carol, du feti{a in bucatare gi linigtegte-o, gesticuia nen/os Pete spre sofia lui. N-a v3rsat o lacrimS, toata ziulica, bombani el. cu o privire acuzatoare spre Grace. - Ei bine, le varsa acum, se rasti ea, adaugind straturi de vinovatie peste frustrare, cind suspinele lui Aubrey incepura sa rasune din bucatarie. §i-o sa uite de ele la cinci minute dupa ce i s-au uscat. Asta-i fnjmusetea virstei de doi ani. Cind cregti, nu mai uiji lacrimile atit de ugor. Tu m-ai f3cut s3 le v3rs cu ghiotura. - Nu poli fi parinte fara a stirni gi lacrimi. - Dar unii pot fi paring fara a-gi cunoagte deloc copiii pe care i-au crescut. Niciodata nu te-ai uitat la mine, s3 ma vezi aga cum sint. Pete igi dori sa fi slat Tn picioare. Igi dorea sa fi fost incaifat cu pantofi. Era Tntr-un dezavantaj clar cind statea pravaiit in fotoliu, fara afurisifii de pantofi in picioare. - Nu gtiu ce vrei sa spui. . - Sau poate ca ai facut-o - poate m3 ingel eu. Ai privit. ai vazut gi ai iniaturat concluziile fiindca nu se polriveau cu ceea ce doreai tu. Ai gtiut, continua ea, cu o voce scazuta, care totugi vibra de furie. Ai gtiut ca voiam S3 m3 fac dansatoare. Ai gtiut ca am visat asta gi m-ai I3sat sa continui. A, ifi convenea de minune sa iau lectii. Poate mai bombaneai tu din cind in cind despre eostul lor, dar mi le-ai piatit. - §i s-au adunat ceva banigori. in atifia ani. - Pentru ce, tati? Pete clipi din ochi. Nimeni nu-l mai numise „tati“ , de aproape trei ani, gi-i fringea inima.

- FiindcS erai hotarita sa le urmezi. - §i ce rost avea, daca tu n-ai crezut niciodata In mine, niciodata nu m-ai ISsat destul de libera, nici nu * mi-ai stat deslul de aproape pentru a ma lasa sa incerc pasul urmator. - Asta-i povesle veche, Grace. Erai prea tinara ca sa pleci la New York §i nu era decit o proslie. - Eram eu tinara, dar nu prea tinara. $i dac3 era o prostie, era prostia mea. Acum n-am s3 §tiu niciodatfl daca a§ fi fost destul de buna. N-am sa §tiu niciodatfl daca mi-a§ fi putut adeveri acel vis, fiindca atunci cind Ji-am cerut sa ma aju|i sa mi-1 realizez, mi-ai spus c3 eram prea mare pentru aiureli din-astea. Prea mare pen­ tru aiureli, repeta ea, dar prea tinara ca sa po|i avea tncredere in mine. - Am avut incredere in tine, i?i smuci el fotoliul. §i uite ce s- a mtimplat. - Da, uite ce s-a-ntimplat. Am ramas grea. Nu a§a ai spus tu atunci? Ca §i cum a§ fi reu$it s-o fac de una singura, numai ca sa le enervez pe tine. - Jack Casey nu era bun de nimic. Am $tiut-o din prima clipa cind l-am vazut. - A$a ai §i spus. la nesfir§it. pina a capatat luciul fructului oprit §i nu m-am mai putut abtine sa nu gust din el. Ochii lui Pete scaparara §i se ridica din fotoliu. - M3 acuzi pe mine pentru ca ai dat de belea? - Nu, daca e cineva de vina, eu sint aceea. §i nu voi n3scoci scuze. Dar am sa-Ji spun un lucru - nu era nici pe departe atit de r3u pe cit il faceai tu sa para. - Te-a la S31cu buzele umflate, nu? - $i tu la fel, tati. Mina i se repezi in sus, §ocmdu-i pe amindoi. N-o

lovi §i tremura in timp ce el o cobora. Niciodata nu facuse mai mult decit s-o atinga u§urel la fund cind era mica, $i chiar $i-atunci suferise mai mult decit ea. - Daca ma loveai, spuse Grace, straduindu-se s3-§i pastreze vocea joasa §i calma, ar fi fost primul sentiment adevarat pe care mi-1 aratai de cind am venit la tine §i la mama $i v-am spus ca ramasesem Tnsarcinata. $tiam ca aveai sa te superi, sS fii lezat §i decepjionat. Mi-era atit de frica. Dar, oricit de r3u ma a§teptasem eu sa fie, a fost §i mai r3u. Fiindca nu mi-ai stat aproape. Pentrn a doua oara, tati, §i cu ocazia cea mai importanta, n-ai fost aiaturi de mine. - Cind fiica unui om intrd §i-i spune ca e gravida, ca s-a culcat cu un barbat despre care el §i-a dat atita osteneaia s3-i spuna sa-l evite, are nevoie de timp ca sa ia o hotarire. - Ti-era ru$ine pentru mine $i te gindeai cu furie la ce-aveau sa zica vecinii. §i-n loc sa te ui(i la mine $i sa vezi c3 eram speriata, n-ai v3zut decit ca facusem o gre§eaia pe care trebuia s-o supor^i toata viaja. Intoarse capul, pina fu sigura, absolut sigura, ca n-aveau s-o bufneasca lacrimile. - Aubrey nu e o gre$eaia. E un dar. - Nici n-a$ putea-o iubi mai mult. - Nici pe mine, mai pu(in. - Nu-i adevarat. Incepea sa i se faca r3u §i era destul de speriat. - Pur $i simplu nu-i adevarat. - Cind m-am maritat cu Jack, te-ai retras. Te-ai indepartat de mine. - §i tu te-ai indepartat intrucitva. - Poate, se intoarse ea din nou. Am incercat sa ma descurc o data fara tine, sa-mi economisesc banii pentru

New York. N-am reu§it, de una singurS. Voiam sa-mi pun cdsnicia pe picioare, fdrS ajutor. Dar nici asta nu mi-a reu§it. Nu-mi mai ramasese decit copilul din mine §i n-aveam de gmd s5 dau gre§ §i acolo. Nici mScar o data n-ai venit la matemitate, cind am nSscuI-o. - Am venit, luS el o revista de pe masa, pe dibuite. §i o facu sul. Am venit §i am privit-o prin geam. Semana leit cu tine. Picioare lungi, degete lungi $i nimic decit un puf galben pe cap. M-am dus §i m-am uitat in salonul tau. Domeai. N-am putut intra. Nu §tiam ce sa-|i spun. Desfa$ura revista, se incrunta spre fata de pe coperta, apoi o arunca pe masa. - Cred c3 iara§i ma infuriasem. Nascuse§i un copil $i nu aveai sof. §i eu nu §tiam ce s3 fac. Am convingeri ferme in problemele astea. Sint greu de schimbat. - N-am nevoie sa te schimbi prea mult. - Am tot a$teptat sa-mi dai ocazia. Am crezut ca, atunci cind te- a parasil nemernicul aia, urma sa-|i dai seama ca aveai nevoie de ajutor §i sa te-ntorci acasa. - Ca sa-mi pofi spune cita dreplate avusese§i in toate cele. In ochii lui se z3ri o licdrire ce-ar fi putut s§ fie tristeje. - Cred ca o merit, cred ca asta a§ fi facut. Se a§eza la loc. - §i, fir-ar sa fie, am avut dreptate. Grace rise f3ra chef, cu nervozitate. - Curios, cum barbajii pe care-i iubesc au intotdeauna atit de-al dracului de multa dreptate in ceea ce m3 prive§te pe mine. Sint eu o femeie pe care a-i numi-o delicata. tati? Pentru prima oara in prea mult timp ca sa-$i mai aduca aminte, ii v3zu in ochi veselie.

- La naiba. fato, e$ti delicate ca o ranga de o^el. - Tot e ceva. - Intotdeauna am dorit sa fi avut ceva mai multa docilitate. in loc de a veni o data, numai o data, sa ceri ajutorul, te-ai apucat sa faci curat prin casele altora §i sa lucrezi plna-n zorii zilei intr-un bar. - Nu-ncepe §i tu. murmura Grace, indreptindu-se spre fereastra. - Jumatate din timp, cmd te vad pe cheu, ai cearcane sub ochi. Sigur, dupa cite tot indruga mama ta. asta o sa se schimbe nu peste mult. - O sa se schimbe? arunca Grace o privire peste umar. - Ethan Quinn nu e omul care sa-$i lase nevasta sa-§i fringa oasele muncind in doua locuri. Asta-i genul de barbat dupa care-ar fi trebuit sa te ui\i tot timpul. Cinstit, de nadejde. Grace rise din nou, impingindu-§i o mina prin par: - Mama gre§e§te. Nu m3 marit cu Ethan. Pete dadu sa spuna ceva, apoi inchise gura. Era destul de de§tept ca sa inve|e din propriile lui gre$eli. Daca o impinsese spre un barbat atragindu-i atenfia asupra defectelor acestuia, putea la fel de bine s-o indeparteze de altul, Tn§irindu-i calitatile. - Ei, o §tii pe mama ta. Se rezuma la atit. Cautindu-$i cuvintele, incepu sa-$i framinte genunchiul pantalonilor kaki. - Mi-era frica sa te las la New York, izbucni el, dupa care se foi stinjenit, cind Grace se intoarse de la fe­ reastra sa-l priveasca. M3 temeam c3 n-aveai sa te mai Tntorci. §i m3 mai temeam s3 nu p3te§ti ceva acolo. Ce naiba, Grade, aveai doar opti§pe ani §i erai complet necoapta. $tiam ca aveai talent la dans. Toata lumea o

spunea §i tmi p]3cuse§i §i mie tntotdeauna. M-am gindit ca dac5 ajungeai acolo $i nu-ti spargea capul vreun borfa$, descopereai ca voiai s3 ramTi. §tiam dk n-ai fi putut decit daca-ti dadeam eu banii, a$a ca nu ti i-am dat. Am crezut c-ai sa incetezi sa mai vrei a§a de tare sa pled, sail daca nu, aveai nevoie de un an, doi, pina sa stringi tu destui bani. Cind Grace nu spuse nimic, Pete ofta §i se rezema de spatar. - Un om munce§te pe brinci toata via|a ca sa construiasca ceva, $i-n timpul aia t§i spune ca Intr-o buna zi i-o va lasa mo§tenire copilului s5u. Tatai meu mi-a lasat mie firma, iar eu m-am gtndit tot timpul ca aveam sa i-o las fiului meu. In schimb, am avut o fata, §i a fost bine. N-am vrut ca lucrurile sa se schimbe. Dar tu n-ai dorit niciodata ceea ce pianuiam sa-Ji dau. A, erai gata sa munce§ti. Intotdeauna ai fost harnica, dar oricine vedea ca nu faceai decit sa te achi{i de-o datorie. Nu era via(a ta la mijloc. - N-am §tiut c3 gindeai a§a. - Nu conta ce glndeam eu. Nu era de tine, atita tot. Am inceput sa ma glndesc ca Tntr-o buna zi aveai sa te marifi §i poate avea sa intre $i sojul tau in afaceri, A$a. inca T{i mai puteam transmite firma, (ie §i copiilor tai. - §i pe urm3, eu m-am maritat cu Jack §i nici Jie nu ti s-a tmplinit visul. Pete T§i |inea mlinile rezemate pe genunchi. Ridica degetele, apoi le Idsa sa cada la loc. - Poate va avea Aubrey un interes in ea. Nu pianuiesc sa ma retrag prea curind. - Poate. - E o fata buna, continua el, privindu-§i mai departe miinile. Fericita. $i tu... e§ti o mama buna, Grace. In

situatia la, te deseurci mult mai bine decit majoritatea. Ai fSurit o via^a feridta pentru voi amlndouS gi-ai facut-o de una singura. Inima lui Grace tremura dureros. - Multumesc. I|i mulfumesc pentru asta. - Aa... mama ta ar dori sa ramti la cina. In sfirgit, igi ridica privirea, iar ocbii care-i intilnira pe ai ei nu mai erau red, nu erau d ista n t Se citea In ei atit o scuza, cit gi o rugaminte. - §i-ag dori gi eu. - $i eu. Dup3 care nu facut decit sa se apropie, s3 i se ageze pe genunchi gi sa-gi ingroape fa (a in umarul lui. - Of. tati. Ce dor mi-a tost de tine. - §i mie mi-a fost dor de tine, Grade, ineepu el s-o legene, lacrimind. Tare mi-a mai fost dor. Ethan se ageza pe prima treapta a verandei lui Grace gi puse pogeta aiaturi. Trebuia sa ita ca il tentase de citeva ori s-o deschida gi sa cotrobaie prin ea numai ca sa vada ce obiecte atit de grele §i indispensabile cara o femeie cu ea peste tot. Pina acum, reugise sa se abjina. Se intreba unde-o fi fost. Trecuse prin fa|a casei ei cu aproape dou3 ore in urm3, in drum spre gantierul naval. Nevazind magina pe alee, nu se oprise. Era foarte probabil ca uga sa fie descuiata gi i-ar fi putut pune geanta Tn living. Dar cu asta nu rezolva nimic. Se gindise cu indirjire in timp ce lucra. Unele dintre acele ginduri se concentrau asupra timpului necesar de a se calma. BSnuia ca putea face fa|a unei vagi iritari. Trase concluzia ca probabil era mai bine ca inca nu

se fntorsese acasi. A§a, aveau amindoi mai mult timp ca sa se calmeze. - Ai priceput in sfir§it totul? Ethan ofta. ll mirosise pe tatai s3u inainte de a-l auzi, inainte de a-l vedea a?ezat comod pe trepte, cu picioarele Tncrucisate la glezne. Era mirosul alunelor sSrate pe care le tinea in poaia. Intotdeauna ii piaca alunele sSrate. - Nu tocmai. Nu pot gindi atlt de limpede incit sa in|eleg totul. - Uneori, nu trebuie s5-|i urmezi capul, ci viscerele. Ai instincte bune, Ethan. - Instinctele m-au adus aici. DacS n-o atingeam de la bun inceput... - Daca n-o atingeai de la bun inceput, ai fi refuzat pentru amindoi un lucru pe care multi oameni it cauta toata viata §i nu-l gisesc niciodata. Ray fo§ni in punga $i scoase o mina de alune. - De ce sa regreti ceva atit de rar §i pretios? - Am fScut-o S3 sufere. §tiusem ca a§a avea s3 se intimple. -A ic i te in§eli. Nu pentru ca prime?ti dragostea cind ti se ofera, ci Tndoindu-te de ea pe termen lung. Wa dezamage§ti, Ethan. Era o palma. De genul despre care amindoi §1iau ca ustura cel mai tare. Din acel motiv, Ethan privi fix panselujele insetate care se pleo§teau linga trepte. - Am incercat sa fac ceea ce consideram ca era just. - Pentru cine? Pentru o femeie care voia s3-§i imparia viaja cu tine, indiferent unde ar fi adus-o asta? Pentru copiii pe care s-ar fi putut sS-i aveji sau nu? Cind incerci s3 fii mai de§tept decit Dumnezeu, pa§e$ti pe un teren periculos.

Enervat, Ethan aruncS o privire piezi§3 spre chipul tatdlui su. - Exists? - Ce sS existe? - Exists Dumnezeu? Cred cS e cazul sS §tii, intructt e§ti mort de citeva iuni. Ray i§i aruncS pe spate capul mare. slobozindu-§i fermecStoarele hohote de ns. - Ethan, intotdeauna (i-am apreciat spiritul §i mi-a§ dori sS pot discuta cu tine misterele universului, dar timpul trece. Ron|Sind alune. studie fata lui Ethan §i, in acel timp, zimbetul amuzat-rSulScios ii deveni mai cald, mai blind. - Faptul de a te privi crescind a fost una dinlre cele mai mari plSceri din via|a mea. Ai o inimS mare cit Golful. Sper cS te vei increde in ea. Vreau sS fii fericit. Pe toii vS a§teaptS probleme. - Seth? - Va avea nevoie de familia lui. De intreaga familie, adSugS Ray cu un murmur, apoi cIStinS din cap. E prea multS nefericire in scurtul rSstimp pe care-1 petrecem traind, Ethan, ca sS refuzi fericirea. J ‘ne minte s5-{i pre|uie$ti bucuriile. Apoi, ochii ii NcSrirS: - Eu in locul tSu m-a§ pregSti. fiule. Ti s-a terminat timpul de gindire. Ethan auzi ma$ina lui Grace, privi spre drum. §tiu, farS sS se uite, cS tatSI sSu nu mai era lingS el. Cind Grace il vSzu a$ezat pe treptele verandei, ii veni sS-$i rezeme capul de volan. Nu era sigurS cS inima ei mai a o cSIStorie printr-un uragan de emotii. In schimb. cobori din ma§inS §i ocoli s-o desprindS pe Aubrey din scaunul ei. Cu capul feti\ei apSsind-o greu

pe umar, porni spre casS, privindu-l pe Ethan cum ?§i dezdoia picioarele lungi §i se ridica. - N-am chef s3 incep Tnc5-o repriza cu tine. Ethan. - Ti-am adus po§eta. O uitase§i la noi. SufprinsS, se incruntaia vederea gen{ii. Demonstra cit de zSpacita era - nici macar nu-$i daduse seama c5 n-o mai avea. - ty mui|umesc. - Am sa-Ji vorbesc, Grace. - Regret. Trebuie s-o culc pe Aubrey. - Voi a§tepta. - Am spus dk nu s?nt dispusa sa mai vorbesc despre asta. - lar eu am spus c3 am s3-ti vorbesc. A§tept. - Atunci, poti s-a§1ep|i pina voi fi pregatiia. replica ea §i intra in casa. Se p3rea ca Tnc3 nu sc3zuse pina la iritarea vaga, conchise Ethan. Dar se a§ez3 la loc. $i a§tepta. Nu se grabi, in timp ce o dezbr3ca pe Aubrey pina la pantalonii de trening, acoperind-o cu un cear§af fin, §i fScea ordine in dormitor. Intra in bucatarie §i-§i turna un pahar de limonada pe care nu-l dorea. Dar il bau pina la fund. II vedea prin plasa u$ii, a§ezat pe trepte. Un moment, se gindi sa se duc3 pur §i simplu la u§a. s-o inchida §i sa traga zavorul, pentru a se face cit mai clar in{eleasa. Dar descoperi ca nu-i ramasese destuia furie pentru a fi chiar atit de meschina. Deschise plasa §i o I3sa sa se inchida incet. - S-a culcat? - Da. a avut o zi obositoare. §i eu. Sper ca n-o sa dureze mult.

- Cred c3 nici nu e nevoie. Vreau s3-fi spun c3-mi pare r3u pentru c3 le-am f3cut s3 suferi, pentru c3 e$ti nefericita din cauza mea. De vreme ce Grace nu veni $3 se a§eze lingS el, Ethan se ridic3, intorcindu-se spre ea. - Am procedat gre§it §i n-am fost sincer cu tine. Ar fi trebuit sa fiu. - Nu m3 Tndoiesc c3-fi pare r3u, Ethan, se apropie Grace de balustrade, unde se rezem3, privind peste curlicice. Nu §tiu dac3 mai putem fi prieteni a$a cum am fost Tnainle. §tiu ca |i-e greu sa fii Tn conflict cu cineva la care {ii. Ast3 sear3 m-am imp3cat cu tatSI meu. - Serios? f3cu el un pas inainte, apoi se opri, cici Grace se retr3sese Doar pufin, doar atTta cit s5-i spuna c3 nu mai avea dreptul s-o atingS, - M3 bucur. - Cred c3 fie trebuie s3-ti mul(umesc. Dac3 nu eram a§a de Infuriate pe tine, nu mi-a§ fi permis s3 m3 descarc pe el §i s3 dau totul pe fa(3. i|i sint recunosc3toare pentru asta §i-{i apreciez scuzele. Acum sint obosit3, a§a C3... - AstSzi mi-ai spus multe. N-avea s3 scape de el pin3 nu termina. - 1ntr-adev3r. i§i schimbe ea din nou pozitia, privindu -1 drept in ochi. - Unele erau adevSrate, dar nu toate. Faptul c3 inainte nu am pus in aplicare ceea ce sim|eam fat3 de tine... a§a a trebuit s3 fie - Fiindc-a§a zici 1u. - Fiindce nu aveai mai mult de paisprezece ani cind am inceput s3 te iubesc §i s3 te doresc. Eu aveam cu aproape opt ani mai mult. Eram b3rbat Tn toat3 firea, pe cind tu erai inc3 doar o fetit3. A§ fi gre§it dac3 te atin-

geam atunci. Poate cS am a$teptat prea mult. Se intrerupse. clStinind din cap. - Da. am a§teptat prea mult. Dar am avut timp sS m3 gindesc pe indelete $i mi-am fSgSduit cS n-aveam sS te mai Tncurc cu mine. Nu conta decit cS erai singura pe care o doream atit de mult. Partial, fiindcS $tiam ca, dacS reu§eam vreodatS sS te am, nu ti- a§ mai fi dat drumul. -■§i 1e hotSrise§i deja s-o faci. - M3 hotSrisem sS-mi trSiesc viata cit mai singur. $i m-am descurcat destul de bine, pinS nu demult. - Tu o vezi ca pe un sacrificiu nobil. Mie mi se pare ignoran^. RidiCci miinile, §tiind cS iar3§i se infierbinta. - Cred cS e mai bine sa ne oprim aici. - §tii al naibii de bine cS, dacS ne-am cSsStori, ai dori §i al|i copii. - Da. a? dori. §i de§i nu voi fi niciodatS de acord cu ra(ionamentul tau pentru a nu-i face impreunS, mai exists $i alte moduri de a Tntemeia o familie. Tu, in primul rind, artrebui sS $tii. Am putea sS adoptSm copii. Ethan o privi lung. - Ai... Credeam c3 vrei sS rSmii insSrcinatS. - Credeai corect. A§ dori-o, fiindcS l-a§ pre|ui pe copilul ISu care ar trSi in mine, §tiind c3 e$ti acolo, cu noi. Dar asta nu inseamnS c3 nu pot gSsi $i alte solu|ii. DacS n-a§ fi putut avea copii, Ethan? DacS ne iubeam §i pISnuiam sS ne cSsStorim, §i descopeream c3 eu nu puteam face copii? Ai fi Incetat sS mS iube$ti, din cauza asta? M-ai fi spus cS nu te mai insurai cu mine? - Nu, fire$te c3 nu. Asta nu... - Asta nu e iubire, incheie ea in locul lui. Dar nu se pune problema de a nu putea. Ci de a nu vrea. §i a§ fi putut incerca sa-ti inteleg sentimentele, dacS nu ti le

ascundeai de mine. Daca nu mS refuzai, cind eu nu doream altceva decit sS te ajut. §i nu a§ accepta in toate compromisul. Nu voi trSi cu un bSrbat care nu-mi res­ pects sentimentele §i care nu-mi imp3rtS$e§te problemele lui. Nu voi sta cu un bSrbat care nu m3 iube§te indeajuns ca sS rSminS lingS mine. Ca sS-mi promitS cS va imbStrini lingS mine §i va fi tatSI copilului meu. $i nu-mi voi irosi viafa intr-o aventura amoroasS cu tine, pentru ca apoi sS trebuiascS sS-i explic fiicei mele de ce riu m-ai iubit §i nu m-ai respectat destul ca sS m3 iei de sotie. P3$i spre u§3. - Nu, inchise el ochii, infruntindu-§i panica. Nu-mi intoarce spatele, Grace. - Nu eu intorc spatele. Nu in|elegi, Ethan? Tu mi l-ai intors, tot timpul. - §i am ajuns inapoi de unde-am pornit. Privindu-te. Avind nevoie de tine. Acum, niciodatS n-am sS m3 mai pot opri. Mi-am fScut atitea promisiuni in legSturS cu tine. §i le incalc mereu. Am ISsat-o s3-$i punS miinile §i pe asta, continue el, mai incet. Am ISsat-o s3-§i punS amprenta pe ceea ce avem. Vreau s3 §terg urma asta, dacS-mi dai 0 §ans3. RidicS din umeri. - M-am gindit §i eu un timp. Grace fu cit pe ce s5 zimbeascS. - Ei, asta zic §i eu veste. - Vrei s3 afli la ce m3 gindesc acum? Urmindu-§i instinctul, ascultindu -51 inima, porni pe trepte. - MS gindesc ca intotdeauna ai tost tu, Grace, §i numai tu. $i intotdeauna vei fi tu $i numai tu. N-? incotro, dacS vreau s3-{i port de grijS. Nu TnseamnS 3 te

consider slabs. Numai ca e§ti atit de pretioasS pentru mine. - Elhan. Avea s-o facS s3 cedeze. §tia. - Nu. - §i m3 gindesc cS nu-fi voi putea da §ansa de a trSi f3r3 mine, la urma urmei. li Iu3 miinile, Jinindu-le cTnd ea IncercS S3 §i le trag3. §i, rSminmd cu ochii intr-ai ei, o cobori pe trepte pentru a prinde ultimele raze poleite ale soarelui In asfinfit. - N-am sS te dezamSgesc niciodatS. ii spuse el. NiciodatS nu voi inceta s3 am nevoie de line alSturi. MS faci fericit, Grace. N-am pre}uit destul acest lucru, dar o voi face de-acum Incolo. Te iubesc. Cind ea incepu sS tremure, ii atinse fruntea cu buzele. - Apune soarele. Ai spus cS e mome’ .tul cel mai pctrivit pentru a visa cu ochii deschi$i. Poa'e c3 e ?i cel mai potrivit moment ca sS alegi visul pe care vrei sS-l urmezi. Eu vreau sS-l urmez pe Ssta. Am nevoie sS mS prive$ti, spuse incet §i-i ridicS fafa spre a lui. Vrei sS te mSri|i cu mine? Bucuria §i speran{a Ii tnflorirS in suflet. - Ethan... - Nu-mi rSspunde IncS. Dar vSzuse rSspunsul §i, covir§it de recuno$tinf3, Ti ridicS miinile la buze. - Vrei sS mi-o dai mie pe Aubrey, sS mS la$i sS-i dau numele meu? S3 fiu eu tatSI ei? In ochi incepura sS-i inoate lacrimi. i§i impuse sS §i le stSpineascS. Voia s3-l vadS clar, cum stStea privind-o, cu chipul atit de serios, luminat de ultimele raze linigtite ale zilei.

- §tii... - Nu incS, murmurS el $i de astS data ii atinse buzele cu ale lui. Mai e ceva. Vrei s3-mi faci copii, Grace? V izu lacrimile pe care se chinuia sS §i le stSpineascS §i se intreba dacS se putuse gindi vreodatS sS le refuze amindurora acea fericire, acel drepl, acea fSgSduiaia. - IntemeiazS o via|3 cu mine, una care sS se nascS din iubire, pe care s-o pot vedea crescind Tn tine. Numai un prost ar crede cS tot ceea ce avem impreuna poate fi altfel decit minunat. Grace ii incadra fa|a cu mTinile, luind acea imagine in inima ei. - Inainte de a rSspunde, trebuie sa §tiu c3 asta e ceea ce vrei, nu numai pentru mine ci §i pentru tine Tnsuti. - Vreau o familie. Vreau sS clSdesc ceea ce au clSdit parintii mei §i am nevoie s-o ciadesc impreuna cu tine. Buzele ei se arcuirS incet. - Te voi lua de barbat, Etban. Ti-o voi d3rui pe fiica mea. Voi face copii cu tine. §i vom avea grija unul de altul. O strinse la piept, numai ca s-o im bra^eze, in timp ce soarele scSpSta §i lumina se albSstrea spre searS. Inima ei batea repede §i u$or, lipita de a lui. Singurul ei oftat reverbera cu citeva secunde inainte ca privighetoarea sS-$i inceapa cintecul in prunul din vecini. - Ma temeam cS n-aveai sS m3 poti ierta. - §i eu. - §i-apoi mi-am zis, la naiba, ma iube§te prea mult. O pot convinge. Risul vibra, in timp ce-i mingiia gitul cu buzele. - Nu e?ti singura care poate agS|a pe cineva ca pe-un pe§te in u n d p .

- Ti-a luat destui de mull timp pina s3 pui mome.ilii Tn cirlig. - Dac3 nu te pripe§ti, sfir$e$ti prin a prinde ce e mai bun. I§i IngropS faja in pSrul ei, dorindu-i mirosul §i atingerea. - $i acum, am tot ce poate fi mai bun. PiatrS da calitate, solidS. RTzTnd, Grace se retrase pentru a-i vedea ochii. Umorul din ei. T§i spuse ea, le era destinat amindurcra. - E§ti un om istet, Ethan. - Acu' citeva ore, m-ai f3cut prost. - Ai fost, Ti apSsfl ea un sSrut zgomotos pe obraz. Acum, e§ti de$tept. - Mi-ai lipsit, Grace. Inchise ochii §i-l slrinse cu putere, gindindu-se cS era o zi a iertSrii. §i a speranfei. §i a Tnceputurilor. - §i lu mi-ai lipsit mie, Ethan. Ofta, apoi adulmeca prin aer, nedumeritS. - Alune, spuse, cuibSrindu-se la pieptul lui. Ce ciudat. Pot s3 jur c-am sim|it miros de alune. - Am sS-Ji explic, ii incline el capul Tn sus pentru o sSrutare ugoarS. Nu peste mult.

S F IR $ IT