Mikhail Tombak-vindecarea Bolilor Incurabile Prin Metode Naturale t6h1n

MIKHAIL TOMBAK

Vindecarea

bolilor

*ncurabile o

pr-m metode

nahtrale

Traducere de Liviu Mateescu

Editori: SILVIUDRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU

DiFector editorial: MAGDALENAMARCUIESCU

Cuprins

Design: AI.E)(EPOPESCU

Director producfie: CRISTIAN CIAUDru COBAN GABRIEIACHIRCEA

cititor. Nuvi temefi de,bolile ctvilizafiei'

Corechlfi:

O gansi

Cwilnthuinte dfie

Dtp:

RODICA PETCU, EUGENIA I,'RSU

Descf,lera CIP a Blblloteclt Naflonale a Romlniei TOMBAK,MIKHAIL Vlndecarea boltlor lncurablle / Mikhail Tombak ; trad.: Liviu Mateescu. - Bucuregti: Lifestyle, 2Ol1

- asasinul ticut.......... (cuta) Reumatismul cronic Anemia Pietrele la ficat gi la rinichi Bolile de pie1e................ Diabetul gi obezitatea Afecliuni neurologice Podagra

I. Mateescu, Liviu (trad.) 6L3.2

Copyrigbt @ 2005 by Mikhail Tombak, 2005 by Healthy Life Press Inc.

fitlu:

Cure the Inanrable

Autor: Mikhail Tombak, Ph.D. Copyriebt @ Lifestyle Publishing, pentm prezenta edifie

20ll

Lifestyle Publishing face parte din Grupul Editorial Trei C.P. 27 -O 49O, Bucure

gti

Tel.TTar +4 021 300 60 90 e-mail: [email protected] www.lifestylepublishing.ro

..........11

reali tn lupta lmpofiva osteoporozei.........t6 Doui forme de calciu..... ............j.............1g Ce produce deficitul de calciu? ................20 Zahel.rtl- cel mai marre dugman al calciului ...............21 Vitamina D aliatul calciului .................24 Cum se formeazi si,rurile nesolubile de calciu in corpul nosbru......... Remedii impotriva osteoporozei .................................33

Acidul uric

ISBN 978-506-9280+0-9

.......... 9

...........37 .....................38 ............39 .............39 ......................40 ......4O

..........4L ..........41

Metoda de purificare care elimini acidul uric din organism

Clnd suferin de dureri de spate... Minte puternici tn Urrp

......4I

putemic......

hrrifi carea (detoxifi carea) trupului prin

..........48 .......51

po st..............

5

3

Nu rdrsta ne disUuge coloana vertebraH..................... 5 g

rsBN 978-606-92804-0-9

=5

ficat o Tblbureri oculare o Tulburiri renale Umfleturi

AnexaB..... Refete sinitoase.... o Salate de

o

..........227 ...........227

rnri

gi de

Salate de Prinh'arl o Salate de iarni o Sosuri gi maioneze o SuPe reci o

Deserturi

CuvAnt inainte

citre cititor

toarnni

Panaceea Ei Hygeea, fiicele luiAsHepios, care la greci era zeul medicinei gi alvindecirii (la romani, el se numea Esculap),

abordau in mod diferit sinitatea umani. Panaceea ("Panacea" la romani) voia si ajute oamenii prin descoperirea unei poFuni miraculoase, care si vindece toate bolile. ,Oamsnii nu au nerroie si lnvefe nimic despre bolile lor. Este suficienti preocup.rrea mea", li plicea ei si spuni. Hygeea (al cirei nume este originea cuv6ntului era interesati mai "igieni") mult de prevenirea bolilor gi de menfinerea stirii de buni sinitate, lncercAnd si le orplice o"menilor ci bolile sunt o reflectare a stilului lor nesinitos de viap. Ea ii sfitnia pe oameni si obsenre natura gi si invefe de la ea, si tiiasci ln armonie cu nafirra. Fiecare dinte cele doui surori credea ci ea are dreptate, aga ci s-au despircfit una fur ciutarea unui medicament miraculos, care si vindece orice, iar cealalti pomind in lunga ei misiune de a-i invifa pe oameni principiile unei viefi sinitoase. Cind nu ne simgim bine gi ne plAngem de ini6i, 6s stomac sau de articula$i, avem tendinfa si ne gindim la cauze exterioale. De obicei, ne gribim si dimvina pe un factor din afari gi ne pricepem de minune si ne ascundem propria ignoranp ln ceea ce privegte principiile unui stil sinitos de viap. Nu e ugor si recunogti ci adevirata cauzi este, de fapt, ln tine. Noi ingine suntem singurii rlspunzitori pentnr durerile, bolile gi imbitrAnirea noastri prematuri. Ducem o viafi

i

vindecrea bolilor incmbile

=e

nesinitoasi gi ii permiten energiei vitale a organismului nostu si scadi. O alimenta$e nesinitoasi contribuie la acumularea in corp a unor toxine greu de eliminat. Acestea ne otrivesc, producAnd foarte multi durere gi manifest6ndu-se in organele noastre sub formi de boli. Daci suntem dispuEi si depunem mai multe eforturi, s-ar triim mai mult gi si ne bucurim de o sinitate mai buni. Stilul de viafi nesinitos ne aduce o imbitrAnire prematuri gi suferinle nenecesare. Sunt absolut convins ci ln multe sinra$i de boali putem fi propriii nogtri doctori gi terapeufi. Pentm asta, trebuie si inviFm desnrl de multe lucrnrri despre cum frrn4ioneazi organismul nosb:u, penfru a identifica gi elimina cauzele reale ale suferinf elor noasEe. Amverificatin cabinetul meu medical multe remedii provenind din diverse tradi$i gi orientiri. Cartea con$ne ceea ce am selectat, ceea ce am crezut cina fi de cel mai mare ajutor din multitudinea acestor remedii naturale. \6 rog si profiaf din plin de ele. Remediile, procedurile gi reletele prezentate aici nu au niciun fel de efecte secundare. Daci avefi griji sau indoieli in privinfa lor, vi rog sl consultagi un doctor de orientare holistici, dintre aceia care consideri ci terapiile nafirrale sunt un bine-venit supliment pentru medicina convenSonali.

Doctotttl iitoruIui rru va oferi meilicamente, civa iletermina pacientul sd se intercseze ile ingijirca aceshti organisrn uman prin alimentafie, de cara ele bolilor gi ile prwenircalox

Thomas Edison

putea si

Septenbrie,2005

MncrenTotvrsAK

P.S. rE recomand si citigi cartea de trei ori: 1. Citifi lntregultent. 2. Citifi numai acele pi4i c:ue se aplici sinrajiei dumneavoastri particulare. 3. Citifi numai acele remedii pe care le-a;i ales pentru a le verifica.

10

i vinderea

Nu

vi

teme,ti de ,,botl e civihzat-iei"

lnainte si investigin cauzele "bolilorcivitzaSiei,,,ag dori si rd prezint rezultatele a doui studii independente, efecttrate in doui locuri gi momente diferite. Ele contrrmi firt urmi

de indoiali infelepciunea medicinei orientale, care atrnnt 6d nirnsni anr a muritvrcodatl mAncAnd moderat, ln vreme ce supraalirnentafia este cauza principali a morfii premature. O comisie a Organizaliei Mondiale a Sanitalii a efectuat nigte studii la cAteva mAnistiri din Tibet. Nouizeci la suti dintre cilugirii prezenfi acolo au fost examinati, unii dinEe ei fiind foarte bitrini. A reiegit ci, indiferent de v6rsta lor, cilugirii erau ln buni formi fizici gi se bucurau de o sinitate aproape perfegti. ln 607o dinte cazttri,nu existau niciun fel de carii, niciun semn de tulburiri de circulaEie sau digestive.

Ei au o alimentalie foarte modesti. Nu au frigidere gi nici cuptoare cu g.tz natural. Nu minAnci niciodati carne, zahLr sau oricare alt produs rafinat. Principalele elemente ale alimentafiei lor sunt turtele de oviz, ceaiurile din plante gi apa limpede. Vara, ei igi suplimenteazi alimentalia cu napi, morcovi gi orez.

bolilorinorabile

=11

Conform datelorfurnizate de Organizafia Mondiali a Sinitifii, in tiri dezvoltate, cum ar fi Statele Unite, Getmania sau Franfa, unde consumul de lapte, carne gi produse rafinate este cel mai mane, nivelul general al sanitigii este mult mai precar. ln Statele Unite, de pildi, doui familii din trei au fost atinse de cancer, doi oameni din cinci suferi gi vor muri din cauza problemelor cardiace gi mulgi au diabet. Bolile asta inseamni cronice afe(teazA lgVo din populagie aproape un om din cinci.

-

ln

Germania, 2OVo din populalie suferi de diabet gi 2oo/o dincopiii cuvirste intre opt gi gaisprezece ani au probleme de dezvoltare - atit intelectuali, cAt gi fizici. Reumatismul gi inflamafia articulajiilor afe&eazA 15-17 o/o din populagie. ln Franla, alergiile afecteazili-2}Vo din populape. In fare existi 450 de mii de copii sub 18 ani care au probleme de vlz giauz,iar L,5 mili6411g de copii de gase ani sau mai pufin suferi de astm. ln toate firile puternic industrializate, numirul copiilor niscufi cu probleme de sinitate de un tip sau altr:l s-a dublat in ultimii 25 de ani. Dupi cum a reiegit, adesea ne sipim propriul mormAnt cu furculile 9i linguri. Numeroase studii au incerrat si identifice gi si examineze misteriosul microb care, se presupune, ar produce riceala obignuiti. Abia in anii 1940 oamenii de gtiinli au er
72

!

Astaizi, se consideri ci peste 200 de vinrgi diferigi produc simptomele ricelii comune: rinovirugii, coronavinrgii, adenovinrgii, coxsackievirugii, echovinrgii, orttromi:rvimEii (inclusiv virugii de tip A gi B care produc gripa), paramixovirugii, ente-

rovirugii... iarlista continuilanesfArgit... cauzele a 30 pAni 50 la suti dintre rlcelile suferite de adu\i au rimas necunoscute. De ce nu putem identifica microbul care produce riceala comuni? Pentru ci nu existi a$a cev:r. Fiecare dintre microorganismele suspectate nu face decAt si se hrineasci cu mucusul produs de organismul care este atins de riceala comuni. Acest mucus, rezultat al unor obiceiuri alimentare gregite, se afli lel timpul in organism. Primivara gi toamna, corpul incepe si se curefe de cantitigile excesive de mucus. Atunci apar germenii, care lncep si dizolve gi apoi si distrugi

si lndepirteze mucusul, ajutAndu-ne

de fapt si ne noi atunci? Luim medicamente ca si scipim de mictobi. Asdel, ajutim la omor€rea a ceva ce ne ajuti gi:i penritem mucusului si rimAni ln organism. Dupi un timp, ne imbolnivim din nou; fie facem o riceali, fie gripi. Sursa cauzelor rimine aceeagi, doar ci de data asta cu mucusul nosb:u se hrinegte o categorie diferiti sau

curifim organismul.

Ce facem

de microorganisme.

An dupi an, primivara gi toamna, un numir uriag de oameni suferi de rinite, de dureri de oase gi alte simptome ale ricelii comune. Avem tot mai multe medicamente menite si omoare microbii. Germenii, oricAt arfi ei de mici, nu sunt pro$ti. Ei vor si friiasci gi gisesc metode de a deveni imuni la medicamentele noagtre. Nu e nevoie si fii profet ca si prwezi rezultatul unui asemenea "rizboi'. Cu cit sunt mai puternice gi mai eficiente medicamentele pe care le inventim, cu atat mai virulenfi surrt microbii cu care avem de-a face. Cine va fi tnvins in acest rizboi? Sinihtea noastri.

Vindecaeabolilorincurabile

=13

Toate medicamentele, inclusiv cele considerate foarte sigure, au efecte secrrndare.

Bun, totu$i ce produce riceala comuni? E vorba de reziduuri acumulate in organismul nostru. Daci nu suntem in stare si eliminim acegte cantiti$ de reziduuri, intestinul gros v:l deveni un depozit de gunoaie. De acolo, gunoiul este distribuit peste tot prin organism, formAnd nesinitosul mucus. Cind cantitatea de mucus toxic devine prea periculoasi, organismul nostru incearci si se curefe singur, prin nas. Este ceea ce noi numim riceala comuni. Virugii gi bacteriile invadeazi mucusul gi aduc cu ele inflamagii gi febri. Aceste fapte meriti si ne gAndim pufin la ele. Pentru a vi convinge ci multe dintre bolile noastre sunt produse de o alimenta$e nepotriviti, vi invit si reflecta,ti pugin la recordul de longevitate stabilit de locuitorii r/iii Hunza din India. lntre cei 32 000 de locuitori, longevitatea medie este de 120 de ani. Care este secretul lor? Sir Robert McCarrison - doctor scofian care a ftiit in zona \6ii Hunza timp de 15 ani - a tras concluzia ci factorul principal al longeviti$i locuitorilor este alimentagia lor. Ei sunt vegetarieni gi alimentajia lor obignuiti consti vara din legume Ei fructe crude; iarna, ei consumi in principal cereale germinate, caise uscate gi brAnzi de oi. lntors acasi, McCarrison a efectuat o serie de enperimente pe animale, pentru a se convinge definitiv ci existi o legituri intre alimentagie gi longevitate. Un grup de animale a primit alimentele tipice nnei familii londoneze (pAine albi, heringi, zahilt rafinat, Iegume conservate sau gitite gi aEa mai departe). Rezultatul a constat in diverse afe$uni "umane" in rAndul animalelor. Celilalt grup de animale a urmat,,dieta din Valea Hunza", rimdnAnd sinitos de-a lungul tuturor experimentelor.

aa lzt

= =

Vindecdea bolilor ilcumbile

Se crede ci gi clima influengeazi longevitatea. Este interesant de amintit ci alte grupuri de persoane care triiesc in condilii climatice similare cu cele dinValea Hunza suferi de multe tulburiri ale sinitipi, iar speranta lor de viafi este de doui ori mai mici. Clima de munte nu ii ajuti si nu se im-

bolniveasci, deoarece alimentalia lor este nesinitoasi. Spre deosebire de grupul etnic invecinat, locuitorii din Valea Hunza au caracteristici foarte aseminitoare cu cele caucaziene. Istoricii au avansat o ipotezi confonn cireia negustorii gi soldalii care s-au a$ezat in Valea Hunza in timpul expedipei luiAlexandnr Macedon de-a lungul fluviului Indus arfi infiinpt acolo comunitifi tribale. Asta inseamni ci pAni gi albii pot trAi mult timp daci minAnci adecrrat. Hipocrat spunea: Joate bolile intri in trupul nostru pe guri". Aceasti striluciti obsenratie a fost ficuti acum cAteva mii de ani, dar lnci nu suntem dispugi si o utilizim. Nu a {)us-o destul de tare ca si o ia in seami oamenii? Oricum am lua-o, obiceiurile alimentare sunt fransmise generaqie dupi generafie de la piringi la copii, iar odati cu aceste obiceiuri se transferi gi multe probleme de sinitate. Ne scuzim tot timpul, spunem mereu ci vremurile sunt grele, ci progresul civilizaf,ei a a$ezat peste noi o uriagi povari. Da, dar de fapt suntem impov5rz$ de greutatea noastsd orcesirri, de lene gi de totala trecere sub ticere a regulilorfiziologice dupi care funcfioneazi corpul nosfu. $tim cum st tatim compHcate pnobleme economice, cum si folosim computerele sau currr si repardm un in5trument electrronic cu mii de circuite, dar nu putem rispunde la o simpli tntrrebare, cum arfi de cAte ori urinim pe zi gi ce culoarre avea urina. pentru a infelege ce este bun gi ce este nociv pentru noi, tebuie si urmirim modul in care func$oneazi organismul nosbru. Este regula fundamentali a menjinerii unei bune sinit4i.

=15

Corpul omenesc

eSte

prciectatin con-

Si ale chimiei. nu se schimbd nicioilatd. Ele

formitate atlegile fuicii AceSte legi

tunt imry,rgrwk ln fiecarc ilinhe'newi gi ln fiecare ilintrc muSchi. Ele organi' zeazd celulele, fesutuile $ organele, ac ord

dnilul e funclii

sP e

cifice.

reali in lupta impotriva o gteopo rozei O Eansi

ln vArsti devin anxioase. ingrijore azA fuigal, zipadagi trotuarele lunecoase. Riscul de a cidea gi de a-1i rupe un os este foarte real. ln special persoanele care suferi de osteoporozi sunt predispuse la fracturi. Statisticile ne spun ci fracturile cele mai peric'uloase sunt cele din zona articula;iei goldului. Acestea Produc, in cam jumitate din cazuri, un handicap permanent. ln prile dezvoltate, osteop otozaincepe si se plaseze tot mai mult in varful tuturor,bolilor civilizaliei". lnainte se credea ci in mod obignuit ea ataci ln special femeile. Cercetiri recente arati ci ea afie&eazlin mod egal birbafii gi femeile. Mai mult, copiii cu vArste de 8-11 ani sunt tot mai frecvent diagnosticaii cu aceasti boali. Pentru cei mai mu$i dintre locuitorii marilor orage, primele simptome ale dsteoporozeipotfi de obicei detectate la vArsta de 30 de ani. Ce este osteoporoza? De ce nigte oase puternice 9i sinitoase devin slabe gi predispuse la fracturi sau firAmilare? CAnd vine iarna, multe persoane

Le

16

i vudecreabolilorinruabile

Osteoporoza inseamni deficit de calciu ln oase. Dupi cum gtim, principalul ingredient al fesutului osos este calciul. Daci, dintr-un motiv oarecare, corpul nosfu este sirac in calciu, oasele noastre devin poroase gi incep si semene cu graifenrl. Conform medicinei convenfionale, osteoporoza este o boali incurabili, cu o componenti genetici. Medicina nu gtie cu adevirat cum si mteze bolile genetice. Asta lnseamni ci un asemenea diagnostic lasi foarte pugine ganse de vindecare. Cel mai bun lucnr este si opregti inainarea bolii. Pentru a realiza aceasta, specialigtii recomandi si bem mai mult lapte gi si mAncim mai multi brAnzi. Sfatul obignuit pentru birbafi este si consume mai pugin alcool gi mai pufin tutun gi si-gi isteze formule conEinAnd calciu sintetic Ai vitamina D3. Femeile primesc aceleagi sfaturi, plus terapie cu esrogen. hactica medicali demonslreazi ci formulele care confin calciu gi hormoni pot lntirzia avansarea bolii. Totugi, cei mai mu$i dintre specialigtii pe care fi cunosc sunt de acord ci o vindecare completi este imposibili. Nu am ciderea si evaluez eficienla terapiilor oristente. Zeci de institute de cercetare din I'mea inteagi studiazi cauzele osteoporozei Ei moduri de tratare. Un lucru este sigur: la ora aceasta, terapiile se concentreazi asupra livrerii de calciu in organism gi a fo45rii organismului si asimileze acest supliment de calciu. La un seminarpe tema unui stil de viati sinitos, o femeie mi-a spus o poveste foarte tri$i. Oasele ei sunt fragile, deEi toati viap ei a biut intre nn litru $i un litru $i jrrmi1"a. U. lapte pe zi, pe lAngi ci o dati la doui zile consumi supe pe bazl de lapte gi cereale, plus cantitigi mari istrate de calciu gi de vitamina C, ori de cAte ori ricegte. Cu alte cuvinte, corpul ei primegte mai mult calciu decit ii trebuie. Cu toate

=17

braful, fractura nu s-a vindecat. Atunci a fost diagnosticati cu osteoporozi. Unii cititori c:rre consumi o mulSme de produse lactate zilnic Ai iau pastile de calciu sunt probabil surpringi cAnd sunt diagnosticap cu osteoporozi sau deficienli de calciu. De ce se intAmpli aEa ceva? Noi introducem calciul sub formi de lapte pasteurizat $i smintinit, formule sintetice, pastile gi alte surse; iar aceste forme de istrare trec prin corp firil a fi asimilate. Oasele nu primesc practic nimic din acest calciu. De cAte ori avem nevoie de cantitifi mirite de calciu pentru procesele biologice (de pildi, cAnd se schimbiwemea), singele nostru ia aceste cantitili suplimentare din oase. Din aceasti cauzi oamenii se plAng adesea de dureri de oase cAnd wemea este pe cale si se schimbe. Alimentarea organismului nostru cu forme de calciu greu de asimilat seamini cu rolile unei magini blocate in zipadi: cu cAt se rotesc mai mult ro$le, cu atAt se vor ingropa mai tare. Motonrl funcrdoneazi la intreaga capacitate gi risipegte o mu$me de carburant, dar nu ne migcim deloc. acestea,

dupi

ce gi-a fracturat

Doui forme de calciu ln produsele noaslre alimentare existi doui forme de calciu. Calciul organic - ugor asimilabil irr oasele noaslre - se gisegte in legume, fmete (in special in coaji), in sucurile proaspit stoarse, oui, tirife, grAu 9i oviz germinat, miere, nuci gi laptele proaspit de vaci sau de capri. Formele de calciu non-organic, greu de asimilat, se gisesc ln toate produsele rafinate, piine, lapte pasteurizat sau procesat gi produsele lor, apa fiarti, toate produsele procesate la peste 100 de grade Celsius (fierte, fripte etc.) 9i ln formulele sintetic

18

i

Vindecareabolilorincurabile

produse de calciu. Daci alimentafia noastri consti in principal din produse rafinate, lapte pasteurizat sau fiert, piine crocanti, produse fierte sau fripte, iar apa pe care o folosim

este de obicei fiarti (lucru valabil pentru foarte mulli oameni), este evident de ce oasele noastre surrt atAt de des afectate de osteoporozi. Calciul organic forrneazi in corpul nostru siruri ugor dizolvabile, esenfiale pentru procesele circulatorii. Acegte slruri protejeazi sAngele de baeteriile care ajung lnvasele de sAnge, joaci un rol in cregterea sinitoasi a oaselor gi a dinfilor, imbunitilesc func$onarea sistemului nosuu neryos, miresc imunitatea gi au multe alte fungtii utile. Forma non-organici a calciului este folositi doar intr-o mici misuri la cregterea oaselor. Ea seruegte in principal ca material pentru producerea sirurilor greu solubile de calciu, care devin nucleul tare al pietrelor la rinichi, la ficat sau la vezica biliari. Persoanele c:re se omoari dupi pAinea albi proaspite gi dupi chifle (care sunt principala sursi de calciu non-organic) se supun riscului producerii de pietre de calciu, ln specid la vezica biliari. Pentu a asimila calciul non-organic, organismul trebuie si recurgi larezewade micro- gi macroelemente, ceea ce :rre un efect negativ asupra altor procese fiziologice. Unii cititori neribditori s-:rr putea intreba de ce ofer atatea detalii. S-ar pirea ci e suficient pur Ei simplu si dai nigte sfaturi de tipul minAnci asta gi eviti asta. Dar,pur gi simplu" nu inseamni neapirat oeficient". Fiecare dintre noi are o personalitate unici; nu existi un remediu universal impotriva osteoporozei. Aceasti boali gi altele pot fi invinse doar daci infelegem suficient de bine care sunt slibiciunile ,dugmanului". O descriere detaliati a tuturor proceselor legate de asimilarea calciului gi de toate erorile pe care le

=le

comitem ln alimentagie ne ajuti si dobAndim o asemenea in{elegere. Trebuie si infelegem ci organismul nostru este un sistem complex, in care toate celulele sunt conegtate prin nenumirate interacfiuni. Din aceasti cauzA, numai o abordare complexi a tuturor organelor gi sistemelor vitale este in misurd si vindece toate problemele de sinitate, indiferent de localizarea lor Secifici - in oase, inimi, ficat sau in degetul mare de la piciorul drept. Ce

produce deficitul de calciu?

lntre diversele elemente din corpul nosbru, cantitatea de calciu este pe locul cinci, dupi cele paffu elemente de bazi: carbon, oxigen, hidrogen gi azot. ln medie, avem cam 1,2 kilograme de calciu ln corp, iar 99o/o din aceasti cantitate este conlinuti in oase. ln lesuturile noastre osoase au loc doui procese: 1. Descompunerea, insoliti de eliberarea de calciu gi fosfor in sAnge. 2. Reconstruclia, care consti in depuneri proaspete de sinrri de calciu. lntr-o zi, fesuhrrile osoase ale unui adult pierd pdni la 700 miligrame de calciu. Aceeagi cantitate de calciu proaspit dg ar trebui si fie depozitati Ia loc. lntregul sistem scheletic al copiilorin cre$tere este complet reconsUrrit in 1-2 afi. Pentru un adult, acelagi proces dureazi 10-12 ani. Pe lAngi susfinerea greutifii corpului (Ei menfinerea pozi$ei verticale), lesutul osos are func$unea de a acumula calciu Ei fosfor, pentru ca organismul si aibi o rezen'i de urgenti din acegte elemente, cind nu primim o cantitate

20

!

adecvati prin hrana consumati. Nivelul calciului din sAnge este constant. Chiar gi in ultimele stadii ale osteoporozei, sAngele menfine 99,9o/o din concentralia necesari, luind calciu din oase. Daci sSngele ia calciu din oase zi de zi, masa osoasi lncepe si descreasci. Se gtie ci produse precum qunea,brAnza, zahirul gi grisimile animale produc cantitili mari de acizi diunitori (lactic, oxalic, uric Ai a$i) cand sunt digerate. Sirurile de calciu sunt folosite pentru a neutraliza acegti acizi gi pentru a proteja corpul nosurr impotrirn otdvirii. Cu cAt consumim mai multe asemenea produse, cu atAtmai pu$n calciu ne rim6ne in oase.

Zahirul

-

cel mai mare dugman al calciului

Una dintre principalele caaze ale deficientei de calciu este consumul exagerat de zahir gi de produse care congin zahfu. Zahirul este o substanfi sintetici, iar digerarea lui produce ln corp mulgi acizi otrivitori. Cantitifi uriage de siruri minerale, care confin in principal calciu, sunt necesare pentru a neutraliza ace$ti acizi. De unde provin acestea? Ele sunt luate din oase gi din1i, unde se gisesc in cea mai mare concenEa;ie. ln copilirie dobindim plicerea consumului de dulciuri gi chiar gi adu4ii consumi in fiecare zi de sute de ori mai mtrlt zahtrr decit este prudent. Este evident de ce copiii euferi de carii dentare, adutlii au boli ale gingiilor, iar oasele bltrAnilor sunt poroase ca un gvailer (osteoporozi). Este osteoporoza o boali genetici? AE zice ci nu. Proagtele noas,tre obiceiuri sunt mai degrabi lucnrl transmis din generalie tn generafe care produce bolile. ln concluzie, una din principalele cauze ale osteoporozei este plicerea noasti exagerati de a consuma dulciuri. Aud adesea piringii spunind: ,Cum ag putea si-i refuz copilului

vinde"areabolilorincurabile

=2r

meu o bomboane? Copiliria artrebui si fie dulce." li sfituiesc pe pirinfi si se gindeasci mai bine cAnd e vorba de copiliria sinitoasi gi fericiti a odraslelor. CAnd copiii cresc, micile pliceri ale copiliriei lor dulci s-ar putea si-i coste ani de su-

ferinfe, sub forma durerii de slate gi de oase. Cercetiri recente au descoperit trei principii esenliale ale asimildrii calciului: 1. Calciul este eliminat din organism atunci cAnd avem un exces sau o deficienli de grisimi. 2. Excesul sau deficienla fosforului ori a magneziului in organism are efecte negative asupra asimilirii calciului. 3. Confinutul de vitaminA D din produsele alimentare este important pentru asimilarea calciului.

l

Aceste descoperiri elglici de ce oamenii care beau lapte pasteurizat sau fiert introduc in organism mult mai pufin

calciu decAt igi lnchipuiau.

I

t|i

Doresc si discut inci pulin despre lapte, pentm ci o mare parte din alimentalia noastri congti in produse lactate. Cititorii care au citit capitolul "DePendenfa de lapte" din prima mea carte (Cum sd trdim 750 de ani*) cunosc pirerea mea in aceasti privinli. Daci dorili totugi si continuali si beli lapte, beli-l cit mai proaspit posibil 9i numai de la vaci c:rre pasc pe pajigti curate din punct de vedere ecologic. Aceasta ar putea aduce oarece beneficii pentru sinitate, dar cei mai mulli oameni nu au acces la un asemenea lapte. Corpul nostru asimileazi integral calciul atunci cAnd raportul calciu/fosfor din produse este de 1 la 1,3, iarraportul calciur/magneziu este 1la 0,5. ln laptele pasteurizat sau fiert, aceste rapoarte sunt de LlaO,7 9i respectiv

*

22

I la 0,1. Pe lAngi aceasta, 4O-6O0/o din vitamina D este distnrsA prin procesul de pasteurizare. Astfel, 80-907o din cdciul conlinut in laptele pasteurizat nu este asimilat. Ce primegte organismul nostru daci bem lapte pasteuizat? PrineEte cazeini (o proteini greu de digerat, folositi in induslrie drept materie primi pentru producerea de clei), grisimi animale care conduc la niveluri ridicate ale colesterolului gi izotopul radioactiv stron,tiu 90, care confibuie la formarea celulelor canceroase. Adesea, laptele este considerat ,asasinul ticut". Eu, personal, suslin total acest punct de vedere.

Doetorii care au participat la un congres internafional asupra impactului mediului in care Eiim gi muncim asupra etniti$i au fost surpringi si afle ci europenii au nevoie de 900 de miligmms de calciu pe zi. Nouizeci la suti din calciul p€ care il introduc in ei provine din lapte gi din produsele aceshria. Locuitorii din India, Chile, Africa de Sud Ei Turcia au nevoie de doar 300 de miligrame de calciu pe zi. produsele lactate constituie doarL0o/o din alimentagia lor zilnici. Restul consti in griunge, legume, fruGe, nuci gi germeni. Aceste descoperiri nu m-au luat prin surprindere. Toate subgtanfele neces:rre pentru asimilarea calciului se gisesc in propor,tii ideale ln produsele naturale. Aceste propor,tii sunt puternic hrlburate in alimentele prelucrate, in special in laptele pasteurizat. Pornind de la aceste fapte, putem trage concluzia ci obiceiul de a bea lapte de vaci obicei format de timpuriu ln copilirie gi transmis de la o generafie la alta duce la serioase deficienle de calciu. Pagubele produse de consumul de lapte sunt de sute de ori mai mari decit foloasele aduse.

Editura Paralela 45, 2008. (N.red.>

i viad."ma

bolilor incurabile

=23

Principala funcfe a vitaninei D este reglarea deplasirii calciului prin organismul nostru. Rinichii transformi vitamina D intr-un compus care ajuti la asimilarea calciului. $i vitamina C joaci urr rol imponant in aceasti reacfie. AtAt vitamina D, cAt gi vitamina C sunt, prin urmare, esenEiale pentru asimilalea calciului in sistemul osos. Produsele alimentare singure nupotfurniza cantitifi suficiente de vitanina D. Ouile reprezinti unul dintre principalele produse alimentare care confin vitamina D. Ele nu sunt recomandate de obicei, ditt cauza conlinutului inalt in o grisimi gi a nivelului ridicat rezultat al colesterolului sursi pirere cu c:rre eu personal nu sunt deloc de acord. Alti

-

untul, dar acesta este adesea inlocuit cu margarini, care este sintetici gi elibereazi cu dificultate vitamina D. De asemenea, ficatul gi pegtele sunt bogate in vitamina D. Oricum, nu le consunim ln formi bruti. Prelucrarea termici a ficanrlui gi a pegtelui lasi foarte puFre cantitifi de vitamini D tn aceste produse. Soarelui", Vitamina D este uneori numiti gi "Vitamina ulrazelor influenfa produsi sub pentru ci este in organism taviolete. Ni se tot qpune de o vreme si evitim lumina soarelui, pentru ci ea miregte probabilitatea de a face cancer. Lumina soarelui este acuzatul principal in multe probleme de sinitate. Numerogi expe4i repeti avertismentuft "Evitafi luminasoarelui - face riu sanitifii". Uitim ci energia soarrelui este esenfiali pentnr tot ce este viu pe planeta noaslri. Si vorbim pufin despre lumina soarelui, concenrAndu-ne nu asupra pericolelor potenliale, ci asupra beneficiilor pe care ni le oferi. Organismul nostnr produce vitamini D sub influenp razelor soarelui. Principala funcFune a acestei vitamine

buni

24

este

i

Vinde carea bolilor

asimilirii calciului. De asemenea, este esenpentrr coagularea sAngelui gi pentrufunqionarea inimii $ali este inlesnirea

Vitamina D - aliatul calciului

gl a sistemului nenros.

Deficienla de vitamini D (cauzati de expunerea neadecvati la soare) afecteazi serios procesele metabolice gi duce la o funcfionare slabi a vaselor sanguine. Acestea nu vor putea impiedica bacteriile si pitrundi in singe, ceea ce slibegte mecanismele de apirare ale organismului. Devenim mai sensibili la schimbirile climatice gi mai predispugi la infecfii. Astfel, nivelul general al sinitifii noastre este in pericol din cauza unor cantitili nepotrivite de vitamini D, din care rezulti deficien;a calciului gi a sirurilor lui. Atatvitamina D, cit gi calciul sunt disponibile pemanent la farmacii sub formi de pastile, dar este foarte dfficil si stabilim dozele adecrrate, pentru ci necesarul poate fi foarte diferit de la persoani la persoani. Trebuie si tnlelegem ci acimilarea calciului este afeeati negativ a€t de lipsa, cAt Ei de excesul vitaminei D. Din aceasti canzi, pastilele de vitamina D pot sA produci mai mult riu decit bine. Nu putem si ne bazim pe hrana consunrati sau pe formule pentru a asigura un fluxadecrrat devitaminaD. Aceasta trebuie si fie produsi pe cale naturali, de citre propriul nostru organisn, sub influenfa luminii solare. Strimogii nogtri primitivi, care igi triiau mai toati viap in aer liber, nu sufereau de deficienfi de vitamina D. Unele tribud primitive care existi in zilele noasfe nu sunt nici ele afectate de aceasti problemi. Cu ea se confrunti in principal samgnii din orage, unde cantiatea de lumine solari care inffi in locuinfe prin ferestre este foarte scizuti. Trebuie si nu uitim ci expunerea la lumina soarelui ar hebui si se produci in doze reduse, de 20-30 de minute pe zi.

incuabile

=25

Folosili-o pentru beneficiile pe care le aduce siniti$i, nu pentru o frumoasi Piele bronzati. Cercetirile dovedesc ci perioada cea mai potriviti pentrtr plaji este dimineafa, intre risiritul soarelui Ei ora 10. lntre 10 dimineafa Ei 5 dupi-amiaza, razele soarelui sunt prea intense gi ne ard pielea, ducind la imbio:inirea ei prematuri' Profesonrl japonez Nishi a descoperit ci anumite exercipi acvatice gi aerobice pot stimula produ4ia de vitamini D din organismul nostru. De aceea, ar fi foarte bine si ne facem obiceiul de a alterna zilnic dugurile fierbingi 9i reci de dimineafa gi de seara. Folosirea cu regularitate a saunei ajuti 9i ea la sintetizareavitaminei D. CAnd bronzul nostru ajunge inchis la culoare, producerea vitaminei D devine mai lenti. De aceea, atunci cAnd pielea noasfiA s-a bronzat lndeajuns, este mai bine si petrecem mai mult timp la umbri. Atunci cind egti in vacanli 9i capegi un bronz intunecat, minAnci mai multe oui, unt, ficat, peSte, fructe 9i legume. Acestea sunt bune surse de vitamina D. Lumina Soarelui este un nepretuit dar al naturii. Folositi cu in(elepciune, energia ei este benefici Pentru senatate' Mai eldsti un aminunt importa:nt legat de vianina D. Ea se gisegte in glandele din pielea noastri. Cu cAt ne spilim mai mult pielea cu produse cosmetice artificiale, cu atAt mai multi vitamini trimitem in afam organismului. Asta nu trseamni ci trrebuie si renunfim la igieni. Dupi ce folosim produse sintetice pentru spilare, este o buni idee si frecim pielea cu produse vegetale naturale care conqin uleiuri. Daci nu intregul trup, cel pugin mAinile gi picioarele, pentru ci acolo se petrece in principal sinteza vitaminei D. Este chiar mai bine si pregitim uleiul prin adiugarea a doi pumni de petale de trandafir intr-o sticlula de 200 de mililiti de ulei vegetal,

26

i

lisAnd intregul complex la intuneric timp de cam gapte zile. Sticlufa poate fi ginuti la indemAni gi folositi dupi spalarea vaselor sau a rufelor. Pielea noastri ac$oneazi ca un filtru dublu. Ea elimini toxinele din organism gi absoarbe calciul. Acum ag dori si vi prezint cAterra fapte legate de vitamina C. $i aceasta este esenliali pentru menfinerea unei bune rlnitigi. Nicio reacfie de oxidare nu are loc firi participarea vitaminei C. Am muri, Iipsigi de orice apirare impotriva virugilor carre ne ataci perrranent organismul. Vasele noastre de sAnge ar fi incapabile si transfere sAngele. Ele s-ar transfonna intr-un sistem de tuburi goale. Vegi afla mai multe despre caliti$le vitaminei C in cartea de fa1i. Deocamdati, ag dori si mi concenrez nu asupra rolului ei in fun$ionarea corpului nostru, ci asupra proprietl$Ior eifizice gi chimice. Din nefericire, vitamina C este o substanp foarte volatili. Ea se dezintegreazi sub influen{a razelor solare directe sau chiar la lumina obignuiti a zilei. Este disuusi gi prin fierbere la temperanrri peste 100 de grade Celsius. De pildi, cAnd gltim o supi de legume, 50la suti din vitamina C este distnrsi. Daci lisim supa pe foc inci trei ore, mai pierdem 2OVo. Daci o lisim lnci gase ore sau daci o reincilzin, se pierde practic tot conginutul de vitamini C. Daci vom curifa cartofii de coaji, pierdem dintr-un foc 3oo/o din conginutul de vitamini C. Astfel, daci mincim in principal mincare gititi gi o mai gi reincilzim de cAteva ori, vom ob;ine doar cantiti$ minime de vitamina C din acea mAncare. Din fericire, putem compensa aceste pierderi consumAnd frugte gi legume, care confin foarte multi vitamini C. Beneficiile aduse de consumarea firrctelor gi legumelor crude au fost descoperite relativtAtziu. inainte (in anii de dupi 1960), asemenea alimentafie nu era recomandati, in special bit-Anilor,

vindecareabolilorincurabile

=27

ci o mu$ime de persoane armseseri diverse forme de nrlburiri digestive. Bfuenii aveau oricum probleme in consumarea de fructe gi legume ctude, din cauza sti'rii proaste a dingilor lor. Penum a prelntimpina problemele la stomac, penErr

oamenii evitau fructele gi legumele crrrde, sau cel pupn le decojeau, pentru a scipa de nitragii din coaji, care produceau probleme digestive. Dar coaja con$nea 9i cel mai mult calciu' Prin unnare, s-a recomandat consumul de lapte 9i carne' Paradoxal, cu cit consumim mai multe proteine animale, cu atAt mai multi vitamini C este necesari in organism... Doresc si men$onezinclun fapt qrtraordinar despre vitamina C. Studiile au dovedit ci o Sgari distruge 25 de miligrame de vitamini C corporali, adici un sfert din necesanrl zilnic normal. Astfel, fumatul distruge complet confinutul tn vitamina C al organismului nostru. E destul si existe un singur fumitor in familie gi tot resnrl familiei va suferi consecinlele prin fumatul pasiv, in special cei care inhaleazi firmul din copiliria timpurie. Vitamina C ne face imuni la

riceli. ln fiecare primivari 9i toamni, apar nenumirate cazuri de gripi gi de riceli atipice. Acest lucnr sugereazi ci posedim deficienfe serioase de vitamina C. Dar cum rimAne cu pastilele de vitamine? Nu numai de vitamina C, ci gi toate celelalte vitamine sintetice sub formi de pastile sunt diunitoare. ln primul rind, cele mai multe vitamine sunt compugi forma$ de plante in procesul de biosintezi, sub influenp razelor soarelui. Vitaminele din plante sunt ln fome numite provitamine' ugor asimilabile de citre corpul uman. Plantele con$n 9i toate sirurile minerale 9i algi compuEi (unii lnci necunoscugi) care ajuti la asimilarea completi a vitaminelor. ln al doilea rAnd, vitaminele anificiale sunt substanfe cristaloide non-organice, tratate de organisnul nostru drept

28

i

vindecare

u

bolilor inrunbile

corpuri so:line. Ele sunt asimilate cu dificultate sau nu sunt

ulmilate deloc (in special ln cazul tulburirilor metabolice). Aceasta este cauza pentru care oamenii au remarcatfaptul ci urina lor are aceeagi culoare gi acelagi miros cu vitaminele.

formi de amepali, slibiciune sau mincirimi. ln d treilea rAnd, unul dintre efegtele secundare ale lnistririi de vitamine artificiale este o pofti de mincare

Adesea, respingerea vitaminelor se face sub

cnesc'uti. Aceasta se intAmpli deoarece organismul, pentru a erimila vitaminele, are nevoie de cantitif suplimentare de llruri minerale, glucide gi proteine. Spre deosebire de alimentele provenind din plante, vitaminele sintetice nu posedi Itemenea ingrediente, iar organismul cere instinctiv mai multi hrani, ceea ce duce la obeziate. Pentm cei mai mulgi oameni, vitamina C este un suplincnt inofensiv. Totugi, in studii recente, doctorii au inceput tl rtmarce totmai multe efegte secundare produse de supradozele de vitamini C. Nu este neobiEnuit ca oamenii si consnme vitamina C la discrefie, uneori 4-5 grame pe zi, drtpt remediu impotriva gripei sau a unor infe4ii virale. Candtatea recomandati este de 100 de miligrame pe zi. Oamenii de gtiinla din multe firi au cizut de acord ci isbarea de vitamini C sintetici nu miregte imunitatea impotriva ricetlor, iar in doze mari simptomele unor boli infec$oase/alergice (in specid ale reumatismutui) dwin mai grave. Efectul cel mai periculos al dozelor mari de vitamina C este coagularea mai ugoari a singelui, care conduce la cheaguri de singe. Alt efect secundarpoate consta in formarea de pietre la rinichi Ei la vezici, din cauza acidului oxalic. Vitamina C sinteticA distruge alte vitamine. Din aceasti cauzi, pacienlii care primesc injecfii de vitamina 82 sunt sfltui1i de doctori si inceteze si ia vitam.ina C pentru o weme.

=2e

CantitiEi mari de vitamina C pot afecta producerea de insulini in pancreasul diabeticilor, mirind nivelul zahirului din sAnge Ei urini. Un studiu recent arati ci supradozele de

impulsurilor nervoase citre mugchi, producAnd oboseali musculari accentuati Ei sciderea coordonirii dintre ochi 9i mugchi. Este o buni idee si te consulgi cu doctonrl tiu asupra efectelor vitaminei C sintetice. Vita:minele care apar in cantitili mari ln fructe gi legune sunt cele mai benefice: cu ele, supradozele sunt imposibile. Cel mai serios fagtor care impiedici metabolismul normal al calciului in organismul nostru este totugi apetenfa noaStri pentru produsele din Iiini albi. Acestea congin cantitiS mari de calciu, lntr-o formi foarte greu de asimilat. Acest tip de calciu formeazi compugi durabili gi insolubili cu unii acizi (acidul oxalic ai acidul uric). Durerile frewente de coloani, articulagii Ei mugchi nu sunt surprinzltoare, daci finem cont de faptul ci paingl gi alte produse din fiina albi constittrie baza alimentafiei noastre.

vitamini

C incetinesc transmiterea

Cum se formeazi sirurile nesolubile de calciu in corpul nogtru ti

mu$i dintre noi mAncim prea mult. Asta pentrr ci o facem mai mult din obiEnuinfi decAt de foame. Suntem condi;iona$ lnci din copilirie cA trebuie si mAncim de cAteva ori pe zi, indiferent de cumne simgim. Corpulnostru este coplegit de necesitatea de a digera, prelucra 9i asimila cantiti;i excesive de alimente. Drept urm:rre a consumului proteinelor animale, apar cantitili mari de acizi. Acegti acizi formeazi impreuni cu calciul compugi cristaloizi, toxici gi insolubifi. Este un proces lent, care dureazi ani de zile. Cei mai mu$i dintre Cei mai

30

i vird.."r." bolilor

incurabile

nol nici nu-gi dau searna, pAni cAnd incep si aibi dureri de ardculafii. Natura a furnizat lncheietr.rilor noagtre mijloacele nGcesare peno:u a fi flexibile, sub forma unei substante spechle, un soi de unguent. Iar cantitatea disponibili din acest utryuent nu descregte, indiferent de vArsti. Atunci cind compupli insolubili ai calciului incep si impingi unguentul gi si .c-lmenteze" articulagiile, avem dureri, migcirile noastre sunt nrl pu;in ample gi flexibilitatea are de suferit. Picioarele noastre suntprima

linti a ,atacului". Ele au cel numir de oase, comparativla alte pi4i ale corpului (iecarc picior confine 26 de oase). Cristalele toxice urci de h gambe, producAnd dureri la genunchi. Apoi urci spre artiodafiile lombare. Pe misuri ce anii trec, cristalele de siruri rc deplaseazAtot mai sus, de-a lungul coloanei vertebrale, {ungAnd la gAt, umeri, coate, chiar gi la degete. CAnd ne tcuHm dimineafa, ne plingem de tot felul de dureri de inchctctdri. Auzim pocnituri cAnd risucim capul. Unii oameni nlcl mlcar nu pot sA $rAngi pumnul. Avem tendinfa si dim vina pe bitrineqe, dar cAnd ne ulttm la tineri vedem adesea ci gi ei au aceleagi probleme cu tlcdbiliatea articulajiilor. Copiii nu petrec sufcient de mult dmp jucAndu-se activ ln aer liber. Stau prea mult in faga comPuterului gi nu au parte de suficient de multi migcare care si lc menfini articulaflile gi oasele ln buni stare de sinitate. Cu cAt mai pufin timp petecem in activiti$ fizice, cu atAt nai mare este riscul de a ne lmbotnivi de osteoporozi. Factorii care contribuie cel mai mult la mirirea riscului ofteoporozei, pornind de la observarea pacienfilor (inclusiv I celor care au fost vindeca$), sunt unnetorii: 1. Deficienfa de vitamini D gi vitamini C. 2. Alimentajie bogati in produse alimentare prelucrate termic. nri

mare

=31

ll,l ji l

3. Folosirea apei fierte. 4. Cantitip insuficiente de fructe,legume 9i sucuri proas-

I

pit

stoarse in alimentafie. 5. Consumarea de fructe Ei legume firi coaji. 6. MAnciruri pregitite neadecvat (fierte sau prijite mult

ij

lir

timp). 7. Supraatmenta$a.

l

8. Fumatul. 9. Lipsa exercifiului fizic.

10. Consumul de cantitifi mari de lapte. 11. Consumul de piine gi alte produse din

fiini albi in

cantitifi mari. 12. Consumul de zahir Ei dulciuri in cantitifi mari. 13. Consumul de grisimi animale in cantitiS mari. 14. istrarea de cantiti$ moi de vitamine sintetice. 15. Consumul de produse rafinate' care confin calciu

I

isolubil (non-organic): cereale pregitite, paste frinoase, supe de-a gata gi altele. Daci vefi analiza sincer lista de mai sus, probabil ci cei mai mu$i dintre dunrneavoastrivorbifa mai toate punctele. Agta inseamni ci respectivele persoane au o mare gansi de a se imbolnivi de osteoporozi. Pe ssurt, noi suntem cei care aducem asupra noaslri osteoporoza, prin stilul nostru de viali nesinitos. De asemenea, transmitem acest stil de viali gi copiilor nogtri. hoblema nu este in genele noastre, ci inproastele noastre obiceiuri, care duc la osteoporozi gi la dte ,boli ale civilizafiei". Pentru a lupta eficient contra osteoporozei, trebuie si consumim o mullime de fruete gi legume gi sucurile lor. Cele mai bune pentru noi sunt cele care conlin mult calciu, vitamina C, vitamina D, fosfor, potasiu gi magneziu. (Vezi tabelul aHturat gi reletele de salate din pp. 227-232).

32

i

labelul

l

I'roduse alimentare bogate in microelemente si vitamine Calciu

Fosfor

Potasiu

Magneziu

Vifrmina

C

\,fitenirll f

CorJl de

Mazire

Spanac

YarzA

Rogii

Rogii

tfuctc ai

Spauac

Casfavefi

Morcovi

Morcovi

lqune

Nuci Ovia

Salati verde

Yani

Tlrlfe

Morcovi

Morcovi Sfecli Salati

Spanac

Cartofi

Ptrre

Fava

Ceapi

verde

Yarzit

Spenac

Secari

Pitrunjel

lloncovi

Otz Griu

Sparanghel

Oviz Orz

Napii Sfecli

Sfecli

Spanac

GrAu

Mere

Fava

Nrpl

Cartof

Cartof

Sdrtl

Casfaveli

Spanac

Afne

Mazite

vtlde

Yan|

Pitruajel

Mazire

Pipidie

Mulre

Conopidi

Plprdie

Mere

Pipidie Urzici

AgriEe

TeInr

Pere

Stafide Zmeurd

Mert

Piruajel

Clrc9e

Urzici

furl9e Clpguni rllbatice

Remedii impotriva oSteopo rozei CoJtle de ou nu sunt de anrncat. Ele sunt foarte utile ln tratarea osteoporozei, constituind o sursi ideali de calciu, care

poate

fi asimilat de oase ln propo4ie de goVo.ln afara car-

bonatului de calciu, cojile de ou conSn microelemente necerare organismului: cupru, fluor, zinc, fer, mangan, molibden, sulf, siliciu, zinc Ai dtele in total, 27 de elemente. Compozifia unei coji de ou este foarte similari cu cea a oaselor gi dinfilor noEti. Oameni de gtiinla din Gerrrania Ei Ungaria, care au cercetat influenla terapiei cu coji de ou asupm organismului llman, au tras concluzia ci aceaSta are

vindecareaboli.lorincurabile

=33

1i

un efect pozitiv asupra copiilor, dar gi adul,tilor, impotriva unghiilor friabile, a pirului despicat, a gingiilor sAngerinde, a constipapei, hipersensibilitA$i, insomniei, ricelilor cronice gi astmului. Terapia intiregte lesutul osos gi elimini elementele radioadive din organism. Terapia cu coji de oui este simpli gi nu presupune niciun fel de cheltuieli.

REMEDIUL NR.1 Introducefi o coaji de ou in api care fierbe timp de cinci minute, lisafi-o si se usuce, apoi innoducefl-o in magina de rignit cafea. Consumafi cam 0,5-1 gram pe zi. Putefi si o amestecap cu sucul stors dintr-o jumitate de limiie sau si o adiugagi la cerealele gi brAnza cottage, Pentru prevenirea osteoporozei. Folosili aceasti terapie de doui ori pe an (in ia-

nuarie gi noiembrie).

REMEDIUL NR. 2 Sucul din fntrrze de ridichi negre este un remediu foar"te eficient impotriva slibirii anormale a dinfilor qi lesutului osos la copii gi adulli (osteomalacie). Pentru a ob$ne cele mai bune efecte, folosigi un amestec de sucuri stoarse din frunze de nap (90 de grame), pipidii (90 de grame) 9i morcovi (280 de grame), ln doui por,tii - dimineap gi seara.

REMEDIUL NR. 3 (Folosirea ridichilor negre pentru curifarea corporali) Acest remediu ajuti nu numai la incetinirea osteoporozei, ci gi la eliminarea cantitifilor excesive de sinrri din intregul sistem osos. Cumpirafi 10 kilograme de ridichi negre' spila$-le bine (in scopul dezinfeetirii, se pot fine 15-30 de minute intr-o soluFe de permanganat de potasiu, dupi care se

34

i

ui.d.."r.u bolilor

incurabile

gterg bine). Tiiafi toate fibrele gi petele nesinitoase, firi a decoji. Punefi ridichile negre int-un aparat de preparat sucuri

il:l'.HT:':#ft; infteaga cantitate de suc provenind din cele 10 kilograme. Pe tot timpul tratamentului, evitagi complet pAinea albi, produsele alimentare grase, carnea gi ouile. Rezumafi_vi la produsele alimentare bazatepe plante. Doresc sA avertizez persoanele cu multe depozite nesi_

nAtoase

ln sistemul osos: vefi

avea parte de

dureri osoase,

unele dintre ele foarte intense. Nu vi fie teami gi nu luafl rnalgezice. Pur gi simplu continua,ti tratamentul. Acest feno_ men este normal in timpul procesului de curifare. Un frata_ ment reugit vi poate scuti de multe dureri in viitor. ln timpul ratamentului cu ridichi negre, biile cu extras de fAn sunt foarte benefice. Asemenea bii sunt recomandate gi ln orice alte situaf,i, pentu ci ele reintineresc corpul, cal_ meazi sistemul nelros, curili sistemul limfatic, pun capit durerilor de oase gi de mugchi, curifi porii pielii gi imbuni_ tA;esc circulafia sanguini.

REIVTEDIULNR.4 f6n (se gisegte la magazinele de animale de casi) inu-o oali de cinci liri 9i turnaf, peste el tei litri de api fiarti. Puneti capacul gi fierte! la foc mic timp de 1,5-2 ore. Punegi un pachet de

=J)

j

Pregitifi o baie la tempefirtura de 45-50 de grade Celsius 9i nrrnaji in ea extrasul de fAn. Pregiti$ o foaie de plastic, suficient de mare pentrtr a acoperi cada de baie, 9i tiiafi in ea o gauri pentru cap. Intrafi in baie gi punep folia de plastic cAt se poate de etanE, asdel incit si iasi cit mai pugin aer. (Folia are rolul de a impiedica evapor:rrea uleiurilor eterice, permipiele, prin pori.) Faceli o asefAndu-le si fie absorbite de menea baie de 15-20 de minute in fiecare zi sau o dati la doui zile (in total,lO-12 asemenea bii).

I

trecem in revisti tofi pagii care ar trebui ficufi daci suferi$ de osteoporoza Sa

1. Schimbali-vi alimentafia - evitali produsele care elimini calciul din oasele dumneavoastri (cafea' grisimi animale etc.). 2. Befi sucuri de fruete proaspit $oarse (cel pupn doui pahare pezi). 3. Asigurafi-vi ci alimentagia dumneavoastri conline o cantitate adecrrati de vitamine naturale (in specid vitaminele C ai D). 4. Consumafi zilnic o coaji de ou ficuti pulbere, un ou fiert moale gi un mir. 5. Consumafi irr mod regulat fasole, maztre, broccoli 9i fulgi de ovin - toate acestea sunt bogate ln eslrogeni' 6. Facefi duguri reci gi fierbinfi alternativ, dimineala 9i

l

seara.

7. lntiri;i-vi oasele prin exercilii zilnice (de pildi' sirigi pe ritrnul muzicii dumneavoasbri preferate timp de 10-15 minute). 8. Purificali-vi trupul periodic, folosind metodele de purificare prezentate in cartea de fap. dansali

36

i

Ei

uino.."r.u bolilor

incurabilc

Acldul uric

-

asasinul tiicut

Dumnezeu a creat hrana, iar diavolul a creat primul bucitar. Sc pare ci uitim adesea aceasti veche zicali. Ne place atAt de

mult

sa

mincim, incat aceasti plicere

a devenit un obicei,

drcl nu

cumva chiar o dependenfi, care ne ripegte capacilrtea de a gAndi ragional. Corpul nostru nu poate face fali neCcrltAgii de a prelucra cantitifi excesive de hrani. Obligim

organismul si gtocheze resturi nedigerate de alimente in di-

fcrlte locuri ale corpului. De-a lungul anilor, acestea se dessompun gi ne otivesc din interior, producAnd boli gi o im-

t[trlnire prematuri. Capacitatea stomacului este diferiti de la om la om. putem dctermina cu aproximape capacitatea fiziologici adecvati a

iomacului daci impreunim paLnele, pentru a forma

o mlnge. O masi nu trebuie si fie mai mare de jumitate din ca-

prcitatea acestei mingi, iar cantitatea fluidelor biute in tlmpul acestei mese nu trebuie si depigeasci un sfert din rolumul mingii. Tot ce este peste aceste volu-me este in exces ;l Oebuie stocat cumva. Chiar daci alimentele ingurgitate in cxces lntr-o zi nu sunt prea multe, ele se acumuleazi cu treCcrca timpului. Aproape toate bolile noastre cronice igi au originea in acumularea de acid uric, care, teptat, pnecum rugina, ne minincl sinitatea. De unde vine el? ln primul rAnd, este in general

ttzultatul consumului excesiv de alimente; in al doilea rAnd, vlne din consumul exagerat de alimente bogate ln proteine (carne, lapte, sendviguri cu carne etc.).

=51 =

SAngele conpne in mod normal acid uric la niveluri foarte scizute. CAnd con$nutul in acid uric al singelui cre$te peste

nivelul normal, acidul uric se va combina cu anumite componente ale singelui, formAnd geluri care obtureazi vasele de sAnge. ln acele locuri, circulafia sAngelui se incetineEte sau se opre$te complet. De obicei, sunt afectate vasele cele mai mici Ei mai indepirtate de inimi (de la miini gi picioare)' Acele locuri (mAinile gi picioarele) sunt neobignuit de reci, dati fiind circulalia redusi a sAngelui. Rezultatul poate fi de fapt o foarte gravi blocare a circulafiei singelui. Problemele articulare gi osoase, durerile de spate, reumatismul cronic, artrita, podagra g.a.m.d. sunt produse de excesul de acid uric din organismul nostru. Vom suferi aceste dureri atAta timp cAt vom avea cristale dure indesate in mugchii gi oasele noastre. Persoanele suferinde de reumatism gi podagri trebuie si infeleagi: ca si scapi de durerile care te-au chinuit ani de zile, tebuie si interupi procesul de formare a acidului uric ai si provoci dizolvarea depozitelor acumulate in articulapi Ei mugchi. Remediile sugerate mai jos au ajutat mu{i oameni si-gi vindece bolile care ii imobilizau. Una dintre aceste persoane este chiar mama mea, doctor cu 45 de ani de experienli. Ea a suferit de un reumatism grav timp de 30 de ani, pAni cAnd s-a aritat dispusi si incerce gi sfaturile utile ale medicinei alternative. Prezenla acidului uric provoaci diverse tipuri de simptome, identificate drept unele boli comune'

Podagra (Guta) De obicei, aceasti boali ataci degetele mari de la picioare 9i ceva mai rar degetele opozabile ale mAinilor. Simptomul

obignuit consti in durerile cumplite ale gutei. Depozitele de

38

i vind.""r..bolilorincurabile

cdnale provoaci durere, umflarea gi inrogirea zonelor din furul articulagiilor. Sirurile depozitate de cite sAnge produc crcnescenfe care ne deformeazi articulafiile, a ciror mobiliUtc va scidea. Daci depozitele de acid continui si creasci, erflcula$i intregi vor fi acoperite de straturi de siruri tari ca clmentul, care impiedici orice fel de migcare. De obicei, borla se manifesti la inceput sub foma unei ugoare dureri $ r unei mobilitili scizute a articula$lor atacate, in special dupf o lungiperioadi de inactivitate (de pildi, somn sau stat pc rcaun).

Rcumatismul cronic Rcumatismul cronic trebuie deosebit de reumatismul acut, Ctrc este o complica;ie a ricelii sau a gripei. Reumatismul gonic este ifl:udit cu podagra, deoarece ambele sunt rezultrtul acumulirii depozitelor de acid uric. El afecteazi rareori 3lncrii. Persoanele mai in vArsti vor pliti pregul pentrr toate

nlnclnrrile

copioase consumate de-a lungul viegii.

Putem spune ci reumatismul este oglinda in care se re0cCtI obiceiurile noagtre alimentare proaste. Reumatismul cmnic produce umflituri Ei excrescenle care seamini foarte

nult cu cele produse de podagri, dar durerile reumatice sunt mrl pufin intense decAt cele pricinuite de podagri. Caaza rtumatismului este metabolismul redus, datorat excesului de rcld uric, provenit din consumarea produselor care il contin uu din consumarea in cantitili mari a alcoolului, tutunului, cdelei, ceaiului 9i gigirilor.

fuiemia Concentralia redusi de celule rogii in sAnge este probabil hgatt de consumul exagerat de alimente gitite gi rafinate, de

irg

lj

i

pasteurizat. Formele de calciu greu de asimilat produc cu acidul uric siruri nedizolvabile, care

proteine ani:nale il

lt

gi lapte

&

grlsime. Aceasta este cauza penuru care mulli diabetici ruferi gi de obezitate.

vor schimba compozilia sAngelui.

Afccfiuni neurologice Pietrele la flcat gi la rinichi Drt flind ci acidul uric egte in direct cu sAngele, efecAcidul uric se depoziteazi nu numai in articulapi gi muEchi, Ei in rinichi Ei ln bili. Sirurile forrrate de acidul uric ai calciul non-organic cristali zeazl in ficat sau in rinichi. Acegte

ci I

cristde se gisesc initial sub formi de nisip, care se poate acumula in canale. ln suficient timp, se formeazi pietre, care produc dureri acute (colici) in ficat sau rinichi. Senzalia de durere din timpul urinirii este primul semnal al formirii nisipului. Totugi, de obicei ignordm asemenea semnale 9i nu le acordim aten$e, pAni cAnd se formeazi pietrele gi suferim atacuri acute de durere.

.i

Bolile de piele

l

Depozitele de acid uric sau de siruri ale acidului uric ln fesu-

firri sunt, de asemenea, cauzele multorboli de piele, in special cele localizate pe o suprafali limitati (de pildi, eczemele).

i

Diabetul gi obezitatea

l

Acidul uric este o toxini, iar organismul nostru Eebuie si igi consume propriile resurse pentru a-l neutraliza. Metabolismul normal este incetinit din cauzi ci mineralele, vitaminele gi macro- gi micro-elementele sunt implicate in acest proces. Aceasta conduce la tulburiri in economia zahirului din organism (diabet). De reguli, consecinfa urmitoare este o tulburare a schimbului de grisimi gi o acumulare anormali

Eh lui nu se limiteazila aniculapi, fesuturi gi mugchi. Crelcrul gi cenrii newogi sunt, de asemenea, afectali negativ de ldcltatealui. Tensiunearidicati a sAngelui, durerile de cap, alglenele, neurasteniile, insomnia, chiar Ei epilepsia pot tutt o cavzi comuni: proprietilile toxice ale sdnrrilor aciArlui uric. An avutpevremuri o pacienti qrre avea dureri de cap atit & lngrozitoare, iacAt nici micar analgezicele cele mai puEtnice nu puteau si-i ofere o u$ufirre. I-am recomandat doui lucruri: si renunfe la carne gi si foloseasci o rutini de curiptt pentm a elimina acidul uric din organism. pegte o lune, durtrile de cap nu o mai ingrijorau deloc. Fiica gi prietenele d ru lnceput si foloseasci aceleagi remedii. Am recomandat oultor perso:rne metoda de-a lungul anilor. Tofi au spus ci tu acipat nu doar de durerile de cap, ci Ei de alte nepliceri, ntn arfi durerile de lncheieturi, de oase sau de muEchi.

Metoda de purificare care elimini acidul uric din organism fi utilizati in caz de osteoporozi, podagril reumatism cronic, pietre la rinichi sau la vezica fiuti), bUiare, anemie, unele probleme neurologice, diabet, obez! 3rte, tensiune sangvini ridicati, gastriti gi probleme la ficat. Metoda cea mai buni pentu a scipa de otrivirea cu acid uric I organismului este si consumim suc obignuit de limAie. Metoda poate

l

i

40

I

i

vindecarea bolilor incurabile

i+r

Terapia nu necesiti schimbiri de climi (recomandate adesea in cazul reumatismului cronic), este relativ ieftini gi produce

rezultate fantastice. E nevoie doar de limii obignuite, de preferinfi cu coaji sub$re, pentru ci acestea con{in mai mult suc. Sucul proaspit de limiie igi schimbi rapid compozilia, sub influenfa aerului gi a luminii solare. De aceea este necesar si preparim

dati o por,tie noui. Existi o pirere larg acceptati, in special in rindul per-

de fiecare

soanelor care nu e prea bine gustul acru, anume ce o cantitate prea mare de suc de limAie va produce iritalii stomacale. Daci infelegem procesele fiziologice ale sistemului digestiv, vom inqelege gi ci aceasti lngrijorare nu este deloc justificati. Sub influenfa enzimelor, insugi gustul acru se transformi in guri in gust dulce. Acizii citric Ei ascorbic care ajung in stomac sunt mult mai slabi decAt acidul clorhidric din sucurile gastrice - deci nu pot produce nicio striciciune mucoasei care ciptugegte stomacul. Dimpotrivi: persoanele care suferi de gastriti sau ulcer profiti adesea de terapia cu suc de limiie. Sucul de limiie este bogat in vitamina C, microelemente gi hormoni. El curili excelent sirurile insolubile Ei mucusul din organismul nostru. Con-

sumarea sucului Stors dintr-o limAie in fiecare zi ne ajuti si ne menfinemtinerefea. El confine, de asemenea,

gi substanfe fitochimice aseminitoare cu estrogenul gi prin urmare, este foarte benefic pentru femeile in virsti. Unii compugi chimici aflafi in sucul de limAie sunt foarte eficienli in prevenirea bolilor infecfioase. Putem bea suc de limiie ca misuri preventivi impotriva epidemiilor de gripi gi a ricelilor, la sfArgitul toamnei gi la inceputul primiverii. Sucul de limAie poate fi folosit in tratamente preventive sau pentru vindecare.

42

i

vindecarea bolilor incurabile

REMEDIUL NR.

5

TFrtament profilactic (prwentiv) cu limAi Folosili urmitoarele cantited de suc de limAie:

Ziual

Ziua2 Ziua3 Ziua4 Ziua5

-olimAie -ZiaaIO - doui limAi -Ziua9 -3limAi -Ziua8 4limAi -Zhta7 -5limAi -Ziua6

Din prima zi pAni inft-a cincea, adiugim cAte o limiie in llecare zi, iat din a gasea pAni intr-a zecea, scidem cAte o tlmAie pe zi. ln total, vom bea sucul stors din 30 de limAi, pe prrcursul a 10 zile. Sucul de limAie se poate prepara dupi cum urmeazi: Se taie o

limAie in doui,

se storc ambele

jumitili

gi se bea

rucul firi a se adiuga zahir. Daci nu puteli consuma sucul pur de limAie, adiugati o lingurigi de miere. LimAia stoarsi nu trebuie aruncati. Ea conline pretioase ingrediente fitochimice gi uleiuri esenliale, care suntbenefice pentru inimi, vlsele sangvine gi creier. Tiiafi limAia stoarsi in bucifele milltele, puneti-le intr-un borcan, adiugali miere gi zahir gi punefi borcanul in frigider. in zece ore, veti avea un excelent cxtras de limAie, care se poate combina cu api fiarti sau cu rptr minerali gi folosi in loc de ceai sau cafea. Thatarnentul terapeutic (de vindecare) cu limAi Pentru acest tratament, folositi doar suc pur de limAie. Nu ll dilua,ti cu api! Nu adiugafi miere sau zahir. Ar tebui preparat in exact acelaEi mod ca in terapia profilactici (prevcntive) cu limii. Putefi si-l befi la o jumitate de ori sau o ori dupi masi, care dintre aceste momente credefi ci e mai

=43

i

potrivit. ln timpul acestui tratament, trebui si be$ in total sucul stors din 200 de limAi. Acest numir mare s-ar putea si vi surprindi. Unii capiti o senza$e de acm in guri numai gAndindu-se la o asemenea cantitate de acid citric. Afi citit bine: trebuie si fie cel pugin 200 de limAi (mai multe sunt perrrise, darnu mai pu$ne). ln cursul practicii mele de medic, am vizut mii de pacienfi care se bucurau de o buni sinitate mulgumiti unei cantitigi mari de suc de limiie. Am biut pini la zece cini de suc de limiie zilnic (stoarse din cam patmzeci de linii). Cind incerci, i9i dai seama ci nu ai de ce si te temi. ln caz'uri foarte rare, cantitifi mari de acid citric in stomac pot conduce la o funcgionare neregulati a intestinelor. ln asemenea cazuri, putem Eece temporarla dozele tztamentului preventiv, pAni cind organismul se obignuiegte cu sucul de limAie, dupi care se reia din nou tratamentul terapeutic.

l

ln tratamentul terapeutic, se recomandii urmltoarele dozez l

Ziele 19i 12 Zilele 2 9i 11 Zilele 3 9i 10 Zilele 4 9i 9

Zilele5,6,7,8 -

5limii l0limii 15limii

20limii l) lamal

in total, se va consuma sucul stors din 200 de limii, pe parcursul aL2zile. Cantitigile zilnice artrebui defalcate in trei pAni la cinci doze. Unii sunt ingrozifi de cantitatea de suc (cam un litru) care trebuie consumati in zilele 5, 6, 7 gi 8. $i totugi, nu ne temem si bem doi litri de suc de mere sau de coacize. LimAia este un fruct ca oricare altul, doar ci mai acru.

M

i

Mlcit'carea bolilor incurabtle

Tlatamentul descris mai sus poate fi folosit pentru traurta pierelor de calciu. Sucul de limAie este unul dintre cele mtl bune remedii impotriva acestora. ln timpul tratamentului, se observi o cre$tere a funcfiei renale. Urina poate dcveni cerra mai intunecati, iar daci este pistrati mai mult dmp, poate produce sedimente rogietice de acid uric. La inctputul rahmenhrlui, un librr de urini poate produce o c:rndutc semnificativi de sediment. Asta inseamni ci acidul uric cnc eliminat rapid din organism, mulgumiti batamentului. Urlna capiti o culoare de chihlimbar la sfirgitul b?tamenhtlui gi nu mai produce sedimente, chiar daci este pistrati Pcntnr mai mult timp. Aceasta inseamni ci organismul nu nel conline cantitifi excesive de acid uric. Thatamenftl cu suc de liniie este cea mai buni cale de a nface stocul de vitamine din organism. Suferim de o cronici llprl de vitamine, in special daci fumim (o gigari distruge glnl la 25 de miligrame de vitamini C, adici un sfert din rportul zilnic recomandat). lnci existi printre noi mu$i fumltori. Sucul de limAie oferi beneficii minunate, dat fiind cl acidul citric este unicul acid care reacgioneazi cu calciul dln organism, fonnind o sare unici. Pe misuri ce aceasti trne este dizolvati, organismul nostru primegte calciu gi fogfor - elemente care regularizeazi metabolismul gi regenercazi fesutul osos. Acidul citric este unul dintre produsele complexului nogbru proces digestiv. Daci il intoducem in corp sub formi de suc de limAie, pe lAngi ci vom reduce setea, vom permite corpului si economiseasci energie, energie care poate fi utillzati pentru a elimina depozitele de sinrri din oase, articuhjii, mugchi gi vasele sangvine. Atunci cind reaclioneazi cu lminele, acidul citric formeazi acidul aspartic, care este inclrcat cu sarcini negative. Acidul aspartic apirut in mod

45

I

ll I

natural in organism in timpul tratamentului cu suc de limAie este foarte prefios. Formulele farrraceutice folosite la tratarea bolilor, descrise mai sus, congin acid aspartic in forma lui sintetizati. Iati alte cAteva sfaturi privind beneficiile aduse de limAi. Daci avefi gitul inflamat, sugefi o felie de limAie la fiecare 15 minute - chiar gi in cantitifi mici gi diluat, acidul citric este in misuri si omoare top germenii. Daci suferili de boli ale gingiei sau pur gi simplu gingiile dor, clitifi gura in mod regulat cu o solu$e de suc de limAie gi api caldi dimingall gi seara, timp de doui siptimAni. LimAia este foarte eficienti Ei pentru intirirea pirului. Daci aveli mitreafi sau pir slab, frecagi pielea capului cu o felie de limAie, o dati pe zi, timp de zece zile. A,ceasta va intiri firul de pir gi va opri formarea mitrelei. Sucul de limAie poate fi de asemenea de foarte mare ajutor impotriva transpirafiei excesive, ca de pildi in urrritorul remediu.

i noale gi ugor de inliturat. Pentru a reduce numirul de ,lfili de pe piele, folosi$ fratamentul preventiv cu suc de llnlie.

Pe scurt, sucul de limiie este foarte folositor impotriva lultor probleme de sinitate. rE indemn si verifica$ aceasti rimagie pe propriul corp.

REMEDIUL NR. 6 PregitiEi o baie fierbinte pentru picioare (doi litri de api cu patru lingurige de bicarbonat de sodiu alimentar). Pistrafi picioarele in solugie timp de 15-20 de minute. Usca$ picioarele gi frecafi degetele gi zonele dintre ele cu o bucati de limdie. in timpul zilei, puteS pune intre degete tampoane de vati imbibate in suc de limAie. Repeta$ aceasti metodi timp de cdteva zile. Ea va rezolva problema transpiraSei excesive. Un beneficiu suplimentar este o mai buni stare a miinilor gi unghiilor, din contagtul des cu sucul de limAie.

Daci ave$ bigici, fu
1i

tl L

tl

46

!

Vindecareabolilorincurabile

=47

l

i

Cunoagtem cele mai pupine lucntri desprc sdndtatea noastrd, deSi acesta egte lucntl esenlial in viaga noasfid.

l

l

ultlmele cAteva decenii, utilizarea medicamentelor a devenit rtlt de comuni, incAt actuala genera$e nici nu-gi mai di

,crna de adeviratul scop al medicementelor: si ofere o qurare in situafii de urgenfi, pe weme de crizi.Artrebui si nc luln cu responsabilitate ln mAini soarta sinitifii noastre. iledicina se concenfieazi asupra tratirii bolilor, dar este mai Uoe daci ne concenffim noi inEine asupra unor metode de

CAnd suferim de Greu de

dureri de spate...

gisit o persoani care nu a suferit niciodati de o

formi

sau dta de dureri de oase sau de incheieturi. Pentru persoana afectati, numele bolii conteazimai pufin: reumatism, affiiti, osteoporozi. Eticheta nu niodifici durerea. Aqr intilnit mulEi suferinzi de-a lungul anilor mei de profesie.

l

iilil

ii

lntre acegtia, copii, tineri gi oameni maturi, de virsti medie. Am o slibiciune deosebiti pentru bitrani, deoarece ei sunt mai nefericigi gi mai neajutorali decAt oricine altcineva. Ei nu ne mai atrag atenfia, penru ci nu-i mai vedem atit de des pe stradi. ln cele mai multe cazuri, ei petrec o grimadi de timp acasi, singuri, crr durerea lor. Cei mai mulp s-au siturat deja de viala asta. Nopfile nedormite gi mobilitatea redusi le conferi un glas trist gi ochi obosigi. Pirerea comuni este ca acegti oameni au mare noroc daci inci triiesc la vArsta de gaptezeci de ani. Dar nu ii consoleazi prea tare si audi e grea, dar nu-qi face probleme, cuvinte de genul: "biffinetea pentru ci oricum nu pogi face nimic ln privinfa asta". Tinerii folosesc asemenea cuvinte, firi si se gAndeasci la faptul ci, nedAndu-gi seama, vor ajunge in aceeagi situalie gi li se va oferi exact acelagi tip de "mAngAiere". Eisti o pirere foarte rispAnditi conform cireia vdrsta inaintati aduce inevitabil o stare degenerati de sinitate. in

48

i

I rlnlne sinitogi

de-a lungul integii vie1i. Cele patru prinbazi pentru atingerea acestui scop sunt o respirafie OtrctA, aCtivitate fizicil, alimentafie adecvati gi igiena intefud a corpului. Cei mai mulgi oameni au oarece idee despre gdnele trei principii, dar sunt surpringi si audi despre al pltnrlea, cel cu igiena interioari. Adesea ne plingem de Dcdiul poluat - rauri murdare, plumb ln aer etc., darnu ne dln seama de nivelul poluirii interioare a propriului nostru otp, care se reflegti in aspectul nostru exterior. Privifi-vi F$n in oglindi. Coloana vertebrali seamini cu un semn de btstbare, spatele este cocogat, pieptul in interior, iar abdoDcnul reliefat in afari. Avem o senzaEie neplicuti atunci clnd lndoim genunchii, auzin pocnete cind intoarcem capul il gatul nostru nu :ue destuli mobilitate. Orice efort fizic ptoduce dureri de picioare sau de spate. Iar asta e valabil gi

dpll

de

PCntru persoanele sub vArsta de patruzeci de ani. hi"iF ce se intAmpli inainte de perioadele sirbitorilor. mulgime de persoane supraponderale, cu fele gi vene umO 0lte, pot fi vizute cirAnd cutii uriage gi plase pline cu dul-

cluri, paste fiinoase, carne gi junk-food. Din punctul de wdere al principiilor de bazi ale sinitefii, ceea ce comit rcegti oameni este sinucidere curati. Nu vor si infeleagi ci llna albi rafinati conduce la diabet, ci adaosul de lapte din prgtele fiinoase interferi cu digestia gi produce ulcere, ci uhfrul alb rafinat impiedici asimilarea calciului gi conduce

vindecareabolilorincurabile

=4e

I

la osteoporozi, inweme ce delicioasele sendviguri junk-food le umplu corpul cu acid uric Ai cu colegterol riu, care le ,,ci-

ti

l

L

menteazi" virtos vasele de singe, articula$ile gi mugchii. O masi copioasi de sirbitori intinde stomacul precum un balon gi exerciti presiuni asupra organelor invecinate. Cind toate acestea incep si produci un rim cardiac neregulat gi cumplite dureri de cap, intindem mina 9i luim o pastili, ca si rezolvim problema. Folosirea frecventi a analgezicelor gi a antibioticelor are drept rezultat disbaeterioza (o flori microbiani anorrrali) gi un adevirat ungan de reac,tii biochimice imprevizibile in sistemul noslru digestiv, aduse de parazili care vor inlocui flora baeteriani normali, sinitoasi. Aceasta inseamni compromiterea sistemului imunitar gi a abilitipi de a produce necesarele enzime gi vitamine. Cind luim o aspirini, nu ne gindim ci ar putea Provoca o hemoragie in stomac. Nu comite abraziuni prea mari (doar cam 3 mililitri de singe), dar efectele se acumuleaz| daci vom continua si luim pastile cu pumnul ca si rezolvim diverse probleme. Aceasta este cauza pentru care in sistemul nostru gastrointestinal drojdiile gi al$ fungi devin dominanp, ceea ce va duce Ia intestine cu hemoragie, la probleme stomacale gi la pietre la rinichi gi la ficat. Natura nu ne-a furnizat metode de a digera antibioticele, medicamentele psihotrope sau analgezicele. Natura nu ne-a dat niciun mijloc de a conEacara efectele toxice ale acestor medicamente. Acegti compugi toxici rimAn in organismtimp de ani de zile givortulbura mecanismele de apirare ale acestuia. Dacivom continua si luim medicamente pentru orice problemi, vom deveni, inevitabil, dependenli. Aceasti dependenp afe &eazd deja 6OVo din persoanele cu probleme de sinitate. Tratamentele medicamentoase provoaci reac,tii alergice la cica2oo/o dintre pacienfi. Vreau si fiu bine ingeles:

50

!

vi.decar"o b,,lilor incurabile

ou neg total utilitatea produselorfarmaceutice. Totu$i, orice

medicament este o mici dozi de otravi gi ar tebui luat aumai in cazul unor crize majore. Aldel, medicamentele ne onoare mai curand decAt ar face-o bolile.

Mlnte puternici in trup puternic lotnun orag canadian, un dentist pensionar condamnat la

nunul

cu rotile a participat la un seminarpe tema utilizirii Frrpeutice a sucurilor vegetale. El suferea cumplit de reu|lrtism la toate articula,tiile. Nici micar maxilarul nu putea Dctteca hrana cum trebuie. Arita ca un schelet ambulant gi lrt nevoit si consume doarhrani lichidi, cu paiul. S-a decis rl dea o gansi terapiei naturale, folosind in alimentafie aucuri de morcovi gi de telini gi ficind bii terapeutice cu la. Peste un an, era in misuri si-gi redeschidi cabinetul Ei rl-pi practice in mod norrnal meseria de dentist. Singurul eorn rimas din vechiul lui reumatism era o ugoari cocoaEi. Am men$onat cazul unei fete care a venit si-mi ceari ajubnrl. Cu patru ani lnainte, ea incepuse brusc si sufere de tulburfri reu:natice care o desfigurau, firi o cauzi vizibili. Defctele ei deforrrate o ficeau si se simti atat de riu, incAt a bcetat si mai iasi in lume, evitAndu-gi chiar gi cei mai buni prlcteni. Durerea fizici gi stresul psihologic au condus-o la rprtie gi la depresie. A trebuit si mi striduiesc din greu si o Gonving si nu renunfe gi si ia iniliativa in lupta pentru sialtatea ei, iar in cele din urmi am fost fericit si vid ci rccepti ideea. A fost nevoie de trei ani de alimentagie sBicti (practic firi cerne), bii cu diverse ierburi, exerci$i de respirafie, 1,5-2litri de sucuri biuli zilnic Ai cAteva metode de purificare totali a tnrpului pentru a obline rezultatele dorite. Acum, ea este

=sl

iil

,l

complet restabiliti Ei are doui fiice minunate, pe care le sA res?ecte principiile unui mod de viali sinitos. \tr dau acest exemplu pentru a-i ajuta pe tofi cei care suferi de probleme la oase gi articulafii si infeleagi ci sunt in misuri si se ajute pe ei ingigi. Boala nu va dispirea intr-o luni, dar daci rezenri suficient timp, in condigii adecvate, organismul nostru o poate invinge. Aga funclioneazi natura. Este nevoie de ani de zile pentru ca o boali si se maturizeze, iar organismul nosEu are nevoie de un timp considerabil ca si corecteze problema. Experienfa mea arati ci diversele probleme ale sistemului nosfu osos au doar cAteva cauze principale: 1. Poluarea interiorului corpului, care implici acid lactic, acid oxalic, acid uric Ai colesterol

l'rr rl

invafi

2. Inactivitateafizici 3. Niveluri reduse ale oxigenului (consumim in principal

ii

minciruri gitite) 4. Niveluri reduse ale micro- gi macroelementelor esen-

rtiil

giale

5. Dezechilibru in economia fosfor-calciu (vezi capitolul despre osteoporozi)

tiil

tlil

ii

ii

Daci putem corecta aceste deficienfe, problemele din sistemul nostru osos sunt de obicei rezolvate. Vivoi descrie aici, pas cu pas, cum putem realiza acest dezideiat. Primul pas care trebuie ficut este detoxificarea trupului, combinati cu un post de trei zile. Eliberarea corpului (Ei in special a intestinului gros) de depozitele toxice, care adesea ne otrivesc de mul$ ani, este un pas esenlial pentru ob$nerea de rezultate bune.

ii

II

ca

rca (detoxifi carea) tmpului prin post

lr

Umpul postului, consumim doar portocale gi grepfruturi I hm cam patm litri in fiecare zi dinfr-un cocteil de sucuri Oefrl preparat penffu ocazie. Cocteilul este un amestec butt din 900 grame de suc de grepfrut, 900 de grame de lc dc portocale, 200 de grame de suc de limAi gi doi litri de $ dlrtilati, care impreuni ar trebui si dea patru litri. Befi neal sucuri proaspit stoarse. Dlzolvali o lingurigi de sare intr-un pahar de api caldi 9i b|| rmestecul pe stomacul gol, in fiecare dimineati. Solufia I$oncazi ca un magnet pentru impuritilile din sistemul fnfrtlc. Astfel, toxinele din tot corpul sunt colectate in infilne gi apoi eliminate. ln procesul de eliminare a toxinelor, niomul nostru se deshidrateazi. Avem la dispozifie patu hrt de cocteil de sucuri ugor absorbabile, care vor compensa Gt.ttA pierdere de api.

lmbrlcali-vi cilduros gi befi din acest cocteil cate 100 de Fme la fiecare jumitate de ori, pini cAnd se va fi consumat btrtrga cantitate. Daci vi se face foame, minca$ doar porbcrlc Ai grepfruturi. Nu vi faceli griji daci vefi transpira tbundent. Este normal - transpiratia elimini impuritilile dln corp. Repetafi aceeagi metodi in a doua gi a ueia zi. Uneori, in timpul tratamentului de detoxifiere

rtm

se

poate

si

dureri de cap, senza$e de vomi gi slibiciune. Acestea runt simptome temporare gi, la nevoie, le putem u$ura pdntr-o plimbare, masAndu-ne urechile sau mestecdnd o buceti de coaji de portocali sau de limAie. in fiecare seari, lulnte de culcare, ar trebui si bem un laxativ din plante. &ctta este necesarpentru a ajuta intestinul gros si scape de lmpuritifi. ln zilele a patra gi a cincea, begi numai coceilul de rucuri de fructe, de pildi mere plus morcovi, gi mAncagi doar

iiril

52

i

Vind."u."ubolilorincurabile

=s3

fructe

gi legume.

de cereale,

oui

ln ziua

a $asea se

pot adiuga la meniu boabe

Ei pe$te.

ln urmitoarele 2-3luni, ercludeS din alimenta$e produsele care con$n zahir alb Ei fiini albi, gemurile gi dulcelurile, dulciurile gi alimentele conservate (in special cele care con$n ofet). Limitagi cantitefle de alimente prijite gi produse grase, unt, brAnzi, oui, carne gi pegte. CeI mai bine este sA renunla$ de tot la lapte. Putefi mAnca pini la 50 de grame de brdnzi dulce (Iicuti din lapte nedegresat!) gi be$ cel mult un pahar de lapte bitut. Alimentapa dumneavoastri trebuie si se bazeze pe cereale, salate, fructe, legume Ei sucurile lorproaspit stoarse. Este foarte important si se utilizeze combina$i adecvate de produse alimentare (vezi tabelul2, pagina 56). rG voi prezenta aici doar direcgiile principale pentu combinarea corecti a alimentelor. Trebuie si ne asigurim ci organismul primegte toate elementele nuftitive necesare Ei ci nicio substangi dintre cele necesare nu este deficienti sau excedentari. Toate componentele unei mese artrebui si fie digerate in aproximativ acelaEi intenral de timp. Aceasta elimini posibilitatea ca unele por,tiuni nedigerate din mAncare si ajungi in intestin gi si produci acolo consecinle nesinitoase. Principiile combinirii corecte a produselor alimentare sebazeazi pe mii de ani de er
54 ii

f Vir,l..u.." bolilor

incutrLrilc

Proteinele sunt digerate de enzime acid-active, in timp ce crrbohidralii necesiti pentru digerare enzime bazic-agtive. Actstea se neutralizeazi reciproc in stomac Ai va trebui si se lormeze cantitifi suplimentare de enzime acid-acive. Daci llomacul nosEu con$ne un amestec de carbohidrafi $i prolrlnc (cum este cazul unei mese tipice), cantitatea de enzime rld-active necesare pentm a digera, de pildi, 100 de grame & carne, este de 20-25 de ori mai mare decAt cea normali. ln |crelagi timp, carbohidra,tii gi alli compugi din masa consuoltl vor rimdne nedigera.ti. Toate produsele alimentare se impart in mod obignuit in Prtru grupe: l. Proteine - came, pe$te, oui, fasole, nuci etc. 2. CarbohidraF etc.

-

pAine, bomboane, cartofi, miere, zahtrr

3. Grisimi - unt, ulei, unturi etc. 4. Fructe gi legume, sucuri de fructe.

ln tabelul sunt descrise principiile combinirii acestor trupe de alimente. Alimentele din coloana din mijloc se pot combina fie cu dlmentele bogate tn proteine din prima coloani, fie cu carbohidra$i din coloana a treia, dar alimentele din prima gi a Etia coloani nu trebuie niciodati combinate. Aceste reguli de combinare a alimentelor sunt greu de acGlptat pentu unii, pentru ci ei obignuiesc si consume carnea Ctr pAine, chifle, cartofi sau orez. Totugi, in cele din urmi, critcriul cel mai important este cel al propriei noastre sinitifi. ln anexi, lapp.227-234, ofer citeva exemple de mese siDltoase care sunt potrivite atAt pentru persoane firi nicio tfecfiune, cAt gi pentru acelea care au diverse probleme de

rlnitate.

=)5 =

./

i

Tabelul2 Combinarea produselor alimentare ALIMENTE BOGATE

PRODUSE GRASE

INPRoTEINE

$I J/II"

ALIMENTE CU CARBOHIDRAF

Unturi, unt, uleiuri

PAine gi alte produse

carne, pegte, oue, vinete, fasole, fasole de Windsor, nuci,

vegetale, fructe

bazate pe

(proaspete sau

cereale, cartofi,

uscate),legume

seminle de floarea-soarelui, iaurt gol, kefir,

(crude sau uscate, cu exceplia cartofilor),

zahir, miere, produse confinAnd

Carne gi

supi de

brAnzi de casi, lapte gras, lapte

fiini,

zahir, paste

fii-

noase, gemuri, dulce-

sucuri de fructe gi legume.

pri,

bomboane.

bitut. Este intotdeauna mai bine si se consume lapte, vin sec, pepene sau banane separat

de alte produse ali-

mentare. Se

pot

combina |

|

Se

pot combina

Sugerez si se consume doui mese complete ln fiecare zi prima intre 8 gi 9 dimineafa, iar a doua intre 5 Ei 8 seara. Putem consuma, pe post de gustiri dintre mese, fructe gi legume. De biut, utilizali doar sucuri proaspit stoarse din legume gi fmcte gi api de buni calitate. Cel mai bine, be$ ceai verde sau ceai de plante (mugefel, urzici, menti silbatici

etc.)

Mestecafi complet hrana, de cel pufin 30 de ori pentru fiecare mugcituri. Nu be{i nimic in timp ce consumali hrani solidi. Mesele ar trebui si fie araniate in urmitoarea ordine:

56=

Vindecarea bolilor incurabile

l. Suc, ceai sau api minerali 2. Salati 3. Felul principal (carbohidn;i dimineap gi proteine seara) Pentru persoanele sinitoase, un cocteil din suc de (in proporfie de 4:1) este foarte util ca preventivi tttlruri impofiva problemelor de sinitate. Nu erltU foarte multe persoane complet sinitoase gi combina$lh ideale de sucuri sunt diferite pentru diferite cazuri. Dat tlnd cI am discutat problemele de sinitate ale sistemului Oor, am si menlionez cAteva cocteiluri de sucuri care intitttc oasele. Beti cocteilurile de sucuri de 2-3 ori pe zi, ca lproximativ 15-20 de minute inainte sau la o ori, o ori gi judtrte, dupi mese. Ele ar trebui si ajute in cazuri de proUcmc la oase, mugchi gi coloana vertebrali, ca gi la inllamafii & erticula$ilor, la osteoporozi, carii dentare, podagri, reulrtlsm gi boli ale gingiei. Cantitisle de suc de mai jos sunt ,aotru a fi consumate o dati. l. Morcovi 250 g 2. Morcovi 230 g+ liptuci L40 g+ spanac 85 g Ooncovi gi sfecli

3. Morcovi 280 g + spanac 170 g

4. Morcovi 230 g + lelini 115 g + ridicini de pitrunjel 60 g + spanac 85 g 5. Morcovi 230 g+ sfecli 85 g + cagtraveF 85 g 5. Morcovi 32O g + sfecli 85 g + nuci de cocos 60 g 7. Spanac 200 g

8. Morcovi 23O

6og 9. Liimiie 200

g+ felini

140 g +

ridicini

de

pitrunjel

g.

Cel mai bine este si se prepare cocteilurile de sucuri cu pulin timp inainte de a fi consumate; oricum, in niciun caz

?sz

mai tArziu de 8-10 ore, chiar daci le pistrim la rece, la 0-8 grade Celsius. Urmitoarea componenti a mesei noastre ar trebui si fie salatele. Asigu:aS-va cA sunt gustoase 9i preferabil ficute din legume locale, crescute in perioada lor naturali de vegetape. Cu cit avem mai multe culori diferite in salate, cu atAt ele sunt mai sinitoase (vezi anexa, pp.227-232).

Doresc si mentione z trei cazwi de probleme de sinitate rp.rent firi legituri lntre ele, luate din practica mea medicell. Dupi o examinare atenti, a reiegit ci toate au aceeaEi aut:i, ceea ce arati o strAnsi legituri intre starea noashi gencrall de sinitate Ei starea coloanei vertebrale.

(AZUL NUMARUL Nu virSta ne distruge coloana

ti

vertebrali

Viap in societatea noasbd civilizati nu necesitiprea mult efort fizic. Inactivitatea gi alimentafia incoregti au drept rezultat o coloani vertebrali inflexibili. Vertebrele Ei discurile afectate duc la deformarea coloanei. Evident, pentru aceste probleme dim vina pe lmbiu:Anire. ln realitate, bitrinefea ca atare nu are nimic in comun cu aceste probleme. Daci ne uitim mai cu atenfie la modul in care se migci mulji copii, vedem uneori un spate coco$at gi picioare fepene. Daci vor continua pe aceasti cale, se vor acumula modificiri degenerative, dar asta nu inseamni ci pentru ele trebuie si acuzim biffinefea. Am intahit multe perso:rne care au tiit peste o suti de ani Ei inci au o coloanivertebrali solidi gi sinitoasi, sunt in stare si munceasci gi sunt de obicei foarte optimiste. Oamenii se pling de probleme la coloani, trecAnd sub ticere propria neglijenfi drept cauzi. Am avut plicerea si vid spectacolul dat la virsta de 80 de ani de Mahmud Isymbayev, un foarte bine cunoscut dansator. Suplu gi cu aspect tineresc, dinamic Ai energic in migciri, acesta a dansat aproape incontinuu timp de o ori gi jumitate. Cdnd, la sfirgit, a ficut o pleciciuae in fafa publicului, aproape a atins podeaua cu fruntea. Aceasta dovedegte ci forma fizici a coloanei vertebrale nu depinde de virsti, ci de o alimenta$e adecvati gi de o doziporiviti de activitate fizici.

58

! t,nd..or""

1

O pereche dorea ajutor pentru fiica lor de 15 ani, care se ltzlse intr-o stare ingrozitoare. Dintr-o cauzi deloc evidenti, prnca din stAnga a fefei ei s-a desfigurat, ochiul sting nu se oel putea inchide gi nu putea nici si ridice din sprAnceani.

hrese tratati cu injeclii Ei fizioterapie timp de o luni, firi rzultat. Pentru tanera fati, o desfigurare atdt de vizibili era rvldent o Eaumi psihologici. Mai intAi, m-am uitatla modul tt care piEegte. Migcirile ei erau foarte tepene. O examinare oei aminun$ti a implicatridicarea gi coborArea bra.telor, agetrta pe scaun gi ridicarea de pe el gi in fnal scoaterea pantolllor gi incercarea de a-gi pisba ecbilibrul intr-un picior. A lrutut sta ln acea pozifie doar cAteva secunde. Ctrlugirii tibetani folosesc aceasti metodi de examinare ql de cAte oribinuiesc ci aliniereavertebrelorlombare are de tufcrit, in special in cazul primei vertebre. Aceasta controhrzl toate migcirile verticale ale corpului: ridicarea gi cobor|rta brafelor, deschiderea gi inchiderea ochilor, ca gi ridicrrca in picioare. Dificultisle legate de oricare dinue aceste nlgctrri indici extenuare gi o rigidizare a primei vertebre. Metodele moderne de diagnosticare nu sunt in mAsuri si dctegteze aceste schimbiri. I-am ,deblocat" vertebra gi i-am prcscris un set de exercilii pe care le putea face de una rlnguri, pentru a corecta pierderea alinierii vertebrelor gi a-Ei rccipita funcEiunile controlate de prima vertebri. Am vizut-o dc cAteva ori pe luni, pentru a verifica progresele.

bolilor incurabile

=se

A fost nevoie de doui luni pentru ca totul si revini la normal. Mugchii faciali au inceput si-i funcfioneze normal, iar ochiul se putea inchide acum. Doetorul ei a fost uluit de aceasti refacere, pentru ci el nu putuse obgine niciun rezultat semnificativ cu alli pacienfi, suferind de aceleagi simptome. lntimplitor, unul dintre doctorii din clinica respectivi suferea de aceeagi problemi neurologici. A fost chiar gi mai uimit si afle ci medicamentele prescrise de colegul lui pentru fati erau aceleagi pe care le lua gi el, dar firi rezultat. Iati un bun exemplu al principiului emis de Hipocrate cind a s?us: ,Orice boali are cauza ei proprie, care nu poate fi inliturate cu medicamente".

CAZTJLNUMARUL 2 Medicina antici are in arsenal sute de moduri de a pune un diagnostic doar bazAndu-se pe simptome exterioare. increli turi ale fetei, culoarea gi forma urechilor, forma unghiilor, modul in care se'uzeazd, pantofii etc., toate acestea ne pot s?une lucruri despre boli interne. Chinezii puteau diagnostica peste 300 de boli pur gi simplu prin examinarea pulsului, iar preofii lamaigti din Tibet pot detecta 150 de boli pornind doar de la mirosul corpului. Am un obicei: firi si-mi dau seama, caut anumite semne exterioare, analizind nivelul de sinitate al persoanelor intAlnite. Uneori, cind ne uitim la televizor, solia mea mi infteabi cAt de sinitos este politicianul sau artistul de pe ecran. Odati, i-am spus ci gchiopitatul cAntireplui ei preferat este cauzat de o degenerare a celei de-a doua vertebre lombare. Ea nu m-a crezut, pentru ci gtia ci acest gchiopitat era atribuit unei rini cipitate intr-un accident. Eu am sus,tinut in continuare ci terapia de aliniere a coloanei vertebrale ar

60

i

putcr rezolva problema. Peste citeva luni, cintiregul m-a Gontrctat pentru o programare. A reiegit ci primise de ziua hl drept cadou una din ci4ile mele gi il interesa si obf,ni un {utor pentru problemele lui de sinitate. in timpul consullrflcl, mi-a povestit cum a fost cu accidentul gi deslre problcmele lui tot mai mari cu mersul. Doetorii au sugerat o openllc la gold, dar el voia si ia in considerare gi tratamente dFrnative. I-am cerut si incerce un prim set de exercigii de dhgnosticare, menite si examineze starea celei de-a doua incbre lombare; exercifiile au confirmat diagnosticul meu mtcrior. Apoi i-am erlicat ci a doua vertebri lombari egte ilrpunzitoare pentru menfinerea echilibrului corporal la

d;clrile

stAnga-dreapta, influenfAnd inclusiv modul in care ocrye el. $chiopitatul este in cele mai multe cazui o indict1|c a unei vertebre lombare secunde dislocate. ln final, l-am Gonrins si-gi rezolve problema coloanei. Nu a fost nevoit si lrrctr prin rneo operafie, iar acum merge normal, firi ajubnrl unui baston. A inceput si fie mai atent cu sinitatea grrie. Sper si continue si devini tot mai activ gi mai plin

&

energie.

ln cealalti carte a mea am discutat mai pe larg despre inSrflnerea coloanei vertebrale. Vreau si adaug aici doar ci arcrcifiile fizice care implici gira spinirii sunt necesare ,antm a men$ne in buni formi discurile cartilaginoase, ceea cr preintAmpini aplatizarea lor gi o frecare dureroasi a verkbrelor unele de altele. CAnd nivelul calciului din discuri scade, coloana noastri vtrtebrali igi pierde calitatea de absorbant al gocurilor. Frecrrca gi presiunea intenrertebrali cauzeaziciupirea nenrilor crrc ies, ramificAndu-se, din miduva spinirii, prin spaliile dlnne vertebre. Din fericire existi exercifii speciale care pot ltgenera rapid discurile cartilaginoase. Acest lucru este

Vindecareabolilorincurabile

=61

posibil la orice var$e, cu condi,tia si se adopte o alimentafie corecti gi si se efectueze rutina fizici necesari. Chiar daci eqti la o vArsti avansati, pofi si-p regenerezi discurile gi si-!i menfii infreaga coloani vertebrali sinitoasi, a$a cum o au tinerii.

UZULNUMARUL

3

Un birbat de 34 de ani a venit la mine pentru o consultagie. Avea probleme cu erecfia gi cu urinarea. Un tratament prescris de urologul lui adusese oarece imbunitefiri, dar nu ii readusese complet performangele sexuale. ln plus, suferea tot mai des de constipa$e. ln cazul problemelor de erecfie, cel mai probabil "vinovat" este de obicei a treia vertebri lombari. lnfepenirea vertebrelor lombare unu gi doi duc de obicei la constipalie, pro-

bleme de ereclie gi in final la inflamarea glandei numite pro$ate. Dat fiind ci mul$ birbali se confrunti cu aceste probleme grave gi foarte neplicute, voi incerca si explic care este originea lor comuni. Anatomia sistemului urogenital al birbatului este bine cunoscute. lnte componentele acestuia amintim uretra, care iese din vezici, glanda prostati, veziculele seminale Ei testiculele. Prostata este o glandi care consti din fesut muscular gi lesut producitor de hormoni. Testiculele produc spermatozoizii gi veziculele seminale secreti mucusul care le permite spermatozoiztlor si supraviefuiasci. Toate acegte trei elemente se unesc penfu a forma slerrna gi se intAlnesc in uretri. CAnd intestinul se extinde, din cauza umplerii cu depozite solidificate (datorate, la rdndul lor, consumului de carne gi de produse pebazide ftini albi, stilului de viali sedentar etc.), prostata va fi presati puternic de intestinul umJlat. Drept rezultat, ea va produce mai mult lesut muscular

62

I vind..".."

$ crntitlgi mai reduse de hormoni, ceea ce apoi conduce la o groducgie redusi de mucus gi la,uscarea" veziculelor semirlc. h,esiunea exercitati asupra prostatei este transferati gi ffttfri, ceea ce cauzeazi dificultifi in urinare. Cea mai buni Ic'rtenfi de acfiuni consti in patru pagi: l. Curifarea intestinului gros (vezi pagina 149) 2. Schimbarea obiceiurilor alimentare (tabelul 2, pagina 56) 3. Consumarea de cantiti,ti mari de sucuri de legume gi fructe (vezi terapia cu limAi de la pp. 43-44; morcovi, 280 g + sfecli 90 g+casravefi 90 g de doui ori pe

-

zi; morcovi 250 g- de doui ori pe zi). {. Regenerareavertebrelorprin exerci$i (vezi pp. 66-67)

b

Aceasti metodi ar trebui si rezolve problemele de urinare I 5- 20 de zile, si vindece infl amarea pro statei curAnd dupi

rcca 9i si aduci totul la o funclionare completi in 5-6 luni, Orl a fi nevoie de weo operaSe. Secliunea lombari a coloanei noastre vertebrale contine dncl vertebre (in unele cazuri, foarte rare, gase). CunoaEtem &Jr consecinfele infepenirii gi obosirii primelor trei. Care unt celelalte doui vertebre implicate? Vertebra a patra se cllpl de migcirile corporale atunci cAnd stim in scaun Ei defrmini 9i momentele de excitare sexuali. Degenerarea acesl|l vertebre poate produce dureri atunci cAnd stim jos, o ;ltutate anormali, o lipsi a excitaliei sexuale, ca giprobleme b utcr. A cincea vertebri diijeazimigcirile inainte-lnapoi, dc pildA cAnd piEim, cind muncim sau in timpul actului aqud. De asemenea, se ocupi gi de func$ile respiratorii gi de rbrca pielii. Agi citit mai sus o descriere generali a relaSei dintre starea coloanei vertebrale gi anumite funcfii motoare. Putefi efectua

bolilor rncurauue

=63

l

l

un test care consti in apleciri laterale, pe spate gi in fafi, agezareape scaun gi ridicarea de pe scaun. Daci avefi probleme in efectuarea acestor migciri, daci simfi,ti presiune in zona

lombari, atunci vertebrele dumneavoasui lombare sunt infepenite gi nefunclionale gi aceasta influenleazi negativ

multe as?ecte ale sinitifii dumneavoastri. Din cauza stilului de viali inactiv, existi foarte pufini oameni a ciror zoni lombari a coloanei este perfect sinitoasA. De obicei, durerile din zona lombari sunt tratate cu bii, masaje, medicamente istrate prin fricfiune gi injecfii cu vitamine din grupa B. Aceste metode oferi doar o ugurare temporari, pentru ci ele lupti doar cu simptomele. Daci nu este inliturati adevirata cauzi, pe termen lung si tualia se va deteriora. Vertebrele lombare sunt sffins legate de golduri. Oasele gi articula$ile regiunii pelviene sunt responsabile pentru toate func$unile motoare ale corpului. $oldurile sunt foarte importante pentru corpul nostru, din punct de vedere stuctural. Ele pot fi comparate cu teme[a unei case sau cu sistemu] de ridicini al unui copac, din cauza modului in care ele susfin partea superioari a corpului. Pelvisul nostru partictpi la gase tipuri de migciri: sus, jos, inainte, inapoi, deschidere, inchidere. Di ficultifle in efectuarea oriciruia dintre aceste tipuri de migciri sunt indicatii clare ale unor deformiri. Centrul pelvisului se poate deplasa in sus sau in jos, iar coloana vertebrali poate deveni ugor nealiniati. Daci deformirile se amplifici, vertebrele incep si ciupeasci nervii care se ramifici din miduva spinirii. lncepem si sim,tim dureri in organele interne la care se leagi aceEti newi. Cu cit sunt mai mari deformaliile, cu atAt mai serioase sunt consecinfele pe care le suferim.

Efectele deformirilor se pot propaga in sus (amefeli, dureri de cap, $uit in urechi) sau in jos (dureri la genunchi,

64

i

uuro""ur"" bolilor

pmbe

sau

cilciie). lntr-o anumiti misuri, deformirile

co-

lrrrnei vertebrale sunt rezultatul mecanismului de autoechililnrrr al corpului nostru. Daci incercim si inclinim capul pe Qetc ai si mergem asdel cAteva minute, vom continua si ne b;lnlm zile intregi dupi aceea, si simtim nepliceri psihice, tlrmA gi lucruri stranii ce se petrec in creierul nostru. Mecanismul nostru de autoechilibrare, care are menirea & r mengine creierul ine-o pozigie nepericuloasi, este legat dc proprietatea paralelismului care este intrinseci ochilor nottri. Coloana igi schimbi alinierea din cauza acestui mecaolrm. Putem vedea uneori persoane cu o falci imperfecti, cu o rlmetrie nepotriviti a umerilor sau cu o cutie toracici dehrmatl. Multe dintre acegte diformitaEi sunt cauzate de o alinlcre improprie a secgiunii pelviene a coloanei. De aceea medlclna orientali acordi atAt de multi atenfie acestei zone. (

sinitoasi sanitifi bune

) coloani vertebrali.

h.rz.a

unei

este

Allmentalie, igieni, factori psihologici, respirafie gi exercilii

suntimportante, darfiri o coloani vertebrali sinitoasi, ele nu vi vor face si vi simlifi rlcloc sinitogi. Ce poate intrqine coloana vertebrali intr-o lormtr cu adedarat buni? l. Dormifi pe o saltea tare sau pe podea (vezi Cum sd trdim150 de ani) 2. Pune$ sub gAt o perni mici gi tare sau un prosop ficut

rmbice

gi acvatice: toate acestea

sul

3. Mincafi numai alimente sinitoase gi befi cantitefi

mari de sucuri 4. Purificali-vi sistemul osos (vezi Remediile nr. 3, 5 gi 21)

rnc'urabrlt'

=6s

5. FaceS

bii

terapeutice

6. Facefi zilnic exercifiu fizic. Putem efectua setul nostru preferat de exercifii fizice sau putem folosi unul dinue seturile sugerate mai jos. Acestea ajuti la alinierea vertebrelor gi la inliturarea tensiunii din sistedlul osos. lncercali unul dintre ele inainte de a continua lectura cirfii. Memoragi-l gi efectuafi-l de doui ori pe zi, dupi preferinle (acasi, la munci, la stafia de benzini etc.) Ia cei mai mul$ oameni, coloana vertebrali seamini cu un mecanism ruginit, penfru ci ei petrec 80olo din timp fie aplecagi, fie pe scaun, fie intingi in pat. Daci vei dedica timp stirii coloanei tale vertebrale, vei fi recompensat printro sem-

nificativi imbuntttfire Setul de exercifii nr.

a

sinitifii.

I

EXERCTTIUL NR.1 lntingi pe spate, cu brafele de-a lungul corpului, cu palmele in jos, impingeF genunchii in sus, incercAnd si rd atinge$ fruntea, apoi intindegi genunchii la loc. Repetafi exercifiul de 10 ori. EXERCTTIUL NR. 2 Ridicafi-vi in picioare, aplecafi-vi ln fafa gi incercagi si atingeS podeaua cu degetele (daci putegi, chiar cu palma). Aplecagi capul inainte gi inapoi, umirind migcirile torsului. Stagi drept in picioare gi strAnge$ pumnii. EXERCTTIUL NR. 3 Rotifi ambele brale de 10 ori inainte gi de 10 ori inapoi.

66

i

E}GRCT.IIUL NR. 5

Cupicioareleu pfi omoplatul llngi

iatin_ mina

gi atinge

DGRCTTTUL NR. 6 picioarele ugor depirtate, ridicafi ambele mAini gi rotiji torsul in sensul acelor de ceasornic de 10 ori gi in sens invers & to ori. Crr

DGRCT,IUL NR. 7 gi cu torsul in pozipe

verticali,

cu genunchiul stAng gi apoi cu e 10

ori.

DGRCInUL NR.8 ilnAndu-vi de spitarul scaunului, facegi cel pu$n 10 genu_ tcxiuni. lncercali si repetati fiecare exerciliu de l0 ori la inceput, fpoi marili treptat numirul de repetiri la2O_40. Poate veni gi de la

minte...

Durerile de spate gi din zona rombari nu igi au lntotdeauna clginea in dislocarea unorvertebre. Sursa poate fi uneori de lrturi psihologici. pozifile asumate de diverse persoane pot

vind."u..o bolilor incurabile

=67

si ne spuni multe despre

starea

lor de spirit. Persoanele in-

crezitoare Ei relaxate au tendinp de a pisb:a o posturi dreapti gi fin capul sus. Persoanele tulburate, disFerate, triste igi gin capul plecat gi umerii strdngi. Acestea pot fi orplicate in modul urmitor: minia, iritarea, tristelea sau oricare alti problemi de disconfort psihologic declangeazi tensiuni, contrai gi lnlepeniri ale mugchilor s?inali. Acegtia, la rAndul lor, preseazi refelele neuronale care t:averseazi acegti muEchi gi produc o senzaEie de durere. Persoanele care se tem, care tateazA la modul pasiv situajiile de stres, iau greu decizii (gi cAnd le iau, nu sunt hotir1toare) gi au tendinfa de a se izola sunt predestinate si sufere de dureri de spate. Daci ce am scris mai sus seamini cu una din trisiturile personalitilii tale, este foarte probabil ci durerile tale de spate confin un factor psihologic. Exi$e unele tehnici, care ajuti la reducerea tensiunilor din corp. Aplicdnd aceste tehnici deloc complicate pentru reglarea stirii sufletegti, puteli redobAndi armonia naturali dintre tmp qi minte. ln 10-20 de minute, ve$ obfine o relaxare totali, eliberAndu-vi complet de tensiunea din muEchi. Pute$ exersa pe fondul unei muzici linigtite, daci dorigi.

EXERCITIUL NR. 9 Coborili gi relaxagi brafele. Scuturagi-le ugor, ca 9i cum agi dori si vi debarasafi de nigte picituri de api. Facefi acelagi lucm cu picioarele. Ridicaqi mAinile, imaginAndu-vi ci incercafi si atinge$ soarele. lnchipuiji-vi ci tnrpul vi devine greu qi se comporte ca un nufir cu lujer lung. lncepegi si vi aplecafi spre podea. lnchidefi ochii gi incercafi si simlili cum corpul devine tot mai greu gi mai greu. lntindegi-vi pe s?ate 9i depirtafi brafele gi picioarele. Concentrafi-vi gindurile

68= =

\/indecarea bolih'r irrcrtrabilc

de la picioare gi gindifi-vi cAt de lnerte gi de grele sunt ele. Senzafia de greutate va prelua apoi lrbele picioarelor, apoi gambele gi pulpele, ca gi cum corpul rar umple cu o materie foarte grea. Birbia va cidea ln piept. tnctripuip-vi ci ceva vi lntinde tofi mugchii fe1ei, in toate dirtcfiile. lncercali si credefi ci avefi o asemenea greurare, bclt vi putefi scufunda in pimint. Relaxafi respirafia, inOhend gi expirAnd cit mai lent posibil. Acum imagina$-vi cl pe cer se deplaseazi un nor foarte alb. lnchipuip-vi ci dercnifi acel nor gi ci avefi acum un corp foarte ugor gi foarte llnigtit. Lunecagi firi efort pe cer, deasupra cAmpurilor, pidurilor gi apelor. lncercali si mirosili florile, copacii sau Darea. RimAneli cAt de mult dorigi in aceasti stare relaxati.

uupra vArfrrrilor degetelor

t/tr

putefi lnchipui degetele devenind un fel de tuburi, prin toate tensiunile, neplicerile gi oboseala pirisesc fupul. clle Glnd simgiti ci orice tensiune s-a dus, facefi asrfel lncAt si vi rlmfifi din nou corpul solid. Ridicafi brafele deasupra capului $ lntindegi-va lntregul corp. Rostogoli$-vi incetpe dreapta gi

btlndegi-vi gi cabrafi-vi

ca un copil care tocmai se reze$te, rgoi facegi acelagi lucm pe partea stAngi. Ridicagi-vi in $ezut, btlndeli-vi din nou gi deschidegi ochii. Ridicagi-vi lent in picloare gi relua$-vi activitatea normali. Ar trebui si vi simfip lugchii relaxap, starea sufleteascA echilibrati gi spiritul rein-

dnerit. Pentru cei care nu prea au timp in mod normal, sugerez

Umtrtorul set de exercitii.

flctul de exerci,tii numirul2 Aceste exercipi sunt ugor de efectuat, chiar gi de

unele

cifte per-

bolnave. Ele vi relaxeazi in mod minunat gi

inlituri

69

senzafia de epuizare caazati de orele lungi de lucru sedentar, cind ne simlim capul greu gi toli mugchii ne sunt tensionali. Exerci$ile pot fi efectuate oriunde la muaci, int-o statie de autobuz gi chiar cind vorbim la telefon.

TXERCITIUL NR. 3 - Blocaj anal Accgt exerciliu se efectueazi prin contractarea repetati a iacterului anal, ca gi cum am wea si oprim un scaun tn curs (dc g-S ori pe zi).

EXERCITIUL NR.

BERCI,IIUL NR.

1

-

Vibro-masaj

Ridicali-vi pe vArfurile picioarelor, asfel incAt cilcAiele si fie la cam 1-2 centimeti deasupn podelei. Dupi aceea cidefi lnapoi la podea pe cilciie, cu intreaga greutate a corpului. Nu vi gribifi. Efectuafi exercigiul c:rm o dati pe secundi, in total de 50 de ori. Persoanele care stau mult pe scaun la locul de munci ar ftebui si faci acest enercifiu de &5 ori pe zi. Este un btrn enerci;iu preventiv impotrira rraricelor gi a problemelor cardiace.

ii

Exercifiile care utilizeazi mecanismele sfincterului urinar gi ale celui anal (mugchi care impiedici urinarea gi defecagia) sunt unice prin simplitatea lor Ei exbaordinare prin eficienfi. Secretul lor

a

fost pistrat mult timp de citre maegtrii yoghini.

Aceste exerci$i promoveazi

relxarea musculari, imbunitiprevin circulalia gi problemele sistemului resAngelui fesc productiv, atat h birbagi, cit gi la femei. Ele pot fi efectuate oriunde, firi micar ca cei din jur si-gi dea seama.

EXERCIIIUL NR. 2 Blocaj frontal (exercilii kegel) -

Exerciliul este efectuat prin contractarea mugchiului sfincterului urinar. O facem in mod automat, cAnd trebuie si ne ablinem, inainte de a ajunge la baie sau dupi ce am terminat urinarea. O facem congtient cAnd wem si intrerupem urinarea. Exerciliul con$e in a efectua acelagi tip de contracfie musculari, de 5-10 ori. Efectuafi acest exerciliu de 3-5 ori pe zi.

70

I

Vindecarea bolilor iDcunbile

4

-

BIocaj dublu

Itcctuali 10 contracfii simultane ale ambelor sfinctere (cel bine atunci cAnd expiragi aenrl). Are un dublu efect. Efecexerciliul o dati pe zi.

fl lr$

Multe persoane merg cu spatele incovoiat, ca gi cum ar fi bpovirate cu ceva greu toati viap. Daci incerci si Si capul tlcat, si ai spatele drept gi ochii strilucitori gi veseli, multe lme problemele tale de sinitate vor dispirea. Iati.mai jos

Aaa

rdl.

exercifii care te ajuti si pistrezi o infi;igare fericiti

BEncrpul

Ei

NR. 5

de perete cu cilcAiele, fesele gi capul,

timp de 3-5 lllaute. Sugefi stomacul, privifi drept inainte 9i gindif-rd ci &cni pe lumea asta nu e atit de fericit gi de aritos. Aceasta t Etbui si vi umple mugchii cu o senzagie de cilduri gi si vi ducl stralucirea in ochi. lncercafi si pistrap tot timpul in

|djinigi-vi

llate

aceasti senza$e.

Urmitorul exercifiu este pentru aceia care petrec o mullOe de timp in picioare sau in pozilia $ezut. Exercifiul are lcnirea de a inlitura rapid tensiunea din tofi mugchii. D(ERCTTTUL NR. 6 h$ lntr-un picior Ei indoifi celilalt genunchi pAni cind dngeli fesa cu cilciiul. Sus,tinefi genunchiul cu mina gi

=Tl

=

l

i

rimAneli aga timp del-2 minute. Apoi facefi acelagi lucru cu celilalt picior.

Dureri de articula{ii, oase

il

il

Ei

orc, apoi strecurafi gi stoarcefi tot sucul pe care il puteli obp re, pe c:re il veli pune intr-un borcan cu capac. Be$ in 0ccare zi, inainte de micul dejun, cate 50 de grame.

mugchi

PAni acum, am oglicat citeva dintre cauzele durerilor gi metodele de prevenire a acestora. Daci suferi$ de dureri gi nepliceri vechi gi persistente la articulafi, oase gi mugchi, lncercali unul din remediile ur:rritoare.

RF,MEDIUL NR.10 (lmpotriva durerilor de articulagii) Amestecali doui pahare de suc de ridichi cu un pahar de Dlere, jumitate de pahar de vodci gi o lingurifi de sare. lleca;i z onele afectate.

i

REMEDIUL NR. 7 (pentru dureri puternice, cum ar fi inflarnatiile terminatiilo'

l

nervoase) i

l

Fixaf

cu leucoplast firrnze de hrean pe locul dureros

cAteva zile iii

(pini

timp de

cAnd durerea lnceteazi). Putegi folosi frunze

REMEDIUL NR. N Anestecali o cani gi jumitate de suc de ridichi negre cu o cnA de miere, 150 de mililiu'i de vodci (tirre 4oo/o sau mai Dere) gi o linguri de sare. Lua$ o linguri lnainte de culcare. tlftaF amestecul in frigider.

proaspete in fiecare zi.

IT..MEDIUL NR. 12

REMEDIUL NR. 8 l

l

i

l

(pentru eliminarea durerilor cauzate de depunerile de sirun: Fierbefi nigte fiini de secari gi amestecafi-o cu o cantitate

egali de cartofi fierfi, pini cAnd obSneli o masi uniformi. Frecali zona afectati de dureri cu ulei vegetal gi masafi-o bine. Facefi din amestec o turti. Puneli pulini terebentini pe zona afeetati gi peste ea punefi turta. Acoperiti-vi cu o pituri groasi gi rimAneli aga cAtmai multposibil (de pildi, toati noaptea).

lbcali suficient pitrunjel (ridicini plus frunze)

cAt si vas, turnafi doui tocitura intr-un o cani. Puneli upleli clni de api fiarti, acoperili cu un prosop gi lisali aga peste lorpte. Strecurali amestecul dimineafa Ei stoarcefi in suc o llmAie de mirime medie. Beti o treime de cani, de doui crl pe zi, dapi masi, timp de doui zile. Lisafi si treaci zile, apoi continuafi cu remediul pini cdnd durerea

Iti

Orpare.

IE.MEDIUL NR. REMEDIUL NR. 9 (pentu eliminarea durerilorproduse de depunerile de sirurii Radegi trei limAi (complet, cu tot cu coaji) gi 150 grame de usturoi decojit. Amestecafi-le gi nrrnafi peste amestec o jumitate de litu de api fiarti. Lasa;i si se ageze timp de 24 de

i

13

It(;REDIENTE:jumitate de litru de vodci (40 de grade sau Irl tare), cinci ardei iugi, lungi de cam 6-8 centimeti. ?II:PARARE: Toca$ fin ardeii, punefi-i intr-un borcan gi luna$ peste ei alcoolul. Acoperif cu un capac Ai lisafi la loc btunecos timp de o siptimdni.

ii

l

72

i

vird..u..ubolilorincurabile

=tl =

FoLosIRE: Umezili in amestec un tampon de bumbac Ai acoperip zona afestati timp de 3-4 ore. Chiar gi cele mai persistente dureri dispar dupi 7-10 gedinfe.

miere, jumitate de cani de vodci gi o linguri de sare. Amestecali bine, puneli intr-un borcan cu capac etang gi pistrafi la

REMEDIUL NR.

REMEDIUL NR. 17 (impotriva osteoporozei) T\unagi o jumitate de litru

14

INGREDIENT'E: 50 grame de camfor, 50 grame de seminfe de

mu$tar pisate, 10 grame de vodci (40 de grade sau peste), 100 grame de albug de ou neprelucrat. PREPARARE: Tirrnafi alcoolul intr-un borcan, adiugaf, camfonrl 9i lisagiJ si se dizolve. Adiugagi gi dizolva$ praful de seminfe de mugtar gi amestecafi pAni cind avefi o pasti groasi. PisbaF la frigider gi lncilzigi ugor inainte de utilizare. FoLoSIRE: Cu pasta obginuti masa$ mugchiul sau articula$a afectati, lnainte de culcare. Nu freca1i pAni la absorbfia totali in piele - lisafi pe piele o peliculi timp de 20 de minute gi apoi s?ilafi cantitatea in exces cu ajutorul unui tampon de bumbac inmuiat in api caldi.

REMEDIUL NR.

15

(imp otriva reumatismului) Tiia$ in buci$ foarte mici o floarea-soarelui gi puneS buciSle rezultate intr-un borcan de un litru, impreuni cu 50 de grame de fulgi de sipun. Turnafi 500 de mililiti de vodci, amesteca$ bine gi apoi punep un capac. Lisa$ totul la soare timp de 8-9 zile. Apoi agitafi din nou, stoarcefi tot lichidul din amegtec gi turnafi-t tntr-un borcan de sticli, cu un capac

loc rece. Folosili substanga

api fiarti peste doui linguri de orez gi lisali si stea aga peste noapte. Scurgegi apoi apa gi Sltifi orezul. MAncagi pe stomacul gol, firi sare, cu doui ore lnainte de masa propriu-zisi, in fiecare zi, timp de patruzeci de zile. Repetaf, tratamentul la un interyal de citeva luni.

IEMEDIUL NR. T9 (lmpotiva reumatismului gi a artritei) Anesteca$ 200 de grame de hrean ras cu 200 de grame de liini & secare gi doui linguri de terebentini. Pistrali amestecul

btnun borcan de sticli cu capac. Facefi o turtili din aluat gi pfrsaji-o pe zona afectati, dupi care bandajagi zona cu un

Fsop.

R.EMEDIUL NR.16 (impotriva reumatismului)

I}:MEDIUL NR. 20

mul$ napi cAt si umplefi o cani gi jumitate cu sucul rezultat. Adiugafi o cani de

74

! Vind.""r."

bolilor incurabile

de

REMEDIUL NR. T8 (tmpotriva reumatismului gi a artritei) lUafi miruat patsrr limAi, amestecati cu trei cini de api gi icrbqiJe impreuni pAni cAnd rimAne doar o cani de mixlUrtr. Amestecali cu o cani de miere gi cu sucul stors dintr-o llmaie. Pistra$ totul intr-ua borcan cu capac ermetic. Luafi clte o lingurili lnainte de culcare.

etang. Frecafi zonele afectate.

Radeji gi apoi stoarcefi suficient de

rezultati pentru freclii.

Stap aga timp de 5-8 ore (cel mai bine peste noapte).

(lmpotriva reumatismului gi a artritei) Mlugali 50 de grame de muguri de mesteacin

fumltate de

litru

de

tiiati fin la o vodci. Lisa(i si stea 10 zile intr-un loc

=l rel="nofollow"> =

lidlidul' pe care il pistrali intr-o sticti pe care o veli line ermetic indrisi. Consumafi clte o lin$dfa, de uei ori pe zi, cu pufini api.

intunecos. Trecefi prin

REMEDIUL NR.

siti

gi apoi stoarcefi

Celmaimarcfolos pe carc.il a.duce o carte nu este doar rarclanea ailevdruIui, ci Si faptul cd inspirdlnintmspeclie.

21

folosegte aproximativ15 grane de frunze de dafin.

FirAmilafi 5 grame de frunze de dafin' apoi puneF in 300 de mililitri de api care fierbe. Fierbe$ la foc mic timp de 5 minute. ftrrnali intr-un temos 9i lisagi si se ageze timp de cinci ore. Strecurafi intr-un dt recipient 9i begi ln inghi$nrri mici o dati la 15-20 de minute, timp de

Ziuat

-

12 ore.

AtenEie! Nu be;i

niciodati intreaga cantitate de extract;

putefi suferi o hemoragie! Zllcle 2 gt 3 - Continuali ca in prima zi. ln timpul tratamenhrlui, eliminafi din alimentatria dumneavoastri caltrea, ouile, brlnza de casi etc. lntnrcAt in timpul tratamentului se vor elimina nisip 9i siruri, culoarea urinei dunneavoastri poate suferi schimbiri, orice nuanti lntre verde gi rogu-deschis. Este un fenomen normd. Este un tratament in doui etape, crr un interval de gapte zile intre cele doui etape, Ei ar trebui sl fie efectuat o dati pe an. Cea mai buni perioadi pentnr efectuarea aceshri tratament este sflrgitul verii sau lnceputul lsxmnei.

Mndecma bollor incmbile

unati? Ce e aia? ci o persoani din trei rea4ioneazi la brugte ale vremii. Din motive necunoscute, fesuferi de doui ori mai mult decit bfuba+ii. Simptomele sunt epuizare, anefeali, transpirafie puternici, negi dureri de tipul migrenei. ln realiate, vremea ln sine nicio neplicere, ci doar ajuti la evidenfierea unor de strnitate. Daci toate procesele noastrfe metabolunt foarte rcgulate, sistemul circulator este folosit pentnr dilatare sau contractar€ anaselorde sdnge, avem au calculat

"nervi noastri este dominati de idei optimiste, lci vremea schimbitoare nu al€ niciun efect asuprir noasln cele ce urmeaz i, vi propun un test rapid care na erralua de sensibili suntefi la schimbirilevremii. '' t. Simgi ci nu ai astAmpir? ' 2. Dimineap transpiri din abundenp?

opl"

gi gAndirea

3. Te simli obosit dimineap? l$ este greu si te scoli din pat? 4. Te sim;i mai bine cAnd este ricoare?

5.

hesimji clnd vremea

se va schimba?

Daci vei fi rispuns ,da" la doar una dinte aceste lntrenu egti sensibil la vremea schimbitoare. Doui rispunpozitive lnseamni ci nu ai motive si intri tn panici, insi si iei rnisuri pentru a impiedica ,sensibilitatea la

TT

j

\rreme". Patru rispunsuri pozitive inseamni o puternici sensibilitate gi o acuti nevoie de a lua misuri imediate. Pentru a dobAndi o toleranli la schimbirile de weme, trebuie si lucrim la,cilirea" sistemului newos 9i avaselor de sAnge. Efectuafi cu regularitate urmAtoarele metode, care

vor ajuta si vi puneS in funcliune si faceli dinweme un aliat.

mecanismele de

vi

apirare gi

Masaj relaxant al mAinii Aceasti metodi de masaj relaxeazi sistemul newos, imbunitifegte circulalia, imbunitifeEte vederea 9i incetinegte procesul de imbitrinire.

REMEDIUL NR. 22 A"gezafi-vi confortabil, relaxali mugchii (in specid mugchii felei) 9i inchide$ ochii. lnchipu{i-vi civi aflaEi inu-un peisaj

natural, de pildi cu ocean, piduri saumunfl' Inspirap adinc pe nas gi oqlirali ugurel pe guri, cu buzele rotunjite. CAnd viveli simfi relaxat, incepe$ si masali degetul mic al mAinii stAngi intre degetul opozabil 9i arititorul mdinii drepte. Migcarea artrebui si imite StrAngerea unui gurub. Continuali si masali celelalte degete ale mAinii stAngi, dupi care facefi acelagi lucru cu mAna dreapti. Fiecare deget ar trebui si fie masat cam un minut.

Duguri succesive fierbinfi gi reci la concluzia ci prin simpla aplicare de api rece 9i fierbinte putem obline rezultate nea$tePtate in lupta impotriva multor boli. Importan{a utilizirii alternative a apei fierbin$ gi reci consti in faptul ci apa caldi stimuleazi suprafelele S-a ajuns

78

i

vind""urea boiilor incurabile

orpului nostru

miregte fluxul sangvin spre piele, tn weme miregte fluxul sangvin citre organele interne. Afifel, tratamentul cu duguri succesive reci gi fierbinfi devine o curi miraculoasi pentru multe boli, lntrucAt regleazi cirarla;ia sangvini, ne intiregte mugchii gi inima gi ne imbuiltilegte sistemul imunitar. Ajusta,ti temperatura apei asdel incAt si fie plicuti, conhftabili, timp de 40 de secunde. Apoi folosi$ robinetul Fntru apa rece pentru a micgora temperatura (firi a pirisi tona de confort) timp de 20 de secunde, apoi miriF tempeIttura, folosind acelagi robinet. Urmiri,ti modelul: 40 de Icunde cald, 20 de secunde rece. Repetati timp de 3-5 dnute, in funcfie de cumvi simfifi. CAnd suntefi sub dug lnchipuili-vi ci tonusul muscular gi lnsiunea neryoasi sunt luate de api gi duse departe. Obigfilf-va si facefi alternativ duguri calde gi reci atAt dimineafa, It gi seara, dar gi cind va simgi$ obosi$, nenogi sau slibiEi. Xlclun fel de schimbare a vremii nu vi va mai afecta weodati. gi

Gr apa rece

llasaje succesive calde

Ei

reci

llecajele alternativ reci gi calde scad sensibilitatea organisla rece gi cald gi ne reimprospdteazd. sistemul neryos. gunt recomandate in special persoanelor in varstA, pentru & I rtduc inclinagia acestora spre oboseali excesivi gi transtlnFe abundenti, sensibilitatea mugchilor gi articula,tiilor t ;i reagtia acestor persoane la wem.ea schimbitoare. Efecllc sunt cu atAt mai benefice daci in apa folositi pentru Glte masaje se adaugi mugefel, salvie sau alte plante medilnrle. Acestea aduc un indoit beneficiu pentru pielea a0llti - beneficiul adus de masaj gi cel adus de vitaminele An extractele vegetale.

lufui

=79

REMEDIUL NR. 23 UmeziS un prosoP mic in api rece, stoarce;i-l 9i apoi masali cu el unul dintre brafe. Repetafi penru celilalt braf, pentru piept, spate gi picioare. Timpul total pentru masarea intregului corp ar trebui si fie de 3-5 minute. Cel mai bine este si se foloseasci acegt tratament in fiecare dimineafi, dupi unul din dugurile reci Ei calde. Lisali pielea si se usuce pu$n, timp de aproximativ doui minute, inainte de a folosi prosopul.

Apa

ladati

ce

bcepe si

vor incepe

intAmplitor, ln tradifiile multor culturi, sunt incluse ritualuri cum ar fi ofrande in api pentru cilitori sau botezarea copiilor cu api. Hipocrate din Grecia Antici, dar 9i Avicenna, doctorul gi filosoful persan din epoca medievali, au folosit foarte adesea terapia cu api, aplicAnd alternativ api rece gi caldi gi apoi masAnd corpul pacientului. Acest tip de tratament imbunitifegte circulafia singelui 9i metabolismul, ajuti la eliminarea mucusului aflate in organism 9i, prin urmare, contribuie la accelerarea procesului de vindecare. Adesea, oamenii sunt dispugi si cilitoreasci sute de kilometri penfu o vindecare miraculoasi, ffud si-gi dea seama ci rezultate mai bune se pot obfine folosind apa obiEnuiti de la propriul robinet. Marele filosof roman Seneca avea dreptate cdnd spunea ci esenla lucrurilor consti in simplitatea lor.

i

si

ei vor

se elibereze de

Exercifii terapeutice de respirafie Xulfi au dureri

de cap, ameteli gi neliniEte

ori de cAte ori

se

presiune. Este ln special

timiduitoare

Toate organismele igi incep viafa in api. Un fit uman nu face excepfie. Doetorul germanWinfried Kneip scrie in cartea sa Wassq Erleben und Erfahren: "De cAte ori luim contagt cu apa, mai adiugim un minut la viafa noastri". Cercetiri Etiingifice recente dovedesc ci organismul nostru iEi poate reconstrui cu ugurinli potenlialul elegtric cu ajutorul apei. Nu

80

||

Cei ce nu cred in proprietifle terapeutice ale apei ar ftebui nu uite civiafa este as a apei.

sangvini redusi. Daci trebui si in_ si folosim nigte rernedii e

e, atunci ar

flegem cauzele lor gi si invilim Srrte utile. Pe misuri ce se apropie un front atrnosferic cald, corpul lottru produce cantitifi mai mari de adrenalini. Ritmul Itdiac creEte gi incepem si fim nelinigtiti. ln acelagi timp, trcle de singe se dilati Ei avem o senzagie de lipside aer. fblte aceste simptome sunt legate direct sau indirect de un

IT.MEDIUL NR. 24

tantru a incetini expira,tia, iar aceasta ajuti la inliturarea tbnanyelordiunitoare dinplimini. Este o metodi simpli, lreficienti de a miri nivelul oxigenului din sAnge.

vinde"ur"u bolilor incurabile

=81

Iati inci un exercigiu

de respirape:

REMEDIUL NR. 25 (normalizeazi ritrnul cardiac, ajuti la inliturarea atacurilor de panici, ne elibereazi de senzagia de greutate din zona inimii, miregte circula$a) Respirafi numai pe nas. Ex"ira$ incet gi complet gi apoi inspirafi rapid, scurt. lncerca$ si imitagi clt mai bine un suspin. Exercipul ajuti la eliberarea tensinnilor musculare gi din sistgnul nervos, produse de traume sau de sihrafiile sresante. Repetafi exercifiul de cel pufin 20 de ori.

Prizarea de

picituri

de

valeriani

mul$ dintre noi gtim ci stimularea panifiei nazale mirosuri amoniacale are drept rezultat imediat iegirea din stirile de legin sau de intoxicalie cu alcool. Fosele nazale sunt responsabile pentrr echilibnrl fiziologic al tunrror organelor corpului. Prin stimularea lor cu diverse mirosuri, putem influenfa direct gi eficient fun$ionarea multor organe gi sisteme. Mirosirea piciturilor de valeriani ajuti la reducerea tensiunii sangvine, lini$tegte sistemul nervos gi imbunitilegte somnul gi imunitatea. Tratamentul ar trebui efectuat zilnic, inainte de culcare, timp de 3-4luni. De obicei, efectele sunt remarcate deja dupi prima luni, sub forma unei intineriri generale gi a unei puteri mirite. Nu este neobignuit ca ln timpul acestui tratament pinrl cinrnt si rederdni inchis la Cei mai cu

culoare.

lil

REMEDIUL NR. 26 Folosili numai picitnri de valeriani in alcool pur, care nu confin niciun fel de medicamente de inimi. Inhalafiile ar

82 iii

!

vindecma bolilorincurabile

si fie lente gi profunde. Acoperigi una dintre niri cu deget, finefi piceturile de valeriani lAngi cealalCi nari gi gi orpirali incet de 3 pAni la 5 ori, apoi faceji acelaEi cu cealalti

nari.

tratament este foarte util ln cazurile de insomnie. rd treziji prea devreme, repetafi-I. Daci nu vi sinfili suficient de limpede dimineata, meriF numinrl de in_ din seara u.mitoare, pAni cAndvefi descoperi numi_ im pentru d r mneavoasb.-i. a

rruma

cu probleme cardiace sunt cele mai sensibile la vremii. Daci aceste perroane se aEazi ln pat cAnd simt bine, ele comit o grarri eroare. Acest lucru nu face

decAt si puni iniml la munci istovitoare, pompind prin vase de sAnge ineficiente. corpuluman existi aproximativ600 de mugchi. Vasele ge formeazi o retea ln junrl fiecirui mugchi; toate miEmusculare ajuti la pompd's1 stngelui. Asta inseamni 500 de ,inimi' suplimsatarc pe cane le putem folosi a ne menfine corpul activ. Cu cAt sunt mai mulfi angajagi tn activitefi, cu atat este mai bine penuu Doasffi, pentru restul sistemului circtlator gi pentru noasti in general. Firi lndoiali, cel mai bun tip de care ne ajuti inimx gi scade sensibilitatea la schimvremii este plimbarea afari din casi. Aceagta antre_ cei mai mulgi mugchi. peni gi organele interne reac_ la migcirile noastre (punegi mAna in zona curelei in ce vi plimfsfi 9i vefi simli migcirile mugchilor). pirtafi-vi de risculunui atac de cord, inpas deplim_ Plimbirile regulate ln pas alert reduc ctt 4OVo riscul

83

unui infarct sau de apoplexie. Aceasta este concluzia unui studiu american efectuat asupra a 85 000 de femei. Dr. G. Monson de la o clinici pentru femei din Boston a studiat timp de opt ani sinetatea asistentelor medicale in virsti de 40 pAni la 65 de ani. El a tras concluzia ci jumitate dintre e1e gi-au pistrat sinitatea mullumiti modului lor energic de a piEi. Trei ore de mers fanfo$ in fiecare siptimini reduc Ia jumitate riscul unui infarct, prin normalizatea tensiunii sangvine, reducerea nivelului colesterolului 9i linerea sub control a greutifii. De asemenea, aceasti activitate reduce Ei probabilitatea aparifiei diabetului. Faptul era cunoscut gi in GreciaAntici. De pildi, Aristotel suspnea ci nimic nu este mai riu pentru sinitatea noastri decit o perioadi lungi de inactivitate. Am avut nevoie de mii

si ajungem la aceeagi concluzie... Oricine profiti de pe urma exercifiilor fizice, tineri 9i bitrini. Persoanele bolnave au nevoie de mult mai mult exercifiu decit cele care sunt sinitoase. Persoanele cu probleme de inimi Ei de circulalie pot deveni mai pulin sensi bile lavariafiile barometrului, la furnrnile magnetice, furtunile solare gi altele asemenea. Exercifiul fizic promoveazi sinitatea. Faceli ce puteS - alergali, mergep sau chiar tArAfi-vi cAti weme aceasta vi impiedici si stafi culcafi sau de ani ca

-

pe scaun. ToS oamenii de afaceri vor spune probabil ci imi e ugor si dau asemenea sfaturi din casa mea de la lari sau dintr-un

birou linigtit, in timp ce ei sunt confruntaf, zilrric cu stresul gi grijile de la birou, iEi pot permite doar trei pAni la cinci ore de somn gi abia au timp si inghiti o pastili cind ceva nu merge bine cu sinitatea lor. Drept rispuns, ii voi informa ci mi gindesc la confinutul viitoarelor mele ci$ in timpul margului de dimineafi

84

!

\'indecareabolilorincurabile

(10-12 kilometri), care imi permite si pistrez o buni formi 0zici, o inimi puternici Ei o excelenti memorie. Am avut gerioade dificile in viafi, cind nu am putut merge, ba doi Iri de zile nici nu am putut si mi dau jos din pat, din cauza mei rini la coloana vertebrali. Totugi, dragostea mea de rlrji gi dorinfa de a fi sinitos mi-au permis si-mi vindec Oloana vertebrali gi si incep si-i ajut pe al1ii, care au pro-

Ucme similare. Dau mai jos un set de exercigii care au jucat un rol imtortant in recuperarea mea. Aceste exercifii pot fi efectuate lr prima ori a diminefii, in timp ce inci vi aflafi in pat. Drctr sunt efectuate cu regularitate, ele vi pot pune sis-

lrmul nervos din nou in ordine, pot imbunitili funcfioUrca glandelor endocrine, vi pot miri tonusul general gi dri capacitatea dumneavoastri de a rezista stresului. \A tugerez si intrerupefi pufin lectura cirfii Ei si efectuali

ccrciliile chiar acum. Ectul de exerciSi

numirul3

IJ(ERCITTUL NR" 1 l\".f degetele opozabile ale miinilorin spatele urechilor gi 6t celelalte degete acoperi,ti urechile. Masali urechile prin dlciri sus-jos ale degetelor arititoare. !'(ERCTTTUL NR. 2 mAna dreapti pe frunte, cu degetul mic acoperind Qrlnceana stAngi. Apoi pune,ti mAna stAngi peste mAna &rpti, cu degetul mic acoperind sprAnceana dreapti. ?ttcagi fnrntea cu migciri stAnga-dreapta (de 30 de ori), menSnlnd degetele mici pe sprincene.

hne;i

iss

EXERCTTIUL NR. 3

lnchideli ochii, punefi degetele opozabile pe pleoape 9i masaf, ochii cu miEciri circulare (de 15 ori in sens orar Ei de 15 ori in sens invers). EXERCITIUL NR.4 Punegi mina dreapti pe abdomen, apoi acoperili-o 9i apisafi-o cu mina stAngi gi masali abdomenul folosind migciri circulare, de 30 de ori ln sens orar. Schimbaf, mAinile gi apoi masali de 30 de ori in sens invers. EXERCTTTUL NR. 5 Sugeli burta cit puteli de mult gi apoi umflali-o ca pe un balon. Repetafi de 30 de ori.

EXERCITIUL NR. 6 Puneli mAinile pe ceafi, cu degetele intercalate. Masafi ceafa de 30 de ori orizontal gi de 30 de ori vertical.

Am cunoscut multe perso.rne care minAnci gi beau firi dlrcernimAnt privind calitatea sau cantitatea gi care stau brttr noaptea in birou, in fafa calculatorului, inconjuragi de fum de tutun gi de o puternici aromi de cafea. Ei nu au nidodati timp pentru o plimbare gi telefonul lor suni aproape l{ de ore pe zi. Adesea, ei se cred in buni formifizicipentu Cl nu-i doare nimic. Chiar gi cAnd sunt lovifi de un atac de G0rd, ei refuzl si dea vina pe stilul lor de via{i. Daci stai si-i Iculfi, cauza infarctului a fost stresul de la birou, plus grijile

ilnice. Dupi cum gtim din istorie, fiin.tele umane au trait dintot&runa sub stres. Nu putem nici micar si ne inchipuim sub I cres au triit strimogii nogri cAnd erau in pericol si fie Ircagi in orice moment de un animal silbatic. Ei aveau mijblce foarte limitate de a se apira impotriva cataclismelor iun ar fi uraganele, cutremurele sau inundaliile gi nu prea Ftteau si se adipoSteasci de elementele naturii ca vintul, tstrcle, ploaia sau zipada. Genele noastre au pistrat capaciltca de arezi*a stresului

atit de mult despre atacurile de cord care ar fi cauzate de ritmul alert de via1i. Folosim termeni de tipul

ll

,stres" sau ,tensiuni cotidiene" pentru a explica rata mare de mortalitate avind drept cauzi atacurile de cord. Nu voi face legitura dintre tensiunile nen/oase gi atacurile de inimi, in special in cazul populaliei tinere. Adevirata cauzi este mult

)czi.

Se

vorbegte

mai simpli. Trupul este otrivit din interior, ca urmare a unui stil de viali nesinitos. Sirurile nesolubile de calciu gi depunerile de colesterol riu ne distrug vasele de sAnge. Pe lAngi asta, sAngele devine prea dens Ei prea acid, ceea ce cauzeazA

inevitabil cheaguri. Asta inseamni ci persoanele care nu incep si aibi griji de propria inimi vor avea parte de un atac de cord, mai deweme sau mai tArziu.

86=

-

lbes, nimic nou sub soare.

Gesului care

se abate asupra

Unii dinfe cititorii mei ar putea veni cu argumentul ci lrlmogii noEri mureau de obicei inainte si implineasci 40

&

ani. Este adevirat, acum ftiim mai mult. Dar oare triim bine? Oamenii sunt adesea lnt-o formi fizici buni pAni lf fO-SO de ani, apoi suferi urr infargt sau un atac de apotlcxie. Triiesc paryal handicapaf, inci weo 20 de ani, nu se fot bucura pe deplin de viafi gi iEi fac griji ci vor fi o povari

lrl

Fntr'r familie. Mulli oameni sunt prea ocupati cu cigtigatul banilor lmp de 15-20 de ani gi igi disurrg in acest timp viafa, apoi,

\rindecarcr bolilor ineurabiie

=87

paradoxal, arvrea si dea bani ln schimbul

sinitilii

pierdute.

Daci s-arfi gdnditmaibine inainte, arfifostinmisuri si se bucure atAt de sinltate, cit gi de prosperitate. lmi pare sincer riu pentrr cei care au pierdut ani intregi ca si-gi fbureasci o carieri, dar nu sunt digugi si petreaci cinci minute in care si se ingrijeasci de propria sinitate.

ColeSterolul

-

indicatorul longwitifii tale

su.nt ransfomate in ficat ln colesgnecegti chole = bili gi steros = gxos), iar terol (din cuvintele sAngele nosb:u il ffinsporti peste tot prin corp. Colesterolul Cele mai multe

grisimi

nu trebuie si afecteze negativ funcjionarea corpului. Daci este produsul prelucririi unor grisimi nesaturate, el se ,topegte" cu ugurinli ln timpul unor exercigii fizice care ne fac si transpirlm. Dar exerci$ul fizic nu este suficient pentru arderea colesterolului provenind din grisimile animale, mai ales daci acestea sunt prezente ln organism in cantitili prea mari. Aceste particule lipicioase de colesterol ne "gltuie' fluxul sangvin gi rimin f:rate de pere$i arterelor. Nivelul normal al colesterolului este de 140-180 de miligrame la 10 liai de sAnge. Daci nivelul se ridici la 250-300, situalia devine alarmant de grard. Arterele sunt blocate de dopuri de colesterol lipicios, ceea ce duce la boli cardiovasculare, atacuri de apoplenie gi chiar moarte. Ar trebui si ne unnirim cu atenfie nivelul colesterolului gi sl-lmen;inemio intenrdul normal. (r m putem menfine un nivel normal al colesterolului? 1. Limitafi consumul de grisimi animale. lncetafi si mAncagi cantitifi mari de unt, brinzi, casle, oui 9i dulciuri. Nu depigifi l0 grame de unt gi 2-3 felii de piine pe zi. Trei pAni la cinci oui pe siptimlni ar

88

! vudecmabolilorinmbile

trebui si fie suficiente. Acestea artrebui si fie fierte 9i moi (turnali un litru de api fiarti pe oui gi lisagi-le aga timp de 10 minute. Adiugafi 2-3 picihrri de suc de ItmAie ca si eliminali posibilitatea infestirii cu salmonella. 2. Folosili in principal uleiuri vegetale (de preferinga obfinute prin presare la rece). Evitafi obeziatea. Efecnrali mai multe exercigii fizice intense. vegi urma aceste sfaturi, nivelul colesterolului va sub control. MulF au rzasele de sAnge blocate dupi zile de alimentafie nesinitoasi, de firmat gi lipsi de ac-

fizici

(prea mult timp peEecut la masa de lucnr, tn trlevizorului, in magini etc.). Acegti oameni au nevoie pagi suplimentari pentru a se elibera de aceagti interni. Anumite Eatamente periodice pot dilua sAn,curdp" colesterolul aducitor de moarte de pe perep 46 s5nge.

Iati

cAteva, dintne care putefi alege.

tntr-unvas 10 limei gi apoi turnafi api fiarti peste ele. aga timp de 10-15 minute, apoi stoarcegi sucul din Ituga;i unkilogram de miere gi amestecafi bine. Dece pisagi 10 cipilAni mari de usturoi, puneF usturoiul tre-un borcan gi amestecafi-l cu sucul de limAie gi cu n. lnveli$i borcanul tnt-un prosop de culoare inchisi gi tnfrigidertimp de gapte zile. Dupi aceastiperioadi, bine con;inutul gi consumafi cAte o lingurila, de pe zi. Cantitatea ar tnebui sA vi $ini cam doui luni. sl tneaci un intennl de patrr luni, apoi pregiti$i din uestecul, ln acelagi mod, gi repetafi tratrmentul. Daci

=8e

repetaF cu regularitate acest tratament, nu rn trebui si

vi mai

Folosili ortractul conforni urmitonrlui dozaj:

facefi griji pentru starea vaselol d3 singe.

Mic-dejtrn Pranz

picituri 2 picinrri picituri 5 picituri 7 picituri 8 picitr.ri 10 picituri ll picituri piciftri 14 picituri 15 picituri lTpicituri l9picituri 2Opicituri 2lpicituri 22pictrtvri 23 picinri 24picituri 25 picituri 25 picituri 25 picihri 25 picituri 25 picih:ri 25 picituri 25 picituri 25 picituri 25 picituri I

REMEDIUL NR. 28 Amestecafiunpaharplin cu seminle de miraritalian cu doui linguri de ridicini de valeriani micinate 9i doui cini de miere. Punefi amestecul intr-un temlos de doi litri 9i umple$-l cu api fiarti. Lisafi-l aga timp de 24 de ote gi apoi slrecurafi lichidul intr-unborcan, pe care llve1i pistra tn cel mai de jos raft al frigiderului. Consuma$ cite o linguri de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de mesele principale, pini cAnd epuizaEi iatreaga cantitate. Efectuali acest fttament o

4

1.3

datipe an. O

refeti penurr "elixirul tinerefii", un soi de extract

de

usturoi, a fost descoperit inilg71-de o echipi UNESCO intr-o

i

ministire tibetani gi a fost daati can prin secolele 4-5 i.Hr. E>rtractul elimini grisimea acumulati in organism, calciul nesolubil, imbunitilegte radical metabolismul, curili vasele de sdnge, previne atacurile de cord, arterioscleroza gi para-

ti

ll

lizia, inlinrri liuiturile din cap, imbunitife$te vizul gi regenereazi furtregul organism.

zdrobigi-l complet gi amesteca$-l cu 200 de mililitri de vodci (a0 de grade sau peste). lnchidefi amestecul tntr-un borcan etang gi pune$-l int-un loc intunecos gi rece (nu tn frigider!). Apoi stecuragi partea solidi gi turna$ lichidul furtr-un borcan, pe care il veji Eine la loc tnfturecos alte patru zile. Acum este gata de consum.

90

!

vitde"*"bolilorincurabile

Cini 3 picituri 6 picituri 9 picituri t2 picituri 15 picituri 18 picinrri

Dupi

aceea, luagi cAte 25 de picituri de trei orjpezi, cind toati cantitatea este utilizati. Orice cantitate din substanp artrebui consumati impreuni cu 50 milide iaurt simFlu sau chefir. le displace mirosul puternic de usturoi. pentru a de miros, mestecatri o frunzi de pitrunjel, un mir, o de limAie sau o coaji de portocali. Folosigi acest fatament cu extract de usturoi o dati pe an.

remediu este, de asemenea, eficient in sciderea

colesterolului.

50 de grame de ulei de misline, puneF-l tntr-o cani ln el sucul dintr-un grepfrut intrreg. Befi amestecul, zona ficatului cu un plashrre termic Ai intinde$i-vi pe

=9L

e. Nu

mincafi nimic

te zile consecutiv, la efectuafi lnainte de culcare , ta cel pugin trei ore dupi ultima masi a zilei'

Evitafi si luati Pastile! I

cirtile mele gi a fost uinit cit de propriul lui corp. lncercAnd si-gi decis si-mi ceari sfaflrl, in loc si zice. Peste cAteva zile avea Programare la dogtor' I-am reco' si sugi uleiul din mandat o metodi veche gi bine verfficati

-

plante. Peste trei zile, se dideajos din pat 9i toate durerile

dispiri. Ori de clte ori existi o metodi alternativi de rezolvare a unei probleme de sinitate, medicamentele de farmacie ar trebui evitate. Confomr Organizafiei Mondiale a Sini'

reze efectele secundare ale altor medicamente. Iar acestea

de obicei produc serioase probleme la stomac gi ficat' Pentru a evita aceste neajunsuri, se poate incerca urmitorul tratament, care ajuti contra unora dintre problemele

medicale. Remediul de mai jos poate fi folosit la tratarea venelor in' rrmflitu' flamate, a anemiei cronice, a paraliziei, eczemelor, probleme rilor, neplicerilor gasrointestinale 9i a multor dtor

incmbile

fi mai pujin grave, dar nu mai pujin ne-

Metoda este simpli, total nedureroasi gi absolut inofenGeneragii nenumirate de timiduitori din Siberia au cu bune rezultate.

LNR.31

Odati m-a at, pentru a-mi cere ajutonrl, un om care nu se mai putea ridica din pat din cauza unei ingrozitoare dureri de spate. Mi-a spus ci a citit in vacanli una dintre

Vmdecarea bolilor

, care pot

tratament ar trebui efectuat pe stomacul gol, dimineafa seara, lnainte de culcare (la 3-a ore dupi ultima masi). nu mai mult de o Iinguri de ulei de floarea-soarelui ulei de arahide. fineli lingura in partea din fala a gurii gi cu gura, timp de 25-30 de minute, o acfiune similari ruptul unei bomboane. Acfiunea de sugere nu ffebuie si prea intensi. Inifial, uleiul va deveni mai gros, apoi va mai lichid gi se va albi. Asiguragi-vi ci dupi proceduri scuipa lntreaga cantitate de ulei. Uleiul nu tebuie inpentru ci el conSne substanle care pot provoca multe Putefi folosi metoda oricAt de mult timp este necesar. rd vefi sinfi mai proaspegi, mai plini de energie gi linigtip. De asemenea, vi veji recipita somnul gi meBolile acute sunt rapid vindecate, in doui-ftei siptiBolile cronice au nevoie de cAteva luni plni intr-un an si fim congtiengi de faptul ci acest ftatament poate anumite simptome u$oare (de pildi, o senzaEie de

) in timpul primei siptimAni. Fenomenul este cu slibirea punctelor focale ale bolii. Este un fenomen gi trebuie si trecem prin aceasti enperienfi. Daci este implementati ln mod adecvat, vom remarca evidente: mai multi energie la rezire, o.sinitoasi

de mincare, senzagia de prospel'-e. ln fun4ie de sinitilii proprii, putefi decide singuri cAt de mult va acest tratament. Persoanele sinitoase gi copiii pot folosi

93

doui siptimAni, ca misuri Prevenva impiedica instalarea bolilor amintite mai sus, dar va gi conduce la inliturarea din organism a metalelor grele toxice, care pot fi gisite chiar Ei intr-un corp sinitos. Cred ci nu mai e cazul si conving pe nimeni ciprevenireaboHoreste multmai de dorit decAttrztarea lor. Metoda di rezultatele optime daci este aplicati zi de zi timp de una pAni la gase luni. acest

fttament timp

de

tivi. Terapia nu numai ci

l

ll

Uleiuri pebazi

de

plante

l

li

Lumea are de obicei pireri ortreme despre valoarea uleiului de floarea-soarelui. Unii consideri ci nu au la ce si-l folo-

il,

I

il

a\ii, dimporivi, consideri

acest ulei un fel de panaceu, care vindeci toate bolile posibile. Eu sunt categoric de pirerea ci uleiurile din plante rebuie si faci parte din ali-

seasci,

mentafia noastri. Ele ar trebui si constinrie aproximativ SOVo din aportul nosbru zilnic de grisimi (care se ridici la cam 60-80 de grame). Ele conlin substanle biologic active, care ajuti la reducerea nivelului colesterolului din sAnge, impiedicAnd apari$a arteriosclerozei invasele de sAnge. Acest aspect este important chiar gi pentru tineri - mulS dintre tinerii sub 20 de ani au deja niveluri mult peste normal ale colesterolului. Ei ar trebui si fimiteze aponul de grisimi animale gi si le inlocuiasci pe acestea cu uleiurile vegetale. Avantajul uleiurilor vegetale fali de grisimilg animale consti, intre dtele, ln faptul ci ele contin doi acizi graEi nesatura$ acidul linoleic Ai acidul linolenic - acizi necesari, pe c:re organismul nostnr ii poate dobAndi numai din hrani. Ei sunt esen$ali pentru organismul nosfu pentrr ci joaci un rol in sintetizarea multor hormoni gi a unor substanle inrudite cu hormonii. Femeile aflate la menopauzi au nevoie de

94

pufin doui pAni la gase gmme de acizi gragi nesaturafi pe Aceasti cantitate este conlinuti ln 10-15 grame de ulei Totugi, pentru a ne asigura ci primim aceasti cantide acizi nesaturafi, ftebuie si consumim 25-30 de grame una-doui linguri) pe zi. Multe persoane in virsti incearci si consume cantitif, ri de uleiuri vegetale pentu a opri avansarea arterioscleAceasta poate duce la iritarea stomacului gi a sistecare secreti bila. Cel mai bine este si se consume uleln forma lor cea mai neprelucrati (de pildi, in salate), ci temperaurile ridicate produc oxidarea acizilor gi calitilile benefice ale acestora se pierd. Valoarea nua uleinrilorvegeale este atAt de ridicati, incflt, daci cu pegte gi oui, ele pot inlocui total carnea gi animale din alimentafia noastri, frri a produce fel de deficienpi in aponul weuneia dintre substanesen$ale.

llleiu]

de floarea-soarelui, unul dinte cele mai larg utiliin acelagi timp gi unul dintre cele mai rnloroase din de vedere nutrifional. tlleiul de soia gi cel de arahide mai mulfi acizi gragi nesaturafi, dar sunt mai pugin in vitamine gi substanle minerale utile. Uleiul de gi cel de misline au o eficienli op':mi gfur4 folosite in salate. Uleiul de misline are un gust neutm niciun fel de miros. El este foarte des folosit, chiar este relativsirac tnvitamine gi alte comFonente biologic Uleiul de porumb are uD confinut mai scizut de vitadecit cel de floarea-soarelui, dar este bogat tn vitamina reduce ln mod miraculos colesterolul din singe. MuUustructurii lui unice, uleiul de porumb este folosit de vreme pentnr abordarea multorprobleme de sinitate, cel mai eficient in tratarea bolilor de piele. este

! Vndecmabotilorincubile

=e5

REMEDIUL NR. 32 Daci pielea lncepe si produci ,firlgi", pogi consr:na o linguri .'mF de ulei de porumb pe zi, de o luni (cel mai bine la micul

dejun sau la cini). ln cazurile de eczemi care se manifegti sub forrra pielii uscate, c'u,fulgi", se poate consuma o linBura de ulei de ponrmb la micul dejun gi una la cini, timp de doui luni. Partea neplicuti a acestui tratament este durata lungi, dar efectul lui este permanenc in mod nomal, eczemele nu te vor mai chinui niciodati, iar pielea iEi va deveni netedi gi intineriti. Ori de cAte ori am recomandat tratamentul cu uleiuri, rezultatele au fost de obicei foarte bune. Unul dintre pacientrii mei a fost o fati de doisprezece ani, care avea jumitate de fap umflati. Nimeni nu cturo$tea cauza umflArii, I se prescriseserd creme, dar fi:a vreun rezulat. Asr recomandat consum:uea a doui linguri de ulei de ponrmb pe zi, lnainte de culcare. Peste doar o luni, 'rmflitura dispinrse, la fel de brusc pe cdt apiruse. Alt pacient, un soldat, incepuse si-gi piardi pinrl, de parci ar fi fost pe moarte. Se presupunea ci totul era din cauza stresului legat de profesie. Nu-gi putea pieptina ca lumea pirul, iar capul fi era plin de mitreafi. Nicir.rn $ampon nu avea vreun efegb dar acest lucru nu mi mim, dat fiind ci orice cauzi a unui dezedrilibru tnebuie descoperiti gi corectati in propriul nostru orlanisp. ln acest caz, cauza em o alimentafie neadecrrati prelungiti. Stresul nu a fost decAt factonrl care a declanEat aceasti neplicuti situafie. I-am prescris urmitorul ftatameDt:

lnainte de culcare, t:mp de doui siptimAni. Pe lAngi consumafi, atAt la micul dejun, cAt Ei la cini cAte o de ulei de porumb.

Pinrl pacientului meu a redevenit lucios in mai puEin de rni.. Metreala a dis?erut complet. El a remarcat faptul a anrt in viala lui un pir atit de des gi de sinitos.

ci

sfaturi pmctice: 1. Pistragi uleiurile vegetale ln sticle etan$e, la loc lntunecos gi ricoros. Nu le pistrafi timp de mai mult de

luni. 2. Uleiurile nerafinate sunt mai bune decit cele rafinate. 3. Uleiurile in sticle de sticli sunt de o mai buni calitate decit cele pisrate in sticle de plastic. 4. Este normal si descoperifi oarece sedimente pe fundul recipientului. Ele sunt constituite din substanlele biologic active din uleiuri. 5. Nu refolosigi uleiul din tigaie! Nu prijili alimentele prea mult timp. Cildura prelungiti poate determina uleir:rile si formeze compuEi diunitori, care iriti gtomacul gi intestinele, ataci ficatul gi duc la formarea de gase

celule canceroase.

REMEDIUL NR. 33 Consumali 50 de grame de ulei de porumb, amestecat cu 10 de mililiti de suc de grepfrut proaspit stors, o dati la doui

96

! vindecreabolilorinmbile

97

poti lupta an succes impotriva unui duSman, hrbuie mai intdi sd-l Ca sd

a

annosti. .

Regresul cancerului Am arnrt de multe ori ocazia si fu martorul situagiei in care pini gi oameni cu voinp de fier igi pierd linigtea cind aud lngrozitorul diagnostic: cancer. Toli accepti gtirea ca pe o condamnare la moarte, firi posibilitate de recurs. Dar chiar speranfa, 9i oamenii foarte grav gi in situafii aparent bolnavi trag de viagi pAni in ultima clipi. Este nanrra noastre umani ne dim seama cAt de buni e sinitatea doar cAnd nu o mai avem. Medicina contemporani inci nu poate si ne dea rispunsuri complete privind cauzele cancenrlui' Ce fo4e determini unele dintre celulele noastre si sufere o mutafie, si se reproduci er
firi

-

rile sinitoase, producAnd cumplite dureri 9i suferingi pe misuri? Doctorii Ei cercetitorii au avansat o intreagi serie de ipoteze care explici mecanismul formirii tumorilor 9i identifici mulgi factori care gtimule azi dezvoltarca celulelor canceroase. Totugi, ei nu au reuEit inci si puni degetul pe sursa cauzelor. Eu personal cred ci gtiinla a e$uat din urmitoarele motive:

ln primul rAnd, cercetarea medicdi tateazi corpul uman ca pe un set de organe, ln loc si-I abordeze ca pe un sistem biologic unitar. Toate eforturile se concentreazi asupra organului bolnav in care s-a descoperit hrmoarea. Tratamentul

98

E

Vindecarea bolilor incurabilc

mdiagie plus chimioterapie mobiliza mecanismele de apirare

are in teorie scopul ale organismului. Din

, organismul este sHbit de boali 9i otivit din inte_ A,stfel, el nu mai :rre rezerve care si vini cu o apirare efi_

Tratamentul insugi produce alte probleme, ficAnd corporale mai bazice, ceea ce promoveazi prolife_ unor bacterii diunitoare, care soliciti in mod supli_ sis'temul imunitar aI bolnavului. ln al doilea rAnd, medicina continui si caute medicauniversal sau acea combinafie de medicamente care produci regresul tumorilor (adici si lupte impotriva nu a cauzei), cAnd de fapt cancerul este o boali implici intregul corp, de la creier pini la intestinul ,Seminlele" cancerului sunt seminate ln noi inci din co Ele incep si ,incolleasci" spre stadiile intermediare bolii care evolueazi. Nasul care curge, ricelile, reumaartrita, dte boli c.rre ne afe€teazi ochii, urechile. rinichii, ficatul, inima, oasele sau sistemul nelvos, sunt ni$te verigi in lanful evolugiei cancerului. CAt timp vom crea imprejuririle propice pentru ca organismuJ si utilizeze propriile mecanisme de apirare, care sistemul imunitar, autoreglarea gi autoregenerarea, de centre de cercetiri gi milioane de doctori cu toate me_ gi alte metode vor incerca in zadar si vindece il. PanA gi pacien;ii care au avut parte de o operalie gi au un prognostic bun, tot sunt marca(i de groaza congtienti sau nu, a revenirii bolii. Sunt de mulfi ani in cu o mulfime de pacienli bol_ d de cancer. ln spitalele din lumea in-teagi se afli mii de oameni. Mul,ti supraviefuiesc, in ciuda tuturor . Dinte acegtia, voi vorbi despre o femeie de 39

=99

de ani, care a venit la mine la consulagie la Centrul de Sinitate din Moscova. Fusese diagnosticati cu cancer la p:rncreas.

ln decursul a $ase luni suferise doui opera;ii gi acum era foarte slibiti; i se didi cel mult 2-3luni de viafi. Avea permanent o temperaturi de 38-39 grade Celsius, iar vitalitatea i se duceavizAnd cu ochii. I-am spus: ,Ne aflim aici trei ingi: eu, tu gi boala ta. Cu cine wei si te aliezi? Doi il vor invinge intotdeauna pe al treilea." Nu mi-a spus nimic, dar din privirea ei se vedea clar ci o si lupte pini la capit. Primul pas in tratament a fogt o curifare a intestinului gros prin folosirea clismei. Metoda a fost introdusi prima oari in 1946, de citre dr. Max Gerson, medic american. A fost folositi cu bune rezultate timp de mu$i ani in clinica speciaEzatlincancer condusi de fiica dr. Gerson. Dar mul$ doctori din zilele noastre consideri clisma drept o metodi depigiti gi in cele din urmi utilizarea ei tn tratarea cancerului a fost abandonati, apoi uitati. Esenla acestei metode consti ln efectuarea a 6-8 clisme pe zi. Solutia de irigare consti ln 1,5 litri de api fiarti, riciti pAni la 38 de grade Celsius, amestecate ca 3-4linguri;e de suc de limiie gi o cani de suc de sfecli. Numirul clismelor din prima etapi depinde de gtarea pacientului - cAnd cazul este mai grav, se aplici mai multe clisme. ln etapa urmitoare, se aplici o clismi pe zi sau o dati la doui zile, pAni cAnd pacientul va incepe si aibi scaune s?ontane. Efectul terapeutic al acestei proceduri se poate explica

astfel: curifarea intestinului ajuti la eliminarea todnelor produse de celulele canceroase in decursul procesului lor metabolic. Daci aceste toxine nu sunt eliminate, ele intri in

fluxul sangvin gi sunt transportate pe3te tot prin corp, blocAnd mecanismele de autoreglare ale organismului gi conducAnd la moarte.

lOO

ln anii 1950, dr. Gerson le-a demonstrat studendlor lui ci intestinului nostru gros este slrAns legati de sistemului nen/os central gi a creierului, Dupi lui, cancerul este in fapt rizbunarea corpului pentru nepotriviti. 7n99o/o din cazuri, invitim cancerul pur gi simplu otrivindu-ne singuri. Doar 17o din sunt rezultatul unor schimbiri spontane in organostru. Asta inseamni ci suntem Io/o victimele gi autorii cancerului. o tumoare canceroasi ataci sistemul digestiv, alealimentagiei devine o sarcini foarte importanti. pegtele, produsele lactate, supele Ei ciorbele nu sunt Ce ne mai rimAne? Cerealele, frugtele gi legu. Nu este bine si combinim fnrctele Ei legumele, fie ele sau gitite, pentru ci au timpi diferili de digerare ore pentru fructe gi patru ore pentru legume. Totugi, bea orice combinaEie de sucuri proaspit stoarse din gi legume, penffu ci acestea sunt absorbite practic siEle furnizeazi cantitirfi mari de vitamine, minerale , toate aceste substanle fiind esengiale; in acelagi nu va fi nevoie si cheltuim energia organismului cu digestive. ln timpul aplicirii clismelor, pacienta putea consuma doar orez, hrigci gi cartofi copli. De aseea bea cam doi litri de sucuri pe zi. de sfecli Ei morcovi joaci un rol deosebit in anticancer (vez i cartea mea Cum s d trdim 1 5 0 de ani') . gtiingifice efectuate de-a lungul multor ani au dovedit sucuri frtneazi cre$terea hrmorilor, elimini celucanceroase vechi Ei lmbunitilesc funcfionarea enzircspiratorii (sucul de sfecli poate miri cu 400-lOOOo/o enzimelor). Rolul pigmenqilor din sucurile de gi morcovi nu este cunoscut prea bine, dar s-a dovedit

Vindecuea bolilor incurabile

=

=

1O1

experimental

ci

acegtia lncetinesc dezvoltarea celulelor

canceroase. Cea mai buni combinafie pentru pacienlii bolnavi de cancer este un amestec de patru pi4i suc de morcovi la o parte suc de sfecli. Ar trebui consumagi zilnic unu pAni la doi litri din acest amestec de sucuri, de fiecare dati in aceeagi

iti

l

ti

ilil

l

cantitate, la intervale de patru ore in timpul zilei, plus o por,tie la ora l noaptea. Unele persoane nu pottolera sucul dc sfecli, reac,tionAnd prin amefeli, slibiciune, incetinirea rit. mului cardiac Ai sciderea tensiunii sanguine. ln aceste cazuri, trebuie si limitim cantitatea la doar doui linguri pe zi, mirind doza treptat ln fiecare zi. De asemenea, putem inlocui sucul de sfecli cu suc de mere, adiugAnd doui lingud de vin rogu la un litru de amestec. Expe4ii sunt impA4ili ln privinfa momentului consu. mirii sucului de sfecli: uniiil considerimai eficient stors, al$i mai degnbi dupi o ori-o ori gi jumitate. Sucul sfecli proaspit gtors conFne de doui ori mai mult oxi activ gi fier activ, esen$al pentru hemoglobini. De aceea, mai bine pentnr pacienfii bolnavi de cancer si bea sucul sfecli proaspit stors. A$ adiuga ci este necesar gi pentrtr soanele invArsti a cirorrespinfie celulari este afectati. sumarea cu regularitate a sucului de sfecli Emanteazi trup intinerit, dinfi albi gi sinitoEi gi o protecfie de 809o potiva cancerului. Cancerul nu ataci doar trupul, ci $i mintea noastri. aceea, i-am cerut pacientei mele si petreaci un timp derabil cu exercilii care siL-i stabifizeze starea psihici. Dat ci nu era capabili si se linigteasci gi si-gi elibereze tensiune neloasi, a trebuit si o invif si practice autohip noza. Am trecut de asemenea impreuni prin zece regresil hipnotice, care au dus-o inapoi la experien,tele copiliriei. (ln

f1O2 i

Vindecuea bolilorincuabile

cazwi, cancerul este rezultatul unei traume din copitirnpurie.) Am abordat, pas cu pas, "ridicinile" psihocare ii menjineau boala activi. Avusese o copilirie fericiti: tatil ei era mai tot timpul beat gi le bitea, pe ea nama ei. Nu armsese jucirii gi nici dreptul de a-gi aduce acasi. Pe ansamblu, un tablou foarte urAt. $i nici ci de adult nu fusese mai buni. I se pirea ci nu poate nimic decAt cu mare greutate. Pentu toate acestea, vina pe paringii ei, in special pe tati, care o nedreptimulte ori in copilirie. tncercat si o conving in trmpul gedinlelor de hipnozi unor resenti.mente efectiv i$ ,consumi" corpul inal duce la cancer. Daci minia gi ura igi domini senti, ele te vor arde dinspre interior. Asemenea emogii de obicei, casi buni cu sinitatea. urmitoarea etapi a tratamentului, am invilat-o o de autovindecare meniti si declangeze plenarmecapotenjiale de apirare ale organismului ei, mecacare rimAn inactive la aproape tofi oamenii, toati

din interiorul propriului nostru corp de autovindecare) ne-a dotat pe absolut fiecare dintre noi cu o excelenti

personali, care confine medicamente impoEiva bolilor pe c:rre le putem contracta weodati. Tot ce si facem egte si invipm cum si o utilizim. de autovindecare are doui etape. Prima etapi ln relaxarea tuhrror mugchilor din sorpul nosurr. ln a doua, lansim in componenta subcongtienti a minlii un progr:rm de vindecare (exact ca un program de

=

103

ln ea o flaciri mici gi intensi sursa iubirii gi a eco_ nomiei de energie. lnchipuigi-vi ci flacira cre$te, vi umple tntreaga inimi Ei apoi se rispAndegte in intreg corpul, din cregtetul capului pAni in vArfurile degetelor de la mAini gi de la picioare. lncerca$ si simjigi cu_m aceasti flaciri porin.a tsrrpul, idituriinflamagiile gi aduce cu ea sinitate givigoare. Spunefi-vi in sinea dumneavoastri: ,Fiecare inspirafie mi aduce mai aproape de o purificare completi. Lumina din tnrpul meu este energia timiduitoare." Daci ave$i cunogtinli despre weun loc anume care congine o inflama;ie sau o umflituri, pune;i in acel loc mAna dreapti gi indripui$-va ciluminavindecitoare este emisi din centrul palmsi, topind umflitura, a$a cum razele soarelui topesc primivara zipada sau gheap. V-am 411doar un exemplu. Oricine are suficienti imagi_ nafie pentru a crea un scenariu propriu de vindecare. Cel mai lnportant lucru care trebuie amintit este si relaxafi mugchii gi si rulafi programul de vindecare in componenta subconqtienti a minfii. Putegi alege orice moment pentru gedinlele de autovindecare, dar cel mai bine este si le efectuagi cind au s nimsni pe aproape, ca si nu fifi interupS. Daci vi place Duzica in surdini, ascultafi piesa dumneavoastri preferati, pentru o mai btrni gi mai eficienti relaxare. AtAt bolnavii de cancer, cit gi profesionigtii care ii ingri_ Jesc trebuie si infeleagi ci optimismul, dragostea de viap gi oedinp pacientului in posibilitatea vindecirii joaci un rol decisiv ln victoria lmpotriva bolii. ln prea multe cazuri, bolaavii devin observatori pasivi, care agteapti miracole din partea doCtorilor. Asemenea pacienli stau pasivi in pat, rcfuzi si ia inigiativa gi sunt ingrozi$ ci vor muri, in ciuda hptului ci Ii s-a vorbit de sute de ori despre posibilitijile medicinei moderne gi despre cAt de important este si nu renungi vedegi

llll

I

ilt

to4

Viudecuea bolilor

=

inmbile

=

10s

lupti. Citi rneme atitudinea proprie a pacienfirlui nu se schimbi, toati aceasti "psihoterapie" provenind din surse exterioare nu are niciun efect. lnlituzrea prin operalie a tumorilor este o proceduri invazivi, in care sunt implicate sru4uri complexe ale organismului nostru. ln multe cazuri, operaqiile se pot comp.rra cu lncercarea de a repara un dispozitiv elegtronic folosind un ciocan gi o rangi. Adesea, opera;ia este ultima gansi, cAnd efectiv nu mai avem alte opFuni. Daci gi chintrgii decid ci nu se mai poate face nimic, paciennrl este trimis si moari acasi. Uneori, pacientul nici micar nu afli ingrozitorul adevir; doar membrii familiei lui gtiu. Nu ar fi mai bine si fim cinstifi cu ei, in loc si punem in sceni tot felul de s?ectacole? Asta i-arperrrite botnarnrlui se caute alternative care s-ar putea dovedi cu adevirat ultima gansi. Poate si pari o crrrzime, dar adevirul nu poate fi cnrd. Adevinrl nu omoari. Adevtnrl poate vindeca, daci persoana afectati gisegte suficient curaj gi tirie si il infrunte gi si il logeleagi. Oamenii au ignoratnulttinp principiile unei alimentalii moderate gi exercifiile fizice. Ei igi otrivesc plimAnii 9i sAngele cu fum de $gari, beau prea multi cafea 9i mininci dulciuri in cantiti$ uriage. Toate acestea soliciti la maximum capacitifle sistemului noslru de apirare. Corpul nostru ne implori si cooperim cu el, trimilindu-ne diverse semnale, dar noi le ignorim sau chiar le amufim, folosind diverse pastile. Vine un timp cind singura opfiune este si ascultim semnalele obositului nostru corp 9i si-l ajutim si se refaci' Avem gansa de a ne prelungi viap gi doar de noi depinde daci vom profita de ea sau nu. Si revin la pacienta mea: aceasta a trebuit si depuni eforturi serioase pAni ctnd s-avindecat. Pe lAngi toate metodele amintite mai sus, ea a trecut $i prin patru rutine de purificare

a

Ia rlli

106

Vindecuea bolilor incurabile

=

ficut diverse bii cu ierburi, a folosit fttamente ficut o mu$ime de exerci;ii fizice (in-

ce gi acrratice, a

dintre acelea concepute special pentru pacienlii bolde cancer), a urrrat o alimenta$e speciali gi a biut ceaiuri plante (zmeuri, coacize negre, urzici). Dupi gase luni in a muncit intens la sinitatea ei, a mers la doetorul care o pe moarte. Acesta nu a putut decat si biiguie: "I6d egti inviala; ctedeam ci..." A,g dori ca tofi cititorii mei si respecte urmitoarele prinoricAt de gravi poate deveni starea sinitifii lor. l. Credeli cu tirie ci avegi suficienti putere si luptaji cu boala. 2. Nu abandonafi niciodatA speranfa 3.

Iubifi-vi propriul trup

gi

ci vi vefi vindeca. propria minte.

Oricine ar trebui si inleleagi: cancerul este veriga finali un lung gir de boli. Nu este boala unui organ, este boala

sistemelor organismului nostru, dintre care unul primul. ln primul rAnd, cancerul este rezultatul unui de viafi nesinitos, al incapacitifii noastre de a face fati ui, al necunoagterii propriei noashe fiziologii Ei al nelegilor naturii. Eforturile care se concentreazi asupra luptei conEa unor ite tipuri de tumori au prea pufine Eanse de izbindi. omoari binecunoscugi politicieni, starud de film gi celebriti$, chiar daci toli acegtia au suficien$ bani ca si-gi iti tratamentele cele mai scumpe. Cancerul este rezulinevitabil al stilului de viali al mai tuturor oamenilor. ii acestei boli se afli ln noi tofi, din momentul in care Da$tem (el este ln memoria geneticA a nou-niscuqilor). are nevoie de timp pentru a se dezvolta gi a se maniMuI$ dintre noi nu tiim suficient de mult murim -

=

ro7

din alte boli, mai devreme. Cancenrl apare in diagnostice in special in farile bogate, economic dezvoltate. $i totugi, diagnosticarea timpurie a bolii nu garanteazi vindecarea, daci nu luim misuri radicale de schimbare a stilului de viap. Statisticile din firile dezvoltate nu ne dau prea multe speranle, tn ciuda echipamentelor medicale moderne, a substanlelor farmaceutice aflate la indemAni gi a inaltului nivel de pregitire medicali - un american din paffu moare de cancer. Locuitorii firilor subdezvoltate pur $i simplu nu triiesc destul de mult pentrr a face cancer. Ei mor din alte carf,ze, cum ar fi atacul de cord, accidente cardiovasculare gi altele asemenea.

Boli pe care le contragtim $i care ne ucid cu rapiditate lncercarea de a cerceta procesul de formare a mai multorboli nu necesiti aga de mult timp. Trupul nosbrr este unic, a$a cum sunt amprentele noastre digitale. $i totugi, bolile evolueazi, in linii mari, la fel. ln termeni simpli, orice problemi de sinitate, de la o simpli alergie sau eczemi pAni la cancerul instalat inr-unul dintre organe, este o dereglare a intregului organism. Putem si-i dim ce nume vrem, ea egte, in fapt, cauzatA de o acumulare a toxinelor. Acestea provin din doui surse: 1. Din lumea exterioari, prin hrani, aer, api, medica-

mente etc. 2. Produse in propriul nosb:u organism, ca rezultat al proceselor vitale gi al proceselor vitale ale bacteriilor care tdiesc in corpul nosb:u. Diverse tipuri de alimente nedigerate se depoziteaziin intestinul gros gi devin centre de inmulgire pentru bacteriile producitoare de toxine. Toxinele sunt absorbite prin perefii

1O8

i

vindecarea bolilor iucurabile

gi sAngele le transporti la alte organe, unde boli. Am si vi dau un exemplu radical, anume expeefectuate de nazigti in timpul celui de-al Doilea Mondial. Ei au luat conlinutul intestinului gros de la suferind de constipafie cronici gi au ficut din el un pe care l-au injectat in definu$ sinitogi. ln func,tie de de ser, injec,tiile au awt drept rezultat tulburiri ice, vase de sAnge diseuse gi apoplexie. hofesorul Zepp, de la Universitatea din Moscova, a scris secolului )O( o foarte interesanti carte, care tnci publicati, ! fost ca multe alte lucriri scrise de doctorii El a determinat, prin experiment, ci accidentele vascucerebrale sunt produse de inflamaqii ale urechii, care la lor sunt rezultate ale unor inflamajii ln gAt. Gitul se penfru ci rinidrii nu funcfioneazi crm tebuie. funcgionare a rinichilor e cauzati,de agternuturile de prea cilduroase gi de hainele cilduroase prea etan$e. de rinichi afe&eazirespira$a prin piele gi alte func,tii pielii. Proasta funcfionare a rinichilor gi a pielii produce de ficat, iar acestea sunt umate de tulburiri ln sistemul gi ln cel digestiv. Constipafia rezultati produce o (autootrivire) a organismului, lnsoliti de de cap. Vasele de sAnge din creier se dilati gi sunt gata rupi. CAnd un vas de sAnge se rupe, in cadrul unui mide apoplexie, dishugerile produse in creier pot afecta sistemele din organism, avind drept rezultate psihoze, , demenli, insuficienli auditivi, probleme cu rulburiri in intestinul gros, piefre la rinichi gi la biliari, reumatism gi multe altele. Cam in aceeagi perioadi gi in alti parte a lumii, profesorul Nishi remarca faptul ci99Vo din oamenii care mor boli au suferit de microaccidente vasculare in acele

= 109

zone ale creierului care sunt legate de miEcirile membrelor. Aceasti obsenralie l-a condus la orplicarea fenomenului mAi

Zona cewicald: alergii, pierderea auzului, probleme cu eczeme, probleme cu gitul gi tulburiri ale func.tionirii

nilor gi picioarelor reci. Persoanele care au pemanent mAinile gi picioarele reci suferi de tulburiri ale func$onirii

?nn

inimii, rinichilor. prezinti, de asemenea, o eficienfi scizuti. $i toate acestea sunt produse de constipagiile frecvente. Atunci cind hrana nu este suficient de bine digerati gi absorbiti, bucili nedigevaselor de singe gi

PHmanii gi ficatul lor

rate se desconpun ln intestinul gros. Unul dintre produsele secundare este monoxidul de carbon. Acegta se leagi de moleculele de hemoglobini Ei produce un compus toxic, care se acumuleazi gi produce distrugeri fir organism, in special in sistemul circulator. Nishi a tras concluzia ci cele mai impor-

tante organe din corpul nostru sunt creienrl Ei intestinul gros.

Doctorul american Abbot a publicat inainte de al Doilea Rizboi Mondial un studiu in care ficea legitura dintre anumite boli gi schimbirile suferite de coloana vertebrali. (Vezi coloani vertebrali bolnavi inseamni un organism "O bolnav" de la pagina 13 a cigii mele Cum sdtrdimT1O de ani.) Diverse migciri corporale pot produce dislociri aproape insesizabile ale vertebrelor coloanei. MuEchii din jurul vertebrei dislocate se inlepenesc Ai o impiedici si revini la pozila ei norrnali. Rezultatul egte o inflamagie tot mai accentuati a nervilor gi a mugchilor gi limitarea posibilitilii noastre de miEcare. O vertebri dislocati creeazi o presiune asupra nervilor care fac legitura cu divergi muEchi gi diverse org:rne. Daci un nen/ este apisat un timp indelungat, organul care depinde de acel ner:vva cipita stiri patologice greu de vindecat. Urmitoarele probleme de sinitate sunt asociate cu dislocapile din secliunile corespunzitoare ale coloanei vertebrale:

11o

Vndecarea bolilor incurabile

=

i

tiroide.

astn, dureri ale pir4ilor inferioare ale bra, dureri de spate, tulburiri ale funcfionirii vezicii biliare, cu ficatul, ulcere stonacale gi duodenale, boli de probleme cupielea (acnee, iritaFr, eczeme, funncule). Zona lombarri.' hemoroizi, probleme cu vezica urinari, menshrral neregulat, dureri menstruale, impotenli, la genunchi, lumbago, dureri lombare, proasti circua sAngelui la picioare, glezne umflate, picioare reci, pislibite, crampe musculare la gambe gi coapse (circei). ftlburirile de sinitate reflecti un stil de viati nenepotriviti, respira$e incorecti, somn - alimentafie gi gAnduri negative; toate acegtea le purtim cu noi copilirie pAni la bitrinefe. tungul gir de probleme de poate f provocat de schimbiri minuscule in coloana , produse la rAndul lor de pozilii incorecte de gi de lipsa exerciliilor fizice. Schimbirile pot duce la insutrcienti a pielii gi la un deficit de oxigen in Procesul se amplifici daci ne lmbricio prea cilgi daci neglijim orerci$ile aerobice gi acvatice. pielea nu respiri suficient, vor fi influenlate negativ ca ficatul Ei rinichii (pietre, capacitate de filnare De asemenea, vom avea parte de schimbiri negative toracicd..'

sAngelui.

Glitatea proasti a sAngelui poate produce disbrrgeri ale , crampe musculare la picioare, carii dentare, o stare a pirului gi unghiilor, insuficienfi cardiaci, cu ochii, cu urechile gi, in final, probleme la creier. fur$e ineficienti a ficatului gi a rinichilor conduce la

gashointestinale (indigestii, arsuri stomacale) gi

=ru

l

boli la stomac Ei duoden. Pe l6ngi acestea, rezultatul consta gi in constipa$e gi auto-otrivirea aferenti, lnsoqite de afec' giuni ale nenrilor gi tulburiri psihologice, dureri, slibiciune, insomnie gi in final ruperea unor vase de sAnge din creier. Chiar daci acestea nu ne omoari, ele ne vor paraliza mem' brele, pentu ci distrug acele zone din creier care ne contro' leazi migcirile. Membrele paralizate gi reci afe&eazA in mod negativ surea inimii, a vaselor de sAnge gi a rinichilor. Foarte posibil si ne pasci in acest caz bolile de inime, cancerul sau boala Al' zheimer. $i asdel cercul se lnchide. Evident, ordinea aparifiei acestor boli poate fi diferitl pentru diferite persoane. este specific fiecirui "Scenariul" individ. Uneori, diverse boli survin simultan. Putefi folosi propriul dunneavoastri exemplu, sau poate cel al unei rudc sau al unui prieten, pentru a analiza legitura dintre stilul de viafa gi starea sanitifii.

Cancenrl

il

cregtem noi ingine...

Printre pacienfii mei s-a numirat gi un biiat de doisprezecc ani, car€ suferea de doi ani de atacuri de ash. Avea fala umflati gi o piele galben-palidi. A fost batat cu hormoni Ei a devenit serios supraponderal, drept care nu putea participa la activitigile fizice de la gcoali. A.m remarcat o proasti ali. niere a vertebrelor. Pentru el, si se joace cu mingea, si meargl pe bicicleti sau si lnoate erau doar niEte vise frtrsroase. Aveam in fafa ochilor un biiat nefericit de doisprezece ani, care nu se putea bucura de copilirie gi care era aProa' pe handicapat. Iarviitonrl lui pirea gi mai sumbru, Pentru ci astmul brongic este o boali cronici foarte greu de vindecat. Am intrebat ce ii place si minAnce, iar mama lui

It2

i

vndecareabolilorinruabile

informat carne, supe, produse lactate, produse de pati_ gi dulciuri. Niciodati n-am si-i tnteleg pe acei parinfi care igi iubesc te copiii gi fi trateazi cu bomboane, inghefati, biuturi gi alte produse foarte bogate in zahir. Ei nu inleleg ci aceste produse se fransformi in otrivuri gi rimAn in copiilor lor pentu tot restul viefii. CAnd aud toate acelea despre boli ereditare, ldsssl imi sti pe limbi btervin gi si spun cinubolile suntmo$tenite. Mogtenim Dod de viafi nesinitos. pus alti intrebare, despre exercigiile lui fizice de di_ gi alte activitifi menite si-i cileasci trupul. A reiegit I nu are asemenea obiceiuri. Mulfi copii sunt astizi de obezitate, au probleme cu vederea gi infecfii ci igi petrec mai tot timpul uitAndu-se la televizor sau pe computer, in loc si se joace afari. Am continuat cu lntrebirile puse mamei biianrlui: ,.Cum ii place si doarmi?" .Saltea moale, perni indti, plapt'mi groasi, cilduroasi." .Face des rogu ln gAt sau grjpil?"

Ja." '.Are scaune regulate?" Alci mama a ridicat din umeri.

.Sincer, nu gtiu." lram lntrrebat pe biiat cum sti cu afari", ceea ce l-a "iegitul si rogeasci. greutate gi e tare gi ln bucigi rotunde. de des te doare capul?" pCel pufn o dati pe siptimAni.,, c.tr

atunci ce faci?" .!limic. Stau ln pat gi marna imi dA o pastili."

!us

l

Era un copil, un individ care abia igi incepea viafa, 9i din poceea ce vedeam in modul lui de viafi era deja un candidat

tenfial la pavilionul cancerogilor. conform statisticilor' in lumea occidentali, un copil din patru are probleme respiratorii, unul din cinci, tulburiri gastro-intestinale, unul din

vom imbolnivi Ei vom muri prematur, fie ne schimbirn de viala gi ne bucurim de o sinitate sclipitoare. O veche s?une ci: ,doctoriitlateazi, natura vindeci". Corpul se poate lupta cu orice boali, daci ii creim condiFile si-i permiti si-Ei foloseasci sistemele naturale de api:are.

De

iil

Nishi de preintAmpinare a cancerului

Natura are

griji

de cei care

triiesc in armonie

cu legile ei'

un copil se na$te, el inqiri aer gi curAnd i se face o baie - primul lui contaet cu apa. CurAnd dupi aceea' este expus la lumina soarelui 9i vine in cu solul' Oamenii ."r. -o, spun adio luminii soarelui, inceteazi si mai respire gi sunt ingropali ln pimint. Ce se lntimpli intrc nagtere gi moarte se leagi in mod indisolubil de lumina soa' reiui, de aer, de api 9i de pimAnt. Soarele ne di energie' aenrl ne fwnizeazil oxigen, apa ne umple celulele, iar pi' mintut ne brinegte. Aceste legi ale naturii sunt universale CAnd

i

I

L

i

l

meu cu bolnavii de cancer, am folosit intotdeauna Nishi ca pe un element esenlial in terapie. Acest nu este impresionant precum complexele echipacu radiafii sau alte maginirii care ajuti echipele de chiln silile moderne de operaFe; Ei totuEi, el di rezultate \6voi prezenta cdteva exemple de folosire cu succes a Nishi (luate din arhiva profesorului Watanabe), putefi judeca cu propria minte.

o

gi neschimbate.

K. Majra, ln vArsti de 75 de ani, a fost diagnosticat cu c:rncer la plimAni in august 1958. A rcfuzat de acord cu operafia. Analizele efectuate la alt spital din Tokio au confir:nat diagnosticul. A fost tratat in spital timp

sicrei,mmediiartificialegisievitirnluminasoarelui'Ne otrivim aerul 9i apa gi inlocuim hrana naturali cu produsc prelucrate gi irnpachetate in ambalaje atigitoare' Vrem ca

ficultefi in respirafie. O radiografie ficuti in luna a doua a gederii lui in spital a aritat aceeaEi pati neagri pe plimAn gi unamiritiinregiuneainimii. Ultima era

Oamenii nu vor si triiasci in conformitate cu legilc naturii gi in schimb au parte de boli 9i suferinfi' Am inceput

toati hrana noastrA si fie gustoasi, dulce, gititi 9i caldi' Va' loarea nutrilionali a acestor alimente prelucrate este adesea redusi. intreaga noaslx; vigoare se duce adesea la vale' Singele poluat transpofte otrirnrri care produc boli' inima pastili din este slibiti, iar creierul se deterioreazi. Nicio lume nu ne va mai putea ajuta atunci cAnd intregul nostru trup v:t deveni o mlaEtini stituti 9i murdari' Avem o alegere:

174

Vindecarea bolilor incurabile

= =

de doui luni, ceea ce i-a produs o slibire generalizati, o pierdere treptati a poftei de mAncare Ei serioase di-

trn efect secundar al medicamentelor, care afectaseri circulafia singelui gi a limfei. Respirafia i-a devenit aproape imposibili. Se pirea ci nu mai avea nicio oppune Ei ci nici micar o operalie nu avea vreo gansi de reugiti. A fost externat in luna decembrie. O rudi i-a sugerat sistemul Nishi. A folosit in fiecare zi urmitorul complex:

!ns

1. Terapie aerobici 2. Duguri alternative, reci 9i calde pal3. Consum de biuturi preparate din fmnze de mier (dactyl), foarte bogate invitamina C (doi litn

Pezi)

t1

+. gfectuarea unui set de exerciiii creat de dr' Nishi'

Masapugu, in var$i de 68 de ani, gi-a pierdut capacitatea de a vorbi gi a fost diagnosticat de doctorii din Osaka cu cancer la gAt. Radiafiile cu izotopi radioactivi nu au adus nicio fmbunetilre a situagiei. ln noiembrie 1958, s-a internat intr-un spital in care a efectuat terapia Nishi. Avea obiceiurinesinitoase fumapini la 40 de ligiri pe zi gi mAnca o mullime de dulciuri. Aceste obiceiuri i-au iritat gi mai mult zonele afectate

-

I

din gAt. Dupi doui luni de tratament, imbunitifirile l

noiembrie1959' si foloseasci sis'

au devenit vizibile Ei gi-a recipitat glasul. A fost in misuri si se externeze gi si continue tratamentul pe

tot restul vie$i'

contpropriu.7nL962, el atrimis o scrisoare spitalului, mu$umind pentru ajutonrl primit intrr restabilirea lui completi.

o Dupi o examinare amanunfiti la spital, lui T' Jumiki' in vtrsti de 59 de ani, i s-a descoperit un cancer la stomac. I s-a recomandat o opera$e chirurgicali' dar

a refuzat. A decis

el

si foloseasci sistemul terapeutic

Nishi.

I

Dupi o luni de terapie, greafa i se ameliorase Ei nicl stomacul nu-l mai supira. Peste un an, scria o scri' soare ln care relata ci se simte bine' Era recunoscitor pentru tratamentul care i-a vindecat cancerul de lr stomac fXri oPeraPe.

si aibi in vara tui 1958 dureri abdominale in timpul meselor'

o Iszizuko, ln virsti lr

de 61 de ani, a tnceput

ii deveniseri negre, din cauza singelui ames' i-au tecat cu fecale. Doctorii de la spitalul din Osaka gisit un cancer la colon. A refuzat si se opereze 9i s-r internat in alt spital, unde a aflat de sistemul tera' peutic Nishi, care in cele din urmi l-a condus spre o vindecare comPleti. Scaunele

116 i

vindecarea bolilor inorabile

Gojono Sato, in v"arsti de 49 de ani, suferea de puternice hemoragii uterine, din cauza unui cancerla uter.

internat ln spital pentru opt luni, pentu a se supune tratamentului Nishi. Primele rezultate s-au vizut la sfArEirul primei luni: starea eifizici s-a imbunitifit, iar hemoragiile mai puternice pdrtau cu ele bucili de fesut mort. Atunci s-a erfternat din spital $i a continuat tatamenfirl acasi, ajutati din cAnd in cAnd cu sfaturi prin telefon. Hemoragiile ctr fiagmente de fesut mort au mai sunrenit in trei rXnduri. Examinirile ulterioare terminirii tratamentului au aritat ci este complet sinitoasi. Doctonrl care i-a recomandat inifial operatia a fost uluit de aceasti vindecare gi a spus: .Ai mare noroc. Probabil ci diagnosticul a fost S-a

pus gregit."

cazuri vechi de peste 40 de ani. Sistemul teraNishi este folosit cu succes chiar gi aziTn Japonia

=

r77

cu 1990, multe clinicl au inceput si foloseascl de medicini alternativi din Rusia aceasti metodi.

in tratamentul cancerului. incepAnd

Eu gi colaboratorii mei o folosim, cu unele modificirl (adaptiri la altfel de climi, alimente diferite etc.) inci din 1986. Nu am ficut statistici, pentru ci pacienfii mei aveau oricum dosare medicale, dar am pistrat scrisorile de la pa' cienfi in care acegtia imi raportau rezultatele fratamentulul efectuat acasi. Am si vi prezint aici pe scurt cAteva cazrti' Natalia D., in varsti de 44 de ani, a fost diagnosticati in 1986 cu canceruterin, care se intinsese gila sAni. IniSal, doo torul ei a insistat si se supr:ni imediat unei opera$i. Paci era in foarte proasti formi.fizictr, avea o piele cenugie, chirciti tot timpul, iar gura ii mirosea urat. rftzand, ci ezi doctorul a fogt de acord cu aminarea operaEiei cu opt mini. El a inleles gocul unei femei de 44 de ani la gAndul igi va pierde organele reproductive gi sAnii. Natalia a nuat si munceasci la slujbi, dar sogul ei a preluat munc din casi (este foarte important si ai parte de inlelegerea susEinereacelor dragi ln perioadele de boaH). Ea a conti terapia efectuAnd exercigii aerobice de doui ori pe zi. A ceai ficut din frunze de coaciz negru, micege gi zmeuri' ficut duguri alternative reci 9i calde. A efectuat sefirl de exer cifii din sistemul Nishi. De asemenea, Ei-a curifat i gros prin clisme gi gi-a limitat dieta la fructe crude, nucl, tirAle, orez, cereale calde gi legume fierte, suc de morcovi suc de sfecli. Peste trei siptimAni, pielea ii era acoperiti cu pete roqii vaginul ei emana ,o Putoare lngrozitoare". Era un semn trupul ei incepe si se curefe singur. Apoi a trecut printrpost de gapte zile. Abiut doar api, adiugAnd la fiecare o lingudfi cu ofet de cidm gi una de miere, pentru a

It8

i

Vindecareabolilorincurabile

adecrrat d vitaminelor gi al mineralelor. Dupi post, are nevoie de o perioadi de readaptare la fel de lungi,

care se poate relua alimentalia obignuiti. ln urmitoatapte zile, a biut doar sucuri proaspit stoarse din cinci de fructe gi legume de diferite culori gi a mAncat doar gi legume.

tn ultima ei alimentagie, a fost atenti la

combinarea diverselor tipuri de alimente. ta sfirgitul perioadei siptimAni s-a dus, temitoare, la doctonrl ei. Dupi exa, doctonrl a spus, incapabil si-Ei ascundi uluirea: vine si cred ochilor, cum ai ficut-o?" Dupi ce a astntreaga ei poveste despre vindecarea ei rapidi gi comel a exclamat Jrebuie si le spun tuturor!" prim.it scrisoarea ei la un an dupi ce a terninat tata. Se simfea sinitoasi, lucra Ei se bucura de viap. problemele legate de sinitate, unii dintre noi suntmai (vi rog si nu vi simgli jigniF) 9i unii sunt mai harnici. i agteapti si fie ajutali de a{ii. Ei cred ci si-fi ingripropria sinitate lnseamni si lagi totulln seama doctoCei harnici vor si se ajute pe ei lngigi, descoperind adecauze ale bolilor, dar nu gtiu lntotdeauna cum si o Cirfile mele sunt destinate acestor oameni harnici. Cei a

ar trebui si reflecteze la lnfeleapta zicalloccidentali: nu face nimic pentru tine inainte de a-gi satisface

necesitifi". Nu trebuie si lagi cele mai pretioase - sinitatea gi viala ta - pe mAinile altcuiva. Vom 7n zadar venirea unei miraculoase vindeciri din dtcuiva nimeni nu se poate ocupa mai cu succes de ta decAt tu insufi. Este nevoie de voinli puternici, hirnicie, cunoa$tere gi erperienfi pentm a care este drumul care ne duce spre sinitate. $i, cum se gtie, cei care cauti vor gi gisi.

=

119

Medicina moderni folosegte trei metode principale de tratre a cancerului: chimioterapia, radiafiile 9i operafia, Dupi cu-m am s?us mai sus, aceste metode se mirginesc la a trata simptomele. Abordarea corecti este aceea in care se identifici gi sunt atacate cauzele. ln conformitate cu ceea ce se cunoa$te in prezent, principala caaziaaparigiei tumorilor este incapacitatea sistemelor de apirare ale corpului de a sc ocupa de celulele canceroase. Aici este punctul ln care trebuic si ne concentrAm eforturile de prwenire Ei tratare. Sistemul complex Pe care vi-l voi prezenta aici nu a fost supus niciodati unei analize gtiingifice. El poate fi judecat doar pe baza mirturiilor persoanelor care au suferit dc cancer, au reugit si-l inf€ngi gi acum sunt Perfect sinitoase. Nu l-am publicat niciieri, dar studeniii 9i colaboratorii mel poate ci au folosit unele dintre elementele lui. Remarci im' portanti: Sistemul se poate folosi independent de alte tua' tamente Ei medicamente luate. Punctul lui forte este mo bilizarea mecanismelor de apirare proprii corpului. Partea a sistemului este ci el ii cere pacientului o per' "neplicuti" manenti concentrare asupra ingrijirii propriei sinititi' Sis' temul necesiti mai mult timp pentru a-gi dovedi eficienla in cazurile mai grave; cazurile mai pufin grave sunt rezolvatc relativrapid. Persoanele carie se supun acestui sisteminvali o metodi de a-gi pislra o buni sinitate pentru tot restul viepi, Sistemul a fost proiectat pornind de la: 1. Lucririle lui Ivan Pavlov, fiziolog rus' care a proput ideea ci organismul uman este un sistem cu autore' glare, autovindecare, autosusfinere, autoregenerare gl

autoimbunitifire. 2. Lucririle lui Ugolev, erq)ert nrs ir domeniul digestiei, 3. Lucrerile doctorilorNorananWalker 9i Max Gerson in

domenir:l

L2O

!

tratirii

4. Metodele de purificare corporali folosite de vindeci-

torii tibetani. 5. Hidroterapia gi alte metode de imbunitigire a tifii, propuse de S. Kneipp gi Porfirlvanov.

imuni-

6. Exerciliile fizice propuse de dr. Katsuzo Nishi pentru

tratamentul cancerului. 7. Propriile mele observagii de la secSa de medicini ne-

convenfionali a Institutului pentru Sinitate din Moscova.

Hipocrate spunea: Dacd bolile fac parte din ordinea naturald, tot naturald este Siindecareqlor. Nune rdmdne decd.t sd gdsim acegte

indecdi. trrm s vom face? Trebuie si triim in armonie cu legile Iati citeva misuri neces:rre: L lnvipgi exercilile de respirafie (Cum sd trdimt5O de ani,p.86) 2. Schimbali-vi obiceiurile alimentare (op. cit., p. 120) 3. BeEi sucuri din legume gi fructe proaspit stoarse 4. Folosili terapiile aqratice de imbunitifire a imunitafii (bii, sauni, duguri alternativreci gi calde (op. cit., p. ilf) 5. Amplificagi activitigle fizice proprii (op. cit. pp. 67-68, 76-81) 6. Folosilirutinele depurificare corporali (op. cit., p.21g) 7. Efectuafi setul de exercifii Nishi de preintAmpinare a

cancenrlui

8.lnvi1ali si vi controlagi psihicul (emofii, gAnduri gi dorinle, op. cit., pp. 164-165) O dezvoltare a tuhrror acestor puncte se poate gisi peste prin cir,tile mele. Iati cAteva sfaturi legate de obiceiurile

cancerului.

Vindecmabolilorincurabile

iu

1. Elimina$ reptat din dieti toate produsele alimentare rafinate gi excesiv de prelucrate (cArna$, sendviguri, margarini, conserue de orice tip, olet din alcool rafinat, fiini albi, supe instant, sosuri etc.) 2. Limitali cAt de mult putefi aportul de zahir gi de

produse con$nAnd zahAr, ca gi inlocuitorii dietetici ai acestuia (folosigi miere in locul lor). 3. Limitafi cit putefi de mult aportul de substanle stimulante (cafea, ceai negru, alcool - tirie). 4. MAncagi cAt mai pufine grisimi animale (unt, brinzi, carne grasi). 5. Limitafi la minim consumul de produse de panificalie care con$n drojdie.

Putefi include in alimentape cereale, otez fiert (cel mai bine orez nerafinat), fructe Ei legume (cel pulin cinci tipuri, atAt fierte, cit gi crude), pegte, pasire, germeni de griu, brAnzi (o felie-doulpezi) 9i oui (de trei ori pe siptimini).

vi planfficap meniul, respeca$ unnitoarele reguli: mAncafi alimente oferite de sol, cel mai bine din zona dumnqivoaslrC geograffci, cnrde sau gitite, miere, oui 9l lapte bitut. fine$ cont de principiile de combinare corecti a produselor alimentare (tabelul 2, pagina 56). Iati alte Cind

citeva sfaturi privind alimentatia dumneavoaslri: o Ordinea coregti este suc, salati gi apoi felul principal. MAnca$ carbohidragii (cereale, cartofi, fructe, legume gi alte produse vegetale) lnainte de prinz gi proteinele (peEte, branzi, alte produse animale) dupi-amiaza. o Cel mai bine este si luagi doui mese pe zi. Daci vi se face foame intre mese, mincali fructe gi legume sau beEi ceai din frunze de zmeuri, mure, mesteacin sau coacize negre.

o Mestecafi complet

fiecare imbucituri (25-30 de ori pentru persoanele sinitoase gi 50-70 de ori pentru persoanele bolaave).

o Befl sucuri de fructe gi legume proaspet mAncati salatele inainte de felul principal.

stoarse $i

Una dintre cele mai importante descoperiri ale secolului

ln domeniul alimentaliei a fost teoria digestiei. Conform i teorii, pe lAngi stomac Ei intestinul subflre, la digemai participi gi vasele de sAnge. Iati de ce o alimentafie nu reslecti principiile fuadamentale ale nutriliei va ln mod sigur la probleme de sinitate. Vechea idee conform cireia intestinul subgire produce un flux de substanle nutritive a fost infilrnati de citre , care a aritat ci exi$A de fapt cinci asemenea fluxuri. dintre acegti curenfi transporti peste 30 de hormoni gi substange inrudite cuhormonii, produse de cifte intestin de citre flora lui bacteriani gi jucind un rol esenfial nu in procesul digestiv, ci gi ln alte funcfii fiziologice ale organism. Masa celulari combinati a intestinului a florei lui bacteriene este mai mare decAt a tuturor glanlor endocrine. Intestinul subflre gi bacteriile lui produc identici cu cei produgi de sistemul endocrin. pe aceaSta, microflora din intestinul sublire poate prohormoni, vitamine gi aminoacizi esengiali. Iati de ce tulburare in evolugia microflorei (de pildi, din cauza irii antibioticelor) sau crearea oricirei imprejuriri paice in evolulia ei (de pildi, rezultAnd din folosirea exa produselor alimentare rafinate gi gitite) distrug sishorrronal al organismului. Apropo, teoria explici la fel de uEor aparigia unora dintre cele mai rispAndite, cum ar fi tulburirile de fi:n$onare

l

122

i

vindecareabolilorincurabile

r23

Acestea sunt rezultate ale unor probleme digestive. Principala cauzi a dereglirilor la tiroidi sunt nAncatul prea rapid, combinarea incorecti a produselor alimentare gi biutul la masi. lncercaii si schimba$ aceste obiceiuri

la glanda

tiroidi.

tiroidei vor dispirea. ci bolile de care suferi cei mai mul$ oameni vin din tulburarea microflorei. Bolile apar in copilirie daci sugarului i se dau lapte de vaci Ei alte produse, ln locul laptelui matern. Acest lucm inlocuiegte ferrrentafia nonnali 9i sinitoasi a laptelui cu procese de putrefacgie care otrivesc trupul copilului Ei ulterior dau nagtere la alergii, nas infundat, infecgii cu stafiIococi, probleme la sinusuri gi sute de alte probleme de sinitate. Aceasta este cauza pentru care ar trebui si bem sucuri proaspit stoarse inainte de fiecare masi, pentru a ne iatiri sistemul hormonal 9i a aduce suficiente vitamine, minerale gi micro- gi macroelemente. Sucul ar trebui si fie urmat de o salati din cel puEin cinci tipuri de legume (de pildi, varzl, cartofi, sfecli, morcovi Ei ceapi)' gi problemele

Este evident

-

Aceste salate con$n toate fibrele gi alte substange esengiale irnportante componente ale alimentagiei, necesare pentru o funclionare normali a sistemului nostru digestiv gi a cor-

pului in general. Deficienla de fibre din alimenta$e conduce la schimburi neregulate ale colesterolului 9i ale hormonilor. De asemenea, ea promoveazi apari$a pietrelor. Flora bacteriani se hrinegte cu fibre 9i le transformi in vitamine 9i aminoacizi esen$ali. Acegtia fac ca intestinul gros si firncacest ,tioneze gi si transporte alimentele mai departe. Iar lucru este cu atAt mai important cu cit mulii dintre noi duc o viafi sedentari. Fibrele accelereazi inliturarea toxinelor din organism 9i ajuti la refinerea ionilor necesari de potasiu, cdciu, sodiu 9i magneziu. Fructele gi legumele sunt bogate in fibre. Ele sunt

724

i

in special pentru persoanele in r€rsti cea mai metodi de a preintAmpina aparigia diabetului- gi a obe_ . Cei care gi-au pierdut dinfii deja (din cauza consu_ exagerat de mAncinrri gitite gi dulci) pot si_gi radi gi legumele de rizitoare de plastic sau si bea sucuri stoarse con$nAnd Ei pulpa frucftlui, astfel incAt si in organism cit mai multe fibre posibil. po$ si-!i i simfitor sinitatea daci vei cipita obiceiul de a mesele in acest mod. Persoanele care minAnci multe iguri, supe gi carne prezinti o dereglare a mecanismu_ de reglare a poftei de mAncare. Acegti oameni sunt tot fldmAnzi. Supraalimentafia conduce la obezitate gi la bucilile nedigerate ale mesei.

:a cu

Nishi de prevenire a cancerului include: Dormitul pe o saltea tare, crr capul pe o perni tare. 2. Efectuarea exerci$iului "pegtelui": ageza$i-vi pe spate, puneF mAinile ln zona vertebrelor cervicale a pafta $i a cincea, lndoiji coatele gi menfinefi intregul corp cAt igi picioarele unul de altul gi ioarelor spre cap. lmpingef Ei pelvisul spre podea. Acum lncepegi si efectuali migciri rapide, ondulindu_vi

l.

nealinierilor din coloana vertebrali. El muti vertebrele la loc tn pozijia lor corecti, inliturand presiunea exer_ citati asupra vaselor de sAnge gi a terminafiilor ner_ voase (terminaliile neryoase sunt cauza

multorboli).

"ciupite"

vindecarea bolilor incurabile

=n5

3. Exerci;iul gAndac'ului: intindegi-vi pe spate, punefi sub

git o perni semicilindrici rigidi, intindefi brafele 9i

picioarele in sus (suficient de sus asdel incAt labele pi cioarelor si fie paralele cu podeaua). Apoi scutura$ picioarele gi bralele, ca un gAndac risturnat pe spate. Efectua;i exercifiul l'mp de un minut-doui in fiecare

dimineafi gi in fiecare seari. Care este secretul aceshri exerci$u? Cu tofii cunoa$tem beneficiile alergatului pentru starea sanitifii. Exercipul ne "gAndacului" oferi acelagi efect,Ibri insi a ne solicita inima gi arti culatriile, lucru foarte important pentru persoanele slibite, cu mobilitate redusi sau forfate si stea la pat. Exerci;iul amelioreazi circulafia sanguini in corp, in special in membre. 4. impreunzrrea palmslor gi a labelor picioarelor: acesl exercifiu se efectueazi in patru etape. El ajuti la readucerea la normal a balanlei energetice a corpului. O persoani sinitoasi posedi aceeagi sarcini eleeuici in partea stAngi $i in partea dreapti a corpului. Tulburarea acestui echilibru poate conduce la boali (este modul in care se pun diagnostice bazate pe auri). Etapa 1: lntinde;i-vi pe spate, impreunaEi 9i despir,tifi palmele dezece ori, impingind cuputerevArfi:rile degetelor unul in altul. Etapa 2: lmpreunagi-vi palmslg. Apoi, cu bralele paralele cu torsul, deplasaji mAinile in susul gi ln josul corpului, ca Ei cum ati incerca si il tiia{i in doui (de 10 ori). Etapa 3: Punefi labele picioarelor una lAngi cealalti, apoi ridica;i-le gi deplasafi-le lnainte gi inapoi de 10 ori, efectuAnd in acelagi timp gi ,tiierea" descrisi in etapa 2. Etapa 4: Stali intingi cu ochii lnchiEi, cu palmele impreunate gi picioarele lipite, timp de 3-5 minute.

l

ii

lil

li

126

i

5. Exercifii pentru regenerarea vertebrelor cervicale gi

imbunitilirea respirafiei

o

Aqezafi-vi pe un scaun, ridicafi gi coborAp brafele de 10 ori.

o lnclinaF

capul spre stinga gi spre dreapta de 10 ori,

incercind si atingefi umerii cu urechile.

o lnclinaF capul inainte gi inapoi de 10 ori. o lntoarcefi capul spre stAnga gi sfre dreapta de 10 ori. o lntinde$ brafele in fafi, cu palmele indreptate una spre cealalti, apoi lntoarcefi capul spre stinga gi qpre dreapta de 10 ori.

o lntindefi

brafele deasupra capului, cu palmele paralele, apoi intoarcegi capul spre stinga gi spre dreapta de 5 ori. o PlasaF degetele pe partea superioari a umerilor gi impinge$ umerii inapoi cAt mai depar.te posibil (inchipuifi-vi ci wefi si stoarcefi un mir intre omopla$). ln acelagi timp, imFingeS birbia inainte (ca o lebidi care igi intinde gatul).Acest exercifiu relaxeazi vertebrele gi mugchii gAtului, ceea ce mai departe va inbunitili circulalia sanguini in creier gi va normaliza funcfionarea sistemelor nervos gi digeStiv. Efectuali acest exercigiu in fiecare dimineafa gi seari, cite trei minute. o StaF agezagi pe o margine de scaun, sprijini$ palmele pe genunchi, inchidefi ochii gi leginali intreg corpul spre stAnga gi spre dreapta. Concomitent, umflap gi dezumflaji abdomenul, urmAnd acelagi

ritu. Consider ci acest set de exercilii este cel mai bun dinee din mai multe motive. ln primul rAnd, niciun alt set de

Vind."ureabolilorincurabile

=n7

exercif,i nu reintinere$te corpul intr-o asemenea misuri. ln al doilea rAnd, se gtie cijaponezii au capacitatea de a acumula cunogtinfe, inclusiv cunogtinfe medicale, din alte pi4i ale lumii, alegAnd gi pistrAnd ce este mai bun. in al treilea rAnd, datele statisticejaponeze dovedesc inalta eficienli a acestui set de exercilii in cadrul terapiei anticancer. ln al patrulea rind, mibazezpe propria mea experienfi cu acest set de exercilii, pentru ci l-am folosit pentru a corecta niEte probleme foarte serioase la coloana vertebrali, reuqind si-mi recapit buna stare fizici gi psihologici.

lAngi etapele menlionate mai sus, existi 9i unele misuri suplimentare, care completeazi aceasti terapie. 1. Sugeli ulei vegetal (de trei-patru ori pe zi). 2. Betri ceai ficut din frunze de zmeuri sau coacize negre (unlitru pezi). 3. Mincaf, in fiecare zi o coaji de ou pisati. Pe

4. MAnca$ foane multe alimente bogate in fito-estrogeni (boabe de soia, fasole, varzl,broccoli).

Adiugali usturoi, ceapi, ridichi 9i seminfe de mugtar in mAnciruri. Acestea coniin antibiotice naturale. 6. Mdncali multe vatzi acti gi caslravefi murali (bune surse de vitamina C).

5.

7. Include$ fu alirnentafie produse bogate in fier gi cupru

(mere, cipguni, zmeuri, sfecli, coacize negre 9i morcovi). 8. MincaS produse care conlin seleniu, zinc, fosfor, magneziu, vitaminele E gi B (germeni de grAu, oviz, orz, mei Ei tirafe). 9. Folosifi iodul - o substanli foarte folositoare in prevenirea gi tratarea bolilor (vezi remediul nr. 34).

128

!

DIUL NR. 34 promoveazi concentratii mai mari de te in singe, actleazl leucocitele, mic$oreazi nivelul ui, curifi vasele de sAnge.) i o lingurifi de iod (pentru uz extern) cu 50 milide api caldi (riciti dupi fierbere), adiuga$ o linguri de ni de cartofi (amidon), puneF totul intr-o oali gi fierbeli foc mic, amestecAnd permanent in timp ce adiuga{i inci de mililifi de api fiarti, apoi mai fierbeg lnci un minut. cate 4-6 lingurile o dati la doui zile, pAni cAnd eSte epuizat, apoi preparafi aceeagi cantitate gi rerutina. Notd: Daci sunteti diagnosticat cu cancer in stadiul trei patru, cancer care s-a rispAndit gi in alte pi4i ale coriar doctorii nu vi dau nicio Eansi de vindecare, incerurmitorul remediu. te imunitatea gi

IUL NR. 35 intr-o cani 30 de mililitri de ulei de floarea-soasau de misline, nerafinat, cu 15 mililitri de alcool (960/o). Puneli un capac pe cani, scuturafi-o bine de doui minute gi befi pe loc amestecul. Nu befi gi nu nimic altceva. Repetali de trei ori pe zi, cu 30 de inainte de fiecare masi. Daci avefi greguri, mesteo bucati de coaji de limAie, pe care apoi o aruncafi. Reacest ciclu in trei perioade a cAte zece zile, intotla aceleagi ore, iar intre perioadele de 10 zile lua[i o de 5 zile. Dupi al treilea ciclu, lisafi si treaci un inde cel pufin 21 de zile inainte de a incepe urmitoarea . Nu urmali niciun fel de alte tratamente in acest indoarpernritefi-i organismului si se odihneasci dupi

Vindecareabolilorincurabile

=

r29

grict inin timp ce vi islrafi acest tratament' este terzis: pe acelea 1. Si urmafi orice alt tratament, enceptlndu-le prescrise de un doctor' a-l termina' Z. Sa intrerupegi tratamentul tnainte de prealabili' 3. Si reduceli doza f?iri o consulta$e intravenos' glucozi 4. Sivi isuali 5. Si be,ti alcool sau si fuma;i' Recomandiri suPlimentare

:

o FolosiF doar alcool rafinat cu o puritate de cel pufin 960lo' o Tratamentul poate fi inceput in orice stadiu al bolii' o Folosifi doar un tip de ulei de-a lungul tratamentului' o MAncafi tn conformitate cu indicaliile (inainte de re-

mediulnr. 34): nu urmafi niciun fel de alte diete speciale 9i nici nu$neF Post' o ReduceF Ia minimum.aportul de grisimi' o Pute$ lua analgezice care nu sunt opiacee puternice' Toate celelalte medicamente prescrise de doctorul

cu dumneavoaslri pot fi luate, cu exceplia formulelor hormoni. can' Acest tratament necesiti 3-4 luni pentm vindecarea luni 8-16 stadiu' doilea al cerului la stomac in primul sau riss-a penb:u al treilea sau al patrulea stadiu' cAnd cancerul parrai io alte pi4i ale corpului' Vindecarea este imposibill

pacientul-a unnat tratamentul bazat pe urinl' a con terapia cu urini ficutl firi o purificare completi pd; poate fi considerati sinucidere - ea poate provoca cirozlla ficat in 3-4luni' git o senzapc tn primele 4-lO zile,s-ar putea si simgi$ in dispirea in de arsuri gi de umflare' Aceste nepliceri vor

Lcl

14-78zldle.

13O i

vi.de"ar.abolilorincurabile

Gite ceva care

sA

vi

dea de

gindit

legate de cancerimplici o mulqime de oameni de din toati lumea. $i totugi, cancerul rimine cauza deintr-un caz din trei. Boala a fost prima dati menlioin sursele antice, ln documente din secolul al XIIJea inaerei noastre. Cercetirile serioase au inceput in secolul XD(-lea al erei noastre. Astizi avem o listi cu peste 150 de i de cancer. Existi multe metode moderne de tatament, ind ultimele tehnologii apirute. Din nefericire, ln prea cazwi oncologii nu pot face nimic. ln ,Hud-szi", o veche scriere tibetani despre vindecarea , dogtorii din Antichitate considerau cancerul un fel microorganism parazit, care otrivegte gazdacu propriile fiziologice toxice. Sistemul circulator gi cel osos sunt afectate, ceea ce duce la dureri gi nepliceri ln articuoase Ei inimi. Doctorii tibetani numeau acei parazi$ albi". Pe misuri ce timpul trece, parazifii se transgi cresc in alte pirgi ale corpului, formAnd tumori neagri" sau cancerul. Pornind de la aceasti teorie, biochimigtii din Sankt peau incercat si identifice acel parazit. Cercetirile lor dovedit ci celulele canceroase nu sunt celule umane care auferit mutajii, ci Trichomonas, un organism parazitmo, care triiegte in noi tofl - una dintre cele mai vechi de pe planeti. Cercetirile au aritat ci Trichomonas are itate uluitoare de a se tansforma gi a se adapta la conin permanenti schimbare gi de aceea este dificil de De pildi, doze puternice de radiafle, care sunt oamenilor, au asupra lui Trichomonas un efect stimu, producAndu-i o dezvoltare mai rapidi gi ficAndu-l mai . ScipAnd de radiatie, parazi,tii se deplaseaz| din

=

131

l

I I I t1

I

rl

I

i I !

ll I I

il

in intregul or fesut in sange $i limfA, rispindindu-se astfel ganism gi incepAnd si se dezvolte in alte locuri. Poate dc aceea metodele cele mai folosite de tratament, chimioterapia gi radialiile, ugureazi tempor:rr simptomele, dar in cele din urmi amplifici boala. AnalizAnd dosarele pacienlilor carc sunt supugi acestor tratamente, descoperim ci atunci cAnd Trichomonas invadeazi fesuturile, invazia produce tumori' in timp ce ln sAnge vor apirea cheaguri. Exis6 gi o ipotezi conform cireia virusul HIV este con' limlinut in acegte protozoare monocelulare, nu in celulele me' ci Faptul obignuit. mod in consideri cum se fatice, a$a ln combaterea dicamentele antivirale sunt total ineficiente SIDA susgine aceasti ipotezi. Aceasta inseamni ci eforturilc noastre impotriva SIDA vor rimdne in van daci nu rez olvim

problema cancerului. Cum inri Trichomonas in organismul uman? Experimen' tele efectuate pe animale gi pe embrioni umani de doui sipti'

mini au depistat prezenfa parazitului in inimi'

creier,

plimAni, ficat, rinichi gi intestinul gros. Colonii care seaminl cu chisturile sunt descoperite de dentigti in gingiile pacienparticipat filor. Femeile cu vArste intre 16 9i 58 de ani care au Ia studiu prezentau infe4ii vaginale cu Trichomonas. Cercetiri efectuate pe un egantion extins al popula$ei, cuprinzAnd multe profesiuni gi zone geografice, au dovedit ci suntem cu tolii purtitorii acesnri pa:azit. El tdiegte in guri, in stomac, in sistemul uro-genital. Poate cilitori dus de sAnge Ei de limfi spre toate organele corpului. Produsele proceselorlui fiziolo' gice otrivesc sistemul nell/os, articulaSile 9i ficatul gazdei 9i multe altele. Aceasta comprornite imunitatea gazdei, tulbur,l meabolismul Ei conduce la nenumirate probleme de sinitatc' Curentul medical principal contemporan nu recunoa$tc validitatea acestei teorii, chiar daci nu existi dubii asupra

132 i

rpi teoriei gtiingifice care o susfine. Cele mai mari in_ de cercetiri din Rusia (Institutul pasteur de Epide_

gi Microbiologie, Institutul pentru Roentgenologie Radiologie Ei InstitutuI Otto pentru Maternitate gi Gine_ ogie) au confirmattoate faptele, tntr_un studiu desfigurat cinci ani.

iolo_Sie

Acceptarea acestei ipoteze ar insemna o schimbare radiI in conceptele deja incetitemte asupra tratirii cancerului. toate cheltuielile aferente de timp, bani gi alte resurse. Nu doresc ca prezentarea acestor fapte si faci cititorul si in panici. Ipoteza respectivi susfine ci tofi sunrem pur_ Li cancenrlui, dar ce rol joaci el ln viap noasbi depinde

de sistemul nostm imunitar. Ia inceputul secolului )o(, dr. et a demonstrat ci existi de tipuri de bacterii numai in lesutul nosbrr cerebral, intre numirAndu-se stafilococii gi bacteria tuberculozei. Asta nu neapirat ci vom muri din cauza bolilor cauzate de bacterii. Un corp sinitos posedi mijloace de apirare iva a mii de boli. MuI$ sunt factorii care contribuie la ena, alimentafia descoperi intreg gyanu despre cancer, oamenii care au chiar gi o mici gansi cupravieguire trebuie si ia ei ingiEi nigte misuri. ln timp ce analizam cazurile de remisiune a cancerului rcabinetul meu gi din afara lui, am remarcat un anumit Eel repetitiv. persoanele care vid moartea cu ochii sunt obicei suficient de motivate penffu a-gi modifica radical I de viagi (purificare corporali, alimentaFe judicioasi, transformarea atitudinii, schimbarea abordirii diver_ ot probleme etc.) igi imbunitigesc semnificativ imunitatea drept rezultat, lnving boala. hiu mai risipiS timpul. lnce_ si luagi misuri. Totul depinde nurnai de noi.

utnd."u..rbolilorincrrrabile

=

133

pentru a ne miri gansele de a evita aparilia cancerului ln corpul nostru? lntr-unul din interviurilc pe care le-am dat la radio, am rispuns la aceasti intrebarc in urmitorul mod: L. MAncali fructe 9i legume cultivate in propria dumneavoastri regiune geografici gi befi sucurile proaspit stoarse din acestea. ln alimentalia zilnici ar trebui sl Ce putem face

giseasci cel pu$n un mir Ei legume cnrde sau fierte' Cele mai valoroase sunt legumele 9i fructele care pre' zinti un verde, Portocaliu sau ro$u intense (spanac' salati verde, castravete, fasole, mazAte, rogii, sfecli'

se

morcov, dovleac, pari, mir etc'). Acestea furnizeazl corpului toate vitaminele, fibrele Ei mineralele esen' Sale, plus oxigen. 2. Cunoagtefi deosebirile dintre multele tipuri de gri. simi? Grisimile sunt necesare in organism, in special la o virsti inaintati. Ce fel de grisimi sunt mai bune? Uleiurile vegetale, in specid cele presate la rece, coniin acizi Ei vitamine care ne prelungesc viafa' Este o idee buni si consuma$ ln fiecare dimineap gi seari o lin' gu{A de ulei gi, de asemenea, si adiugagi o linguri dc ulei in salate. Trebuie limitat aportul de carne,lapte qt margarini. 3. Efectuali mai multe astivite$ fizice in afara casei 9i in vifa$ si respiraf, corect. Oxigenul din aer este esen din fial pentru fiecare dintre miliardele de celule corpul nostru 9i le ajuti si se regenereze, incetinind procesul de imbitrAnire. Agtivitatea fizici ii permitr oxigenului si ajungi la toate celulele' De aceea este ccl mai bine si efectuim exerci$i in aer liber' 4. Fili veseli! Emoliile ne afesteazi nu doar mintea' Elc influenleazi cele mai multe reaclii fiziologice din

I

vindecarea bolilor incurabile

B4 =

fimp este plini d dar nici nu

5. Gisifi

lt,mea moderni nu pot fi evitate, acumuleze. per_

mitelivi pufin timp pentru a face lucruri

care

vi

plac - mergeji in camera durnneavoasEi gi ascultaji muzica preferati sau plinbagi_vi prin pidure. g$e udt si petreci un timF de unul singur (3_5 minute),

laxezi gi si uip de toate necazurile.

si te re_

Men$nefi-vi mintea ocupati. Cu cit mintea lucreazi mai mult, cu atat este mai capabili si faci faf.i stre_ sului. Indiferent de virsti, stinulagi centrii cerebrali care suntresponsabili pentru memorie. Citip cirfi, vi_ zitaF muzee, luaji lecfii, jucafi gah _ cu alte cuvinte, folosifi-vi capul. 7. Dorrrifi suficient de mult. Un somn odihnitor limpe_ zegte mintea, relaxeazi mugchii, reduce tensiunea san_ 5.

ore. Ar trebui si ne putem permite tot somnul pe qrre il necesiti corpul nostru. Asta inseamni ci artrebui si ne simgim odihnip gi proaspefi atunci cAnd ne tezim.

=

135

I

lli

Radiafia

ll

mortali

un adevirat pericol tindeni. putem si ne punem la adipost de razele diunitoare? Da, atunci cAnd cu_ Doa$tem gi respeCtim anumite reguli.

t.

ii

De ce este

diunitoare radiafia electromagnetici?

I

lll i

I

I

I

I

i I

11.

cerea ar:noniei corPului nostr.tl

lui interioari 12. Purificafi-vi tnrpul.Nu uitafi ci Starea exterior' va reflecta in aspectul dumneavoastri

13.

Hrf."flJl a

veasci.

136 i

vinde"ar.u bolilor incurabile

sc

boala si lo-

Problema a fost ignorati de gtiinfa oficiali pAni de curAnd, penEu ci trebuia recunoscut un fapt controversat corpul uman posedi bio-poli. Numai cAliva fizicieni au studiat fe_ Domenul gi de obicei numai ca un hobby. S-a determinat deja cu precizie ci fiecare organ al corpului Dostru prezinti o anumiti frecven(i de lucru: inima _ 700-800 Hz, ficatul- 300-400 Hz, creierul - 10-15 Hz (in fim"f. de gradul de stimulare). Daci inima este orpusi unei cu o frecvenfi similari, aceasta poate miri ori frecvenla inimii dincolo de intervalul ei normal. lucm se poate intAmpla gi cu alte organe. Expunerea la uri electromagnetice de inalti intensitate sau chiar ex_ prelungiti la cAmpuri de intensitate redusi pot laboli gnve. Viafa de pe PimAnt a inceput gi a evoluat inE_un mediu o radiagie electromagnetici relativ srabi. sursere acesteia propriul cAmp electromagnetic al pimAntului, radiajia dci gi radiagia solari. Descoperirile tehnologice au ficut creasci intensitatea totali a cimpului cu citeva unitifi ;te aceste condilii naturale. Bio-polii noEtri (numili ji sunt avariali in principal din cauza liniilor electice , a radiocomunicaliilor, a dispozitivelor de radiolo_ (radar) Ei a altor elemente de infrastructuri industriali.

=

t37

stabilit, de asemenea, ci persoanele care triiesc in apropierea liniilor de inalti tensiune sau a substafiilor dc transformare prin care trec 500 kW sau mai mult se simt mai riu atunci cind puterea cre$te. Cercetitorii au descoperit ci riscul de a face cancer sunt de citeva ori mai mari pentru persoanele care triiesc in apropierea liniilor dc inalti tensiune.

lucnr se intAmpli, pentu totul si revini la nornal.

S-a

Riscuri pentru sinitate in propria noastni casi Poate

ci nu ne dim

seama, dar chiar 9i

in casi avem multc

diunitoare. pe monitoarele comPuterelor sunt in puse Filtrele general destut de bune penb:u a ne apira, dar radialia nu dispare complet. Ea s-ar putea concentra intr-un singur puact, de pildi patul unui copil, aflat in spatelc operatorului computenrlui. Iati de ce este important si poziponim acest dispozitiv modern asdel incit ra' diagia si nu afecteze pe nimeni. De pildi, ln spatelc unei ferestre sau al unui Perete. r Televizorul trebuie urririt de la o distanp de cel pulin 2-3 metri. Pufini gtiu ciuntelevizorpus infalapatului poate produce dureri de oase. Si adormi cu televizorul aprins este chiar mai riu, pentru ci, atunci cind dormim, corpul este mai pu$n apt sA se apere de radia{ic. Cel mai bine este si programim televizonrl si se inchidi automat, daci simgim ci o si adormim. o Cuptoarele cu microunde ar trebui si aibi incorporat un dispozitiv de monitorizare a radiafiei. Circuitelc acestor cuptoare se pot dezechilibra din cAnd in cAnd' producAnd o cregtere brusci a intensitifii radiafiei. Un dispozitiv de monitorizare ne-ar alerta cAnd acest

surse de radia;ie

r

138

!

vinde

"area

bolilor incurabile

a duce

aparatul la senrice, ca

Chiar gi dispozitive banale, care nu sunt prea avansate cnm irr fi htslrf,le gi candclobrcIe, pot sA constiun pericol tnE-o anumiti mesure. Forma candelabrelor direcgia radiafiei. Nu este o idee buni si stai direct un candelabru. Paturile noastre ar frebui si fie plasate incAt capul si nu se afle sub o lampi montati in perete. mai bine este folosim lumini semisferice indreptate spre

si nu avem o masi de machiaj in dormitor. totugi existi una, asiguragi-vi ci toate oglinzile sunt alilnft-un singur plan, alffel ele pot crea zone de radia$e Oglinzile montate pe perete sunt in general mult

Este mai bine

sigure.

hoiechil erhitectonic

al casei noaslre poate gi el duce la unei puternice radia$i diunitoare tn anunite zone.

ideali pentru o cameri este cea rotundi. Dar acest det este nerealist; putem totugi cel pulin si evitim si . pe scaun sau pe pat intr-un coll al camerei co$urile

-

locurile cele mai periculoase. Evitarea colfurilor meselor este, de pildi, neapirat o superstigie. Acestea actioneazi nigte antene care colecteazA radia,tia. Mesele de formi sunt mult mai bune.

reguli generali, este o idee buni si rearanjim mobila casi cel pugin o dati pe an, pentru a evita si fim expugi aceluiagi model repetitiv de radiaSe. Aproape ci am uitat un dispozitiv important, foarte utiln zilele noasbe: telefoanele celulare. Birba$i le poarti ln buzunarele interioare ale hainelor, ceea ce inseamo e>rpunere prelungitila radialii ainimilorgi aplimAnilor. Ca

i

rgg

si 1ii telefonul intr-unul din buzunarelc laterale, sau, gi mai bine, in servieti. Putem trage concluzia ci orice cu inlluenfele din mediul inconjuritor afecteazi intr-o misuri sau alta bio-polii nogtri. Chiar gi cdnd punem pe noi o pituri, putem se nc supunem unei sarcini electrostatice pozitive de 600-700 dc volEi. Mersul pe un covor sintetic ne poate incirca pini la plus L 000 de vol$. Asemenea influenfe duc la actmularea dc electricitate pozitivi in corpul noslru, aceasta fiind una din principalele cavlze ale tulburirilor cardiace Ei neurologicc. Mu$i oameni de gtiinp consideri ci excesul de sarcini pozi' tive din corpul nostru poate constitui un factor in formarea Este mult mai sigur

lr

I

cancerului.

Am suferit cu to;ii mici descirciri electrice, care uneori dim mAna cu cineva sau cAnd atingem un obieo. Natura ne-a furnizat o cale de a ne neutraliza poten$alul electric, prin atingerea pimAntuIui cu picioarele goale, atingerc care permite accesul sarcinilor incircate negativ. au loc cAnd

lt

incircali-vi bateriile propriului corp

lr

ir

Spre deosebire de alte mamifere de pe Pimint, oamenii pigesc pe doui picioare. Corpul nostru acgioneazi ca o baterie cu o sarcini pozitivi in pir:gile superioare, care includ gi capul, gi o sarcini negativi in partea inferioari a trun' chiutui gi in picioare. Sarcina pozitivi ne vine de la Univers, iar cea negativi de la Pimint. Cu cit este mai puternic fluxul de energie, cu atat persoana este mai sinitoasi 9i cu atAt corpul ei este mai robust. DobAndim energie cosmici prin respirafie, prin contacnrl cu apa (de pildi, cAnd petrecem mai mult timp la malul unui lac) Ei prin consumarea de alimentc bazate pe plante. Hipocrat scria: ,Cea mai buni lncilfi' minte este si nu inca$i nimic.'

1.4O i

vinde"u."a bolilor incurabile

Strimogii nogtri nu aveau incil$ri fistichii cu tilpi din materiale sintetice. Ei igi petreceau mai toati desculgi gi de aceea se bucurau de o mai buni sinitate de un sistem imunitar mai puternic decAt noi, cei de azi. Tfiim in condifii diferite, create de civilizalia noastri si stai descu\ o perioadi mai indelungati este imDar putem face cAte ceva: si ne plimbim descul$ roua diminegii, sau pe plaji sau prin zipadl., micar un pe zi. Sau si ne punem picioarele sub unjet de rece. Asdel, vom crea o imunitate impotriva ricelilor, a Ei a multor altor boli. Mersul descull nu numai ci ne cilegte corpul gi ne intisistemul imunitar, dar tn acelagi timp previne durerile spate, de umeri gi musculare (la picioare). Indiferent de este indicat si facegi plimbiri terapeutice, descu!, cAt des posibil. Vefi remarca de la o zila alta schimbiri poln starea dumneavoastri de sinitate: un plus de enersomn mai bun, un spiritvesel gi o reinnoiti pofta de viap.

diuniitoare

-

cluza multorboli

incircat pozitiv, iar picioarele sunt incircate cu o electrici negativi, dar numai in teorie. Echilibrul este pemanent de puzderia de doze mici de radialie pe le lncasim de la televizoare, computere, magini, haine Dau mai jos cAteva metode simple de inliturare a efecacestei radiatii, care produce o mu$ime de tulburiri ale ii gi de refacere a echilibrului electric natural. este

IUL NR. 36 un cablu electric flexibil, care nu eSte foarte gros (cel bine, din cupru) gi inlinuagi izolafia de la ambele capete.

=

14r

IUL NR. 38

Conecta$ unul dintre capete la un punct bine legat la pimdnt (de pildi, instala$a de api sau cea de incilzire centali loriferul). CAnd avefi de gAnd si peteceli mai mult timp in acelaEi loc (de pildi, si umarifi televizorul, si citi'p sau, pur Ei simplu, sivi odihni$), inlhgura$ celilalt capit al firului in jurul incheieturii mAinii $angi (incheietura din stinga estc mai buni penru ci pe acolo trece meridianul energetic al ore,timp care viva calma inimii). Sta$ aga, "impimAntatu,2-3 sistemul nenros cental gi vi va imbuniti$ somnul, ftcAndu-vA mai eficient la locul de munci gi ln general mai sinitos. ca-

REMEDIUL NR. 37 Aceasti metodi nu este la fel de eficienti, dar aduce un beneficiu suplimentar prin inliturarea toxinelor din corp. Pregitili o solulie de sare (un gram de sare la un litru de api) intr-un bazin gi punefi picioarele in ea, impreuni ctr celilalt capit al firului impimAntat. Pute$ si adiuga$ in bazin gi pie' tricele sau boabe mari de fasole. Pigi{i pe pietricele sau pc boabele de fasole: este un bun masaj al tilpii, care ajuti la rc facerea echilibrului electric al corpului.

Timiduire prin

cu copacii

ul cu copacii este, de asemenea, menit si ne imbuni tileasci echilibrul electric. Unii copaci pot ajuta la incircare.t corpului cu energia benefici, in timp ce algii fac posibili eli minarea energiei diunitoare. Ambele categorii de copacr sunt utile pentru lupta impoeiva diverselorprobleme de si nAtate sau in general pentru ameliorarea stirii de sinitate. Stejarul, pinul, acacia, a4arul, megteacinul, mirul, ciregul, prunul gi pirul sunt unele dintre varieti{ile care aduc energie in corp.

142

!

Vindecarea bolilor

incuabile

Pentru a incirca trupul cu energie sinitoasi, stali la 2O-4O depirtare de un arbore, cu spatele la el. Rela-

mugchii 9i lnchidefi ochii. lntoarceli palmele spre timp de 3-5 minute, inchipuindu-vi ci energia arbocurge in dumneavoastri prin degete. Castanul, plopul, salcia, alunul, plopul tremuritor au cade a elimina energia diunitoare din corpul nostru.

NR. 39 la 20-30 centimetri de arbore, cu fala gi cu palmele inspre el. lntindefl bralele cire el. Relaxafi-vi mugi, inchidegi ochii Ei inchipuif,-vi cum copacul extrage ia nesinitoasi din corp, prin vdrfirrile degetelor. $ear trebui si dureze 10-15 minute.

triit la prima mAni errperienfa puterii timiduitoare a ilor. Am avut pe wemuri puternice dureri de spate gi micar analgezicele nu puteau si-mi ugureze suferinp. gedinle cu nigte meri m-au scipat complet de dureri. Contemporanii nogtri sunt obignuili si se bazeze pe moderni gi s-ar putea si accepte cu greutate faptul ci cu ni$te copaci poate rezolva mai bine o prode sinitate decAt sofisticata noastri gtiinli medicali. inci prezinte multe mistere. Ar trebui si acceptim lucru Ei si ne folosim de faptele de netigiduit, chiar nu avem o explicafie pentru ele. Pieptinanrl pirului cu un pieptene de lemri este un strileac pentru insomnie Ei pentru epuizarea nenroasi. siberieni le spuneau pacien$lor si Sni ln guri o bucati lemn de plop eemuritor, drept ugurare in caz de dureri de Bucifi de lemn de mesteacin erau folosite pentru a Am

i

t+t

vindeca multe probleme femeiegti, dar gi hemoroizi' Plasarea

tremuritor pe anumite locuri de pc cap ajuia impotrirra schizofreniei, a epilepsiei gi a durerilor

de

buci;i

de lemn de plop

de cap.

ln incheierea acegtei descrieri incomplete a puterii tAmA duitoare a copacilor, doresc si menlionez lnci un remediu interesant. Acesta se ocupi de staphylococa$ auteus - o infecjie care este foarte greu de invins cu mijloacele curente alc medicinei. Am avut ci,tiva pacienfi cu infeclii c! staphylo' cocc,ts aurzusla ochi, gAt gi nas. Pacien;ii sufereau de dureri serioase. Nici antibioticele, nici alte medicamente scumpe nu au adus nicio ugurare. Bagteria pirea imuni la orice' Remcdiul meu i-a surprins la inceput. Totu$i, cAnd l-au incercat' au aflat ci solufiile care suni simpliste pot uneori fi cele mai

strilucite.

REMEDIUL NR. 40

produce oarecare nepliceri, dar trebuie si suferili pulin Pentru a u$ura ugturimea de ochi, Putefi si-i frecali cu mAinile. Aceasta intireEte efectul terapeutic, Pentru ci pro babil ave;i pe mAini resturi de la manevrarea bugtenilor dc mesteacAn. A doua zi ar trebui si fi1i complet eliberali dc orice simptom de infecgie. Daci nu funclioneazi de priml dati, repetafi rutina.

144

i

uitd""u.""bolilorincurabile

Alte probleme de sinitate medicina moderni declari solugie

rimasi

este

ci

boali

este incurabili. si recurgem la Mama Naturi. o

a cuvinte despre diabet treizeci sau patruzeci de ani, cAnd nu aveam abunde azi de alimente cu grad inalt de prelucrare, produse patiserie, produse de panificalie conlinAnd fiini rafinati, uri, biuturi dulci, diabetul era o boali rari. Oamenii ficeau diabet erau de obicei lnaintafi in vArsti, iar panuI lor nu mai funcfiona din cauza birAnegii. AstAzi, apar cazuri de diabet gi la generaliile mai tinere, gi in rAndul copiilor. Caaza principali a bolii, indifede vArsti, este alimenta$a noastri, bogati ln carne fripti fiartA, prijituri gi lapte de vaci pasteurizat sau fiert. istrare" 4g ins rlini nu este eficienti in vindecarea Insulina este un horzron produs de pancreas gi ite organismului si asimileze zaharwile organice naEnergia cipitati asfel este folositi in procesele meice gi pentu hrinirea gi regenerarea pancreasului i. Celulele noagtre sunt capabile si foloseasci zaharunaturale aflate in cantititi mari in fnrcte gi legume, dar gi in zahinrl prelucrat gi nici in amidonul din cartofii , nici in fiina albi din produsele de panifica$e sau in supergitite. Toate acestea sunt produse diunitotu$i, corpul noshr trebuie si le prelucreze crrmva gi ;

=

145

intii, ele trebuie descompuse in zaharuri mai simple. Prelucrarea termici distruge toate enzimele active din aceste alimente (moleculele enzimelor se rup la temperaturi de peste 54 grade Celsius, asdel incit organismul nosEu va trebui si foloseasci tot mai mult din propriile lui resurse. Pan' creasul devine suprasolicitat, pentru ci cererea de insulini

pe ele. Mai

I

{

este mult mai mare decAt produgtia normali. Pe lingi aceasta, produsele rezultate din digestie sunt substanfe anorganicc, care nu se pot folosi pentru regenerarea pancreasului, ceea cc conduce la diabet. Injecfile cu insulini se pot compara cu nigte imprumuturi pe c.rre le facem atunci cAnd ne cheltuim banii mai rapid decAt ii cigtigim. Banii imprumuta$ sunt pur' titori de dobindi. ln cazul injec,tiilor cu insulini, pregul pc care il plitim consti in tulburiri cardiovasculare, pietre la vezicabiliari gi pietre la rinichi. Cei mai mul,ti dintre diabetici sunt 9i supraponderali'

ci insulina sintetici, produsi industrial, favoizeazimai degrabi acumularea grisimii, decit arderca

Aceasta din cauzi

ei. Grisimile gi toxinele acumulate produc probleme de cir' culalie. SAngele devine mai gros gi mai acid, ceea ce conducc la probleme cardiace gi Ia depuneri de calciu. Diabetul este adesea rezultatul unui puternic stres psiho logic. De obicei, el apare la persoanele cu un ficat slibit. ln general, slresul ne afecteazi ficatul, care este ,laboratorul chimic" al organismului. Orice dereglare a ficatului se mani festi prin deregliri ale altor organe, care coopereazi cu ficatul: pancreasul gi organele sistemului digestiv. Aceastl poate conduce la ulcere ale stomacului sau duodenului sarr la diabet. Persoanele cu diabet care nu igi islreaziin sulini au ganse mai mari in lupta cu boala. Cei mai mullt dinre pacienfii mei, in special cei care nu Ei-au istrrt insulini, s-au restabilit complet.

!46

Vindecarea bolilor incurabile

=

tofi ci sistemul

nostru digestiv, daci este hrinit in Dod natural, cu alimente neprelucrate, poate produce toli necesari pentru organism, inclusiv insulina. inseamni ciputem scipa de diabetprin simplul efort schimbare a alimentatiei. Ce misuri ar trebui si luim? in rAnd, si excludem sau si reducem la un minimum cande produse prelucrate care contin zahfu gi amidon in ii mari, cum ar fi pAinea, cartofli decojiF gi fier,ti, rafinat gi produsele care il conlin (de pildi, sucurile fructe din come4), cerealele supergitite, carnea gititi, pasteurizat sau fiert gi produsele lactate (iaurtul din chefirul, brAnza gi untul). Consumali doar brinzi, gi iaurt de casi. Pregiti$-vi propriile cereale, ca sivi asici nu sunt supragitite. AveS nevoie zilnic de griunfe mai sinitoase boabe sunt cele de hrigci, grdu, porumb, gi orez (in special varietiqile silbatice, nerafinate). Cel bine este si le gitim cu pufini api. O treime din alimennoastri artrebui si constea in griunle de cereale. CAnd gitim, cel mai bine este si folosim metoda gititului intreDe pildi, putem giti hrigca in felul urmitor: 1. Se clitegte hrigca gi se lasi apoi in api timp de 3-4 ore. 2. Nu schimbafi apa; fierbefi hrigca timp de 3-5 minute. 3. Tiia$ nigte ceapi ln bucilele mici gi adiugafi-o in oali. 4. lnfagurali vasul cu un $tergar, pentru a-i menline temperatura timp de 15-30 de minute. 5. Adiuga$ ulei presat la rece inainte de a mAnca. $tim cu

principali a alimentaSei noastre ar trebui si fie din legume proas?ete sau uscate, sucuri proaspat stoarEi din fructe Ei legume, alte feluri bazate pe fructe Ei legume Partea

mai bine, gitite in cuptor), greunfe de cereale, nuci, gi miere, ln loc de zahir. Pe post de grisimi, folosili

=

147

numai uleiuri vegetale presate la rece. Face bine si bem un litrr pe zi dinurrnitoarele amestecuri de sucuri: 360 gramc de morcovi, 24O grame de salati verde, 180 grame de fasolc germinati gi 180 de grame de varzi (propo4iile fiind 6:4:3:3), plus jumitate de litm de amestec de sucuri produsc din 280 grame de morcovi 9i 120 de grame de spanac. Rezultatul tratamentului va fi 9i mai bun daci vi vefi elimina in testinul gros folosind un vas de clismi 9i vefi trece printr-o proceduri de curifare a ficatului o dati la trei luni. (Vezt pentru asta Cum sd trdim 150 de ani, pp. 226-236) . Doresc si tratez subieetul clismei (al irigirii intestinalc) mai in detaliu, pentru ci este una dintre procedurile cele mat eficiente pe care le putem efectua acasi pentru a curifa toxi nele din corpul nogtru. Unii specialigti ne avertizeaz|ci irigarea intestinului gror distruge microflora benefici. Nu sunt de acord cu ei. Eslc aproape imposibil si gisegti o persoani cu o flori intestinall sinitoasi, din cauza alimentaiiei, a lipsei de exercipu fizic gi a cantitifii de medicamente (in special antibiotice) pe carc le introducem in noi. Sunt dispus si pariez ci in jur de 90% din populalie posedi un tract digestiv degenerat, cu o florl deteriorati. Dr. Norman Walker, medic american cunoscul in toate lumea (a triit 106 ani), a folosit timp de 50 de ant clisma pentru tratarea a diverse boli. El a considerat clismr cea mai simpli gi cea mai eficienti de curilire a gunoaielor din interiorul corpului. Obignuia si spuni ci persoanele can nu cred in eficienla clismei au cea mai mare nevoie de ea' Practica ne arati ci mul$ nu sunt dispuEi si foloseascl metoda de irigare a intestinului gros pentru ci o considerl respingitoare. Acegti oameni ar trebui si lnfeleagi ci eslc unica metodi de a inlitura straturile de materii fecale st'l tute acumulate in inteStinul lor. Materiile stitute sunt tl

148 i

virdec.rr.u bolilor incurabile

respingitoare, iar mirosul lor este gi mai riu decAt cel oricirui sistem de canalizare posibil. Algii consideri zigia foarte incomodi sau nu au suficient de mult spatiu pentru a efectua procedura. pretexte vom gisi intota. Dar ameninfarea operafiei sau a mor{ii ne furni_ o motivafie instantanee ca si incercim si punem oa_ ordine in intestinul nostru gros. Comportamentul cel rezonabil e$e sA incepem si folosim procedura inainte a ne afla in fap unor serioase amenin{iri la adresa sini_ ii noastre. lnainte de a incepe si descriu in detaliu procedura, doresc ivi amintesc doui lucmri. Mai intAi, motivatia dorinpei de rcipa de depozitele stagnante este faptul ci acestea pot multe probleme de sinitate. ln al doilea rAnd. si urmafi in cel mai mic detaliu metoda prescrisi, a evita rinirea gi obfinerea unor rezultate optime. gi tehnica ei

-

o solulie din doi

irigarea intestinului gros

litri

de

api fiarti

gi apoi

riciti

la tem_

dumneavoastri; aplicafi pe tubul clismei gi in anus un :nt. Uleiurile vegetale sunt preferabile vaselinei, cre_ lor gi sipunului, pentru ci sunt niEte produse naturale Ei

astupi porii pielii. Luafi,pozifia tigrului,,_ sprijinit in Er coate, cu picioarele ugor depirtate, cu abdo_ cAt mai relaxat posibil. Introducefi capitul tubului anus gi lisafi apa si curgi iniuntru. Respira,ti -inprin gura deschisi. punga clismei se va goli complet

=

r4e

int-2 minute; atunci vi puteli ridica' (Daci Iiber din pungi,

apa nu curgc

apisafi timp de cAteva secunde tubul clismei

lisali apa si curgi din nou') scuturat irocedura nu se incheie aici' Intestinul trebuie zdruncinim si pujin. O metodi este si efectuim sirituri 9i ar inferioari a abdomenului cu ambele mAini' Oricum p*." -fi, intc in.erculi si creafi ln intestin o acfiune de curi$are doutr ln a$teptafi. pat 9i rioari. Dupi care intindeli-vi pe a merge la toaletl' de nevoia simli ve$ minute,

gi apoi

'

pAni la zece Fili pregitili si Petrecefi Pe revisti sau o carte de citit' In ci toati aPa a Pirisit intestinu totul s-a terminat. o buni idcc Daci nu afi efectuat Procedura niciodati' egte este nepli si privi,ti produsele luate de api cu ea' Priveligtea puternic mo *iA, .hi", ,.spingitoare, dar asdel vegi fi foarte tivafi Pentru viitor. prima sipt'i luf.toa" ar trebui repetati in fiecare zi in treia siptimAni mdni, apoi o dati la doua zile in a doua 9i a de doui ori' in a patra siptimini, procedura se va efegtua noi vor gti' Dupi a patra siptimAni, cei mai mu$i dintre s-a incheiat dupi mirosul gi aspectul fecalelor' ci purificarea stare dc aceasti in gros cu succes. Pentru a mengine intestinul procedeul curilenie de aici incolo, este suficient si efectuim noastre' o aaie pe siptimAni, tot restul viefii cu curifarea pll Ceea ce tocmai a$ ficut se poate compam in cadrul cll mAntului din iurut,ridicinilor" dumneavoasd' reiaa$indepirhtstraturileintaritedemateriifecale'mucegat' r'l p"*li.i""i 9i alte produse de fermentape' Acum' aceste substanlc iacini pot absorbi substan;e utile din hnna digerati' nu nostru Corpul celule' necesare pentru producerea de noi acum' De mai absoirbe diunitoarele toxine cancerigene'

15O

3

vindecarea bolilor incurabilc

Intestinul nosEu gros a fost multi weme tntins, vegtejit gi DalnuEit, dar acum s-a intors la forma normali gi igi va Cfectua importantele funcfiuni fiziologice. Odati intors la lo-" lui normali, va invip din nou si-deplaseze masele de nedigerati gi alte reziduuri. Pentrr a realiza acest deziderat, putem consuma o mulgime $iunfe de cereale in timpul siptiminilor in care efectuim cu clismi (de fapt, consumul lor este o buni idee Asigurafi-vi ). cii sunt griunge integrale. pregitifi_le cu api. CAnd hrana din aceste cereale trrece din stomac intestinul subflre gi apoi in cel gros, ea ajuti intestinul gros 'gi recapete forma normali.

=

r51

Laxativele produc golirea intestinului firi a angaja in weun fel lesutul muscular, care asdel va fi tot mai slibit. La rAndul

lor, muEchii intestinali slibiii pot conduce la constipalie

cronici. Dimpotrivi, clisma simuleazi 9i normalizeazi func-

PREPARARE:

decojifi ceapa gi tocafi_o fin de tot, apoi stoar_ lnt-un borcan, adiugap mierea, amestecafi bine, hchidef ermetic borcanul gi pistraqi-l intr_ua loc intunecos. consumali doui lingurife de ftei oi pe zi, timp de o luni. cefi sucul

L NR. 42 10 grame de nuci necoapte, verzi (culese de 7 iulie). tocafi mirunt nucile, apoi punefi-le intr_o cani, cana cu api fiarti gi acoperifi-o timp de 15 minute. befi amestecul cald, ca pe un ceai.

)IENTE3

procedee, acestea nu vor produce rezultatele dorite' Acest adevir poate fi mai bine ingeles in contortul r'rnui alt

secret al

pistririi unei bune sinititi: pentru

rezultatc

NR.43 frei cini de oviz copt. ARARE: punefi ovizul intr-o oali smilpiti gi turnali el 600 de mililitri de api fiarte. punefi un capac in$i F timp de 15 minute, amestecAnd din cAnd in cAnd, dupi lisafi si se riceasci la temperatura camerei timp de 45 :

similar, o alimentafie adecvati nuva opri acumularea de toxl' ne in intestinul gros Ei apoi absorbEia lor in fluxul sangvin' Dimpotrivi, ea stimuleazi funcfiile de absorbEie' Existi o

singuri cale de urmat - curilarea trebuie si cuprindi efec' tuarea intregului set de rutine prezentate aici. Pe lAngi recomandirile de mai sus, prezentim ln contl' nuare citeva remedii pe c.rre le putefi lncerca drept misurl suplimentare impotriva diabetului. Urmirind efectele lor asupra sanitifii gi dispozifiei proprii, il puteli alege pe acelr care se potrivegte cel mai bine cu dumneavoastri.

REMEDIUL NR.41 INGREDIENTE:100 grame de sucde ceapi gil00grame

152

i

vindecareabolilorincuabile

demien

minute. Strecurafi sucul confinut in amestec intr_un reci_ rnt din sticli, firi si lisafi niciua fel de lichid in boabe, r care adiugaF ap4 fiarti pani vefi avea din nou G00 de itri de lichid, dupi care acoperigi cu un dop. pistrafi la rece nu mai mult de doui zile. befi o jumitate de cani de lichid cald de ori pe zi, inainte de mese. Acest fiatament dureazi trei

IUL NR. 44 l0 frunze de dafn de mirime medie. FARARE: rupe1i frunzele minrnt, puneli_le intr_un pahar lnn-un vas smilpit, rurnafi peste ele OOO a. mililitri de

!

rsr

api fiarti (cam trei cini), acoperifi vasul cu un capac Ai lisali si stea timp de 2-3 orc. rNrsrRARp, be$ jumitate de cani de formuli caldi de 3-a oipe zi, timp de doui siptimAni. Lisafi si treaci un intennl de o luni, apoi repeta$ tratamentul.

REMEDIUL NR. 45 frunze de cartof dulce (60 de grame daci sunt verzi,30 de grame daci sunt uscate), coaji de dovleac alb (100 de grame daci este proaspiti sau 12 grame daci estc

TNGREDIENTET

uscata). pREpARARE, tocafi

mirunt

gi

fierbep.

I5TRARE: beF amestecul ca pe un ceai, la orice

ori

dori si vi prezint povestea Almei Niekse, o fati c:rre a locuit in Copenhaga acum cA,tiva ani gi care a reugit si in_ ffingi o boali incurabili c:re o lisase infirme folosind doar cartofi obignuiS. Viata a fost duri cu ea inci din copilirie. O poliaruiti ii deformase trupul.Avea o posturi risuciti, artiolafiile umJlate gi degetele indoite.ln cei douizeci de anipe_ trecufi in scaunul cu rotile, singurul sprijin a fost mama ei. CAnd mama a murit, Alma a petrecut multe nopli albe in dis_ perare, gAndindu-se adeseala sinucidere. Brusc, lnt_o noap_ tc, a avut o rwelafie neagteptati, care i-a aritat calea spre in_ ag

rtrnitogire. Nu gi-a putut explica ra$onal ce s-a intAmplat. Era parci ingerul ei pizitor ar fi venit gi i-ar fi goptit: ,,Daci lrei si te faci bine, fierbe timp indelungat cartofi cu tot cu coaji, paseazi-i gi apoi minAnci pasta rezultati gi nimic alt_ de

a

zilei.

in toati ziua." Dupi doui siptimAni in care a urrrat lcest sfat, fata a remarcat oarecare imbunitisri. DinSi ei nu Ceva

REMEDIUL NR. 46 INGREDIENTB, 15 prune uscate. pREpARARE: se pun intr-o oali cu

api fiarti gi se fierb un

timp. I5TRARE: se bea cald, precum un ceai.

REMEDIUL NR. 47 l

TNGREDIENTE, 5O de boabe de

mazire.

pREpARARE, se fierb timp de 20 de minute. TNT5TRARB3

befi fiertura

gi mAncafi boabele de

mazire,

o

dati pe zi.

Vivat cartofii \6 voi spune cite ceva despre importantele beneficii 9i desprc potenfialele pericole pe care le aduc cartofii, un aliment valoros gi un dar al naturii ugor de obfinut. ln primul rAnd,

154

Vindecaree bolilrrr incurabile

=

Dai erau la fel de lnclegta$, acum igi putea deschide gura mai , iar articulafile nu o mai dureau la fel de tare ca inainte. o luni, imbuaitifrile erau gi mai vizibile _ acum era o cu totul alti persoani. A mAncat exclusiv cartofi gi pasaS timp de tei luni de zile, iar aceasta i-a restabiht sinitatea. Mu{i cititori vor zimbi superior la aceasti poveste increCum si primeasci cineva instrucliuni precise penru tratament, prinE-un miracol? Fie ci credem in miracole, ci nu, gtim cu siguranli ci mintea noastri intuitivi inci o mulgime de capacitifi pe qrre nu i le-am descoperit. Cu avem intuifii. Eu, personal, folosesc de foarte multe ori $a cAnd dau sfaturi pacienfilor mei; de reguli, acegtia sunt dezamigifi. Si revenim la povestea Almei. CAnd s-a irnsinitoEit, ea a si ajute alte persoane cu boli aseminitoare. A mers la

155

tuturor des?re

spitale gi la cabinetele doctorilor, spunindu-Ie poliartritei' Nimeni nu a fost metoda ei simpli de vindecare a studiat medicina' o creadi, dar ea nu a renunfat' A

Isp"; si a

aeve*t doctor 9i Ei'a folosit atAt cunogtinfele

cAt Ei e"Al-

anl' rienla Pentru a vindeca oam inci se bucuri de sinitate 9i are? De ce nu sunt cartofii aPrec pentru ci noi, oamenii, wem si fim mai degtep$ decat natura' la fel de importanli cu P. rrr.muti, cartofii erau considerafi intotdeauna piinea. Bunicile noastre ii fierbeau sau ii coceau dc garnituri o su cu tot cu coaji 9i ii seweau ca fel separat' curelc ii si vasi murati sau castrave$' Nimeni nu se gAndea

coaji 9i siii gras gi constiP in mod gregit < gi produs -".n nutritiv Pistrindaruncfunvitaminele din graunlc' Este gi."rri feittii ",. in tirAle, gi Pistrim con$nute confin coaji, cu tot cu tegrali, enzime, Proteine' Exi$A acolo calciu' fosfor' fier 9r acizi organici, sinrri-minerale, potasiu' dintre acestea sc multe alte substante utile' PAni la 907o oelor cercetiri, substanlele con ili ProPrietili medicinale' utilc nsiunii sangvine ridicate' a ant a infla , a ulcerelor stomacale 9i Aceste substanlc mafiilor la ficat, tractul biliar sau rinichi' loc in organisnt' au palticipa h multe procese organice-care 'ff. de singe' Iar la intirirea pere$lor vaselor noastre Este 1t "i.rta lista aceasta a beneficiilor este inci incompleti' cind vedem motivul pentru care ar trebui si fim sceptici -rr in cartofit aflate Enzimele releta cale folosegte cartofi decojili'

de

ilr

il lli I' il

rfi

ffi

fl ll

i

integrali transformi amidonur in zaha'rri ugor de asimilat, care sunt o sursi de energie, iarprodusele secundare ale reac_ fiei sunteliminate din corp. Amidonul in sine nu este solubil in api. Bucifl agregate de amidon, aseminitoare cu cleiul, pot bloca vasele de sAnge, producind arterioscrerozi gi alte disurrgeri. Amidonul gi'tit este sirac in oxigen, ceea ce impiedici ard.erea lui compieti, lucru care duce la formarea de fesut gras. Consumul excesiv de cartofi prijifi din anii 19g0 este cel care a condus la obe_ ziate gi la multe alte tulburiri de sinitate inpopulapaAme_ ricii. Mulgi americani suferi asttrzide probleme de senatate drept rezultat al pasiunii lorpentru cartofii prijifi. Mi voi repeta, penfu cei care sunt mari amatori de decojirea ripegte 99o/o dinsubstangele valoroase ale [ui. Unora nu le place gushrl sau mirosul coiilor de fi, darmulte depind de modul in care ne gitim cartofii. i pune cartofii in api care fierbe, adiugAnd ierburi sau mirodenii, care si imbunitifeasci gustul. E chiar mai si-i gitim in aburi. De obicei, eu spil cartofii, ii tai in ui, ii pun in cuptor, adaug pe ei niEte chimion, maghiran alte mirodenii Ei ii coc timp d,e 4O-45 de minute. pot fi cu pufin unt, cu pitrunjel tiiat mirunt, mirar gi :. Este un fel de mAncare foarte sinitos, in speciil cuvarzi, morcovi sau lapte bAtut. Unii indepirteazi coaja de pe legume ca si inlinrre sub_ chimice diunitoare. Studii recente au aritat ci il confinut de fier din cojile de morcovi, sfecli, cartofi gi impiedici acumularea de toxine. Sfatul meu e$e sa re_ i la cartofi primivara, tncepAnd cu l martie, pentru ci iacepe perioada de vegetalie a lor, avAnd loc produ_ unei substange toxice care cauzeazi slibiciune, som_ Ei dureri de cap.

I

156 i

vindecarea bolilor incunbile

=

r57

Trebuiesinuuitimciuniicartofisunttratalicuradiacobalt-60' in-scopul insilozirii' $ile date de cesium-l37 9i lungi Ei un L."r," le conferi o perioadi comerciali maiproducere de de as?ect mai atrigitor, d"t vine cu riscul

cancer la persoanele care ii consumi' posibilele periAcum, cind gtim care sunt beneficiile 9i dau inci doui relete cole ale consumului de cartofi, am si vi

simple. 1.

Cartofi fier.ti cu chimion

Spila$

iei

Ei

ceva fierbeS cartofi intregi, apoi decojigi' Adiuga$

vegetal gi pitrunjel sau mirar tiiat mirunt'

Giti$ la aburi cartofii 9i scoateli cu mar: griji cantitate mici exterior al cojii. Gitilisepant ciuperci intr-o stratul cel mai

Ir I I

Utilizagi doar suc de mere proaspit stors (sucul cumpirat

de la magazin nu conduce la rezultatele dorite). foiosili in

special mere dulci - adiugafi doar cAteva mere dintr_un soi mai aou, pentru a obgine un gust mai plicut. Befi in sorbituri gi Snefi un timp in guri fiecare cintitate sorbiti, pentru ltci

lisa

sucul si se amestece cu saliva. persoanele cu o flori ne_ sinitoasi in ftactul digestiv pot suferi dupi biutul sucului unele nepliceri stomacale, cum ar fi umflituri. pentru a

a

2.Caftoficu ciuPerci

ti

Curifarea ficatului cu suc de mere

Adiuga(i api, tiia;i-le mirunt li pune$-le peste cartofi' mirar sau pitrunjel nigte ceapi (prijiti in ulei vegetal) 9i tocat mirunt.

preintAmpina aceste nepliceri, aceste persoane pot si fiIfteze

din suc

sivian tate a m

PuIPa

*i-Y:

i poati

Sau Putefi

aborda inalta acidi_

;l;t#ilff

minute dupi necare masi,o, Hf Curifarea dureazi trei zile. Trebuie si vi ab$nep de la orice alti mAncare. Iar activitisle fizice in afara casei nu pot decAt sl ajute.

:ffi"t:,::

de

i;

timiduitoare

a

merelor

I

Puterea

il

pe zi te fereEte dc Cunoagtem cu tolii zicalaz 'Un mir caliti$lor benedostor'. Am putea dedica o carte intreagi ficealeconsumuluidemerepentrusinitate.omu\imedc din mere' cum ar resurse bibliografice descriu substanlele aici doar fi vitaminele Ei acizii organici' Eu voi menfiona timiduitoare a merccAteva remedii care folosesc puterea cor lor. sucul de mere face minuni in privinla curilirii a vezicit pului nostru, in sPecial a ficatului' a rinichilor 9i biliare.

158

!

Vindecarea bolilor incurabile

ln fiecare zi din timpul procedurii, beli ' doar suc de mere

cantitigi: a.m. - un pahar 10 a.m. - unpahar 12 @renz) - doui pahare 2 p.m. doui pahare 4p.m. -- doui pahare 6 P.m. - un pahar 8 P.m. - un pahar

h urmitoarele

'

8

Daci ln timpul tratamentului nu simfi$nevoia de a merge toale-ti, putegi si beli biuturi din ieJUuri sau, gi mai bine, facef o

care stimuleazi

clismi.

=

15e

ugureazi durerile in 5-10 minute gi vindeci zona zoster ln !7 zile.

Olet din cidru de mere

Mulji folosesc cantitiS mari de ofet Pentru asezonarea sau prepar:rea felurilor de mAncare. O1etul din vin 9i ofetul alh din vin distilat confin ingrediente care fac riu pentru sinitate, de pildi acidul acetic (CrH4Or). Acidul acetic distrugc celulele rogii din sAnge, conducAnd la anemie, interferi cu procesele digestive gi impiedici absorbfa hnnei. El producc cirozi (boali cronici a ficatului), inflama$i ulceroase ale intestinului gros etc. (aveji griji, mai ales daci vi plac castra' vepi muzgi sau ciupercile murate sau diverse salate de mu' rituri). Sfatul meu este si nu folosifi ofet cu conlinut ridicat de alcool daci weli si evitali problemele la traetul digestiv' Dar ofetul din mere posedi calitili cu totul diferite. El conline acid malic (C4H'O5). CAnd reaclioneazi cu bazele qi cu substanlele minerale, acesta produce glicogen, care ajut) la reglarea ciclului menstrual, imbunitifegte gtarea vaselor de sAnge gi promoveazi producerea de noi celule rogii alc sAngelui. Una din calitigile cele maivaloroase ale otetului din mere este conlinutul foarte inalt in potasiu, neces:rr pentru calmarea sigtemului newos, reglarea funcEiilor hormonale qi refinerea calciului, a fierului, a magneziului 9i a siliciului in organism. Ofetul de mere poate fi cumpirat de la magazin sau produs acasi,

Tlvnspir ali e abun d ent d no ap t e a pielea cu ofet de mere lnainte de culcare.

un tampon din tifon imbibat in ofet din cidru de pentru a speh zonele afestate. Ofetul va ugura durerea na preveni formarea de cicatice. vaftco4se i pielea din zona crr vene dilatate cu un ftrmpon imbibat ofet din cidru de mere, atAt dimineap, cit gi seara. ln plus, o solufie din doui lingurife de otet de cidru de mere

intr-o cani de api fiarti gi riciti cit si fie doar doui ori pe zi. De obicei, venele rrmflate incep si se dupi o luni de ratamentregulat.

de

de rcducere a o

greutdlii

cani de api fiarti cu doui lingurige de ofet de cidru de inainte de fiecare masi.

TFatamente cu ofet din cidru de mere excesivd

Zona zoster

lingurifi de ofet din cidru de mere, o gi de iod o cani de api. Befi in fiecare zi, timp de siptimini. Apoi de doui ori pe siptimAni (de pildi, o solugie dintr-o

Aplicafi pe zonele afeetate un tampon de tifon imbibat ln olct din cidru de mere nediluat, de patru ori pe zi 9i de trei ori pc noapte (daci mAncirimea nu

160

i

vindecuea bolilor incurabile

vi lasi sA dormili).

Remediul

gi

joia), timp de doui luni.

=

=

161

de o ortianlofie inllnnattd $chiopdtarc cauzatd

dA).

lingurile de otet din cidru Luafi inainte de fiecare masi zece reduci durerea cu'2096 de mere. Tratamentul ar trebui si

si o elimine dupi doui zile, cu 50olo dupi cinci zile 9i complet duPi 30 de zile'

Tensiune songuinn m'dtW mare' din cauza Unele persoane au o tensiune sangvini

de-

digestiv' Este ficitului de acid clorhidric din tractul lor a pentu trata eficient necesar si scidem aportul de came

tensiunii sang'

a ac.aste problemi. O reducere semnificativi de ofet 3lingudfe pinila vine se poate obiine consumAnd l

masi' Pentru efecte din cidru de mere inainte de fiecare de mere cu o lin' opai-., puteF lua ocazional ofet din cidnr gurifa de miere.

DuqidecaP de ofet din:id1-u 9' Ttrrnafi lntr-o oali o jumitate de cani ji o jumitate de cani

de t##;Sffi1"':fff:

-.r.

Punegi pulpa fructelor intr-un vas

smilpit

sau de

guri largi gi adiugagi api fiarti 9i riciti cit si fie (un lifu de api la 800 de grame de pulpi de mere). i 100 de grame de miere, 10 grame de drojdie de bru_

cu o

rri. Durerea de caP va disPirer iv redusi.

gi 20 de grame de pAine

neagri uscati la fiecare litru de Acoperi$ vasul cu un capac gi lisatri si felrrentezela o de 20-30 grade Celsius (o temperaturi con_ gi o guri largi a vasului favortzeazi ferrnentarea). :cagi zilnic cu o linguri de lemn. Dupi zece zile, punegi intr-un sac de tifon stoarcefi Ei uI din amestec. Strecurafi sucul lnt-un vas cu guri largi. 80 de grame de miere pentu fiecare litru de suc ai Fpana cAnd mierea seyafi dizolvat. Acoperigirrasul Itsa$-l Ia o temperaturi de 25-30 de grade Celsius. Ofetul te gata cAnd capiti o culoare deschisi. De obicei rrroi r._ nre 40-60 de zile, in funcfie de soiul merelor, de miere gi cantitatea de api gi de alp factori. Cand fluidul a devenit schis la culoare, turnaF-l cu ajutorul unei pjlnii in sticle jumitate de liru, asnrpa$ bine sticlele cu dopuri pluti de pune nigte ceari topiti peste dopuri, pentru o mai etangare) Ei pistrati lntr-un loc ricoros. pute$ si_l fo_ pe post de remediu (vezi secjiunea de mai jos) sau dresul salatelor gi al altor mAncinrri. Doresc si su_ din nou ci ofetul din cidru de rnere este singunrl acid pe care avem voie si-l folosim pentru dresul mAn_

Cumproducem ofet din cidrr de mere

I

nicegti

.l

gi toamna facem adesea

aja Ei semin;ele, crr

tot cu cisuP

riceli sau gnpl,incepAnd

c:rre curge, cu dureri de cap gi o slibire generali a Putem concepe starea ca fiind rezultatul acfiunii

I

L62

3

Vndeoreabolilorincuabile

=

163

mucusul este elimecanismelor de apirare ale organismului: ln afari bacminat prin toate orificiile posibile, transportAnd

I

l I I

i

lisat si se inmulteriile care au cauzat boala Ei pe care le-am nosb:u exagemt de grisimi' dulciuri 9i ieasct prin consumul incearci si sc alte alimente nesinitoase' Corpul noshru cure{e. Aceasti reacfie defensivi temperaturi corporali ridicati' Da nu trebuie si ne gribin si folosim 4-7 zile' timp in Cel mai bine este si agteptim obignuitele Putem si ajutim aplicare intreg procesul igim"frtit cursul' cAnd urmitoarele sfaturi: alimentele' ex' 1. ln primele doui zile, renunfafi Ia toate proasllt ..ftarra fructele 9i legumele 9i sucurile lor cor stoarse, sau treceqi printr-o rutini de detoxificare (Pagina 53)' Porali -fe$ produse din o mu$ime (1-3litri) de biuturi calde' Z. coacizedeculturisaucoacizesilbaticegizmeuri'cu iasi din corp' ceva miere. Acestea ajuti mucusul si cirAnd cu el toxinele' ac regulat casa - conSnutul ridicat de oxigen Aerisifi 3. celereazi procesul de curilare a corpului' duquri altcr 4. Faceli de paurr ori pe zi, clte 2-3 minute' hidromasajul oferi native cildule gi fierbinli' Acestea pentru vasele de sAnge, ajutAndu-le si se curele' soluiie de san 5. bupi masaj, imbibafi un prosop intr-o la un litru tlc sare de masi obignuiti (patru linguri de incl api) 9i frecali cu el intregul corp' lmbricafi corpul umed cuhaine curate' infecltii cstt 6. O metodi utili pentru lnvingerea oricirei diminclp clisma cu usnrroi. Aceasta ar trebui efectuati sucul-19T qnt' ': Adiugaii gi seara, in primele trei zile' de rpl mililitri jumAtate de cilel de usturoi la 200 de

164

I vind".",.a

bolilor incurabile

fiarti gi lisati si se rtceasci. punefi pufin ulei vegetal la capitul tubului dismei gi ungeqi gi deschiderea rectului tot cu ulei vegetal, apoi procedagi ca in cazul unei clisme obignuite. Un arnntaj suplimgntar aI acestei proceduri este o imbunititr'e a aspectului tenului. 7. Nu vi gribiji si folosili medicamente de reducere a temperaturii sau antibiotice. Acestea interferi cu me_ canismele naturale de apirare a organismului. Chiar daci distug unele baeterii care produc boala, ele adesea fac mai mult riu, distrugAnd flora intestinali folositoare. Bacteriile care produc boala vi vor ataca din nou, mai deweme sau mai tirziu. Distrugerile produse microflorei aflate in mod natural in tractul di_ gestiv au nevoie de un timp lung pentru a fi reparate. Medicina populari are o metodi mai siguri de a re_

minute, faceli un dug alternativ. Daci febra nu scade,

t

i rogi. Culcafi-vi, acoperigi-vi bine gi befl suncient ae mult ceai de zmeuri cu miere, penEu a stimula o trans_ pirafie abundenti.

in locul pastilelor de aspirini confine acid acetilsalicilic (ASA), substanga ltrmifi ri, in forrra lui organici, naturali, qrre nu produce fel de efecte secundare.

=

165

Doctorii cu multi etgerienli aveftizeazlintotdeauna pa cienlii si nu ia doze prea mari de as?irini, pentru ci aceasl,r poate distruge membrana mucoasi care ciptugegte tractul in testinal. Mu\i bolnavi nu pot tolera pilulele de aspirini. lrr locul acesteia, ei pot folosi zmeura, care printre alte efeclc benefice il are gi pe acela de a linigti stomacul. Cercetitori din statul Michigan au descoperit ci aspr rina impiedici formarea de tumori maligne Ei poate neutr.l liza efectele carcinogene ale nicotinei. Conform studiulut amintit mai sus, riscul de cancerpoate fi redus semnificativ daci luim 2-3 pastile de aspirini pe zi. $tirea a avut o aco perire mondiali gi vAnzirile de aspirini au crescut rapid in acelagi timp, a$i cercetitori, dinVermont, au ficut o alll descoperire, firi weo legituri evidenti cu aspirina' Ei .tu descoperit ci unele tipuri de boli degenerative progresivr (cum ar fi bolile Parkinson gi Alzheimer) sunt cauzate tlc niveluri ridicate ale aluminiului din corp. Boala Alzheimcr, care este o formi deosebit de gravi de handicap progresiv, a afectat aproape trei milioane de americani. Ce legiturl au toate acestea cu aspirina? Aluminiul este una dintrc componentele pastilelor de aspirini sintetici produsi tlc diverse firme. Pe de o parte, aceSte pastile ajuti la rezol varea unei probleme de sinitate, dar pe de alta, ele creeazl o problemi noui. Utilizarea de oale de aluminiu, de folll de aluminiu pentru ambalarea hranei gi de cutii dr biuturi contribuie, de asemenea, la nivelurile lnalte dr aluminiu din organism. Natura ne-a dat zmeura' care pe lAngi aspirini mai cott (ine gi vitaminele A, B, C, K gi E. Multe alte ingredientt utile (de pildi, siruri minerale de fier, calciu 9i potasirrt ajuti la imbunitilirea circulafiei sangvine, curiti sAngclc vindeci umfliturile gi reduc durerile de cap. lntre ele se alll

166

I

vind."areabolilorincurabile

, analgezice 9i alte substanle care induc urinarea transpirafia, care imbunitifesc sistemul imunitar gi la prevenirea cancerului. Cel mai important, ele nu niciun fel de efecte secundare. Toate aceste proprietifi medicinale sunt caracteristice nu fructului, ci gi frunzelor gi ramurilor de zmeur. putem o biuturimedicinali din zmeuri inmodul urmitor:

IUL NR. 48 O linguri

de

zmeuri (fructe uscate sauproas-

, frvnze tocate sau ramuri tocate)

Tirnagi o cani de api fiarti peste fructe, frunze rdmurele, lisali si stea timp de 20 de minute gi adiuga$ o de miere. BeEi lichidul, apoi agezagi-vi in pat, bine aco$i staF aga o weme. Repetafi procedura de 4-5 oipe zi. lichidul cAt este cald, daci sunte;i afecta$ de o riceali gripi. CAnd boala incepe si se retragi, pute$ si befl lila orice temperaturi. Consumul de zmeuri sub formi de fructe este foarte , dar, ca in toate celelalte, trebuie si pistrim misura. mincali mai mult de 4-5 linguri pe zi. Ce e mult stici, daci e vorta de ceva bun.

din zmeuri

o

4 linguri de suc de zmeuri, suc de limAie jumitate de limAie), doui cini de api, doui linguri

mrere.

Amestecafi ingredientele

gi adiuga{i doui

de gheap.

i

toz

Chefir de zmeuri

linguri de zmeuri proaspit culeasi, o canl de chefir (laptele bitut ar fi chiar mai bun), ceva miere' PREPARARE: AmeStecaF ingfedientele in mixer. INGREDIENTE: 8

Cocteil de zmeuri gi agrige

zmeuri,l50 grame cani de api minerali, doui linguri de miere. INGREDIENTE:150 grame de PREPARARE: Stoarce$

de agrige,

rr

fmctele de tot sucul din ele, apoi adiu

gali apa gi mierea.

t

Unele remedii sugerate in cartea de fali necesiti mat mult timp Ei mai multi stiruinp decAt igi Pot permite citi torii in aceasti eri gribiti 9i ocupati. Medicina popularl cunoa$te multe remedii simple, care nu necesiti niciun fcl de efort. De pildi, cind simli ci te pagte o riceali, polt incerca o metodi folositi de popoarele din siberia de sutc pe (r de ani. siberienii pun in guri o piatri' pe care o sug ca bomboani. Procedura se inrudegte cu reflexul de sugere r degetului de citre copii, care eSte o cale de imbunitilirc I imunitifii impotriva infectiilor. Doctorii numesc aceasll metodi autosugestie, dar unele studii sugereazi ci mecl nismul are totu$i o explicalie riguroasi. Sugerea unei pic tricele stimuleazi o salivare abundenti, care, la rAndul ct'

irim infelepciunea strimogilor nogtri' care ne-du transmis un remediu pe atit de simplu, pe cAt este de cli cient, dis?onibil firi releti. Daci nu avefi la indemAni tt

168

I

piefticici sau vi este teami ci o puteli inghifi din gregeali, puteli suge boabe de stafide sau caise; rezultatele uoi fi l" fel de bune.

Prevenifi toxiinfec(iile alimentare PAni gi o bucitirie curati gi ordonati poate confine elemente periculoase. cel mai mare pericor vine din partea bacteriilor care pot cauza toxiinfec$iile arimentare. Acestea nu trebuie ri se manifeste neapirat prin vomi, dureri de burti sau :rme_

feali. Simptomele pot fi mai cuminfi, de pildi o ugoari durere de cap, somnolenli ,",, ,.rrri1ia de slibiciune. De

obicei, nu asociem aceste simptome cu o mancare incilziti care am gitit-o in seara precedenti gi am lisat_o apoi peste apte la temperatura camerei. pentu a minimiza pericolul alimentare, respectali in bucitirie urmitoarele

2. Folosifi cel puEin

patu funduri pentru tiierea

al

im gn_

telor, separat pentru fructe Ei legume, peEte gi produse de bicinie. Fundurile din plastic sunt cele -"i pr"._ tice, penfu ci se pot spila ugor gi nu pisheazi miro_ surile. Dupi pregithea felurilor de mAncare, curifafi complet gi apoi dezinfectafi masa de bucitirie, chiu_ veta gi toate riile utilizate. 3. Spilali ouile inainte de a le giti. Daci totugi facefi o toxiinfecgie alimentari, incercagi unul doui tratamente:

r$e aceste

Vindecarea bolilor incurabile

=

16e

REMEDIUL NR.49 de ceai (de Turnagi o cani de api fierbinte peste o lingurifa gi pt f.riqa, verde), tisagi si stea timp de.5.-10 minute apoi -aairrgali frigci de lingurile doui linguri de lapte (sau trei

bine 9i tafea) 9i o iingurili de sare' AmestecaF'tot.l va imbeli Ucfriiuf. Acesta va curifa trac$l digestiv 9i piedica formarea de gaze.

;;ndr -apoi

REMEDIUL NR. 50 Luafi o jumitate de cani

REMEDIUL NR. 5I Un ceai fierbinte, tare gi dulce cu lapte sau frigci poate fi un bun antidot impotriva intoxicafiei cu alcool (mahmureali) sau a unei supradoze de medicamente. Turnafi pur Si simplu 100 de mililitri de api fierbinte peste o lingurifi de ceai verde 8au negru, adiugagi patru lingurife de zahir gi doui linguri de lapte sau doui lingurife de frigci pentrr cafea. Ce

de umP ele PAni fierbinte Peste

ceea ce privegte efeetele consumului de ceai,

in cazurile de moderat de Consumul otrivire cu alcool (mahmureall)' poate fi chiarbenefic' Estc alcool in sine nu este diunitor, ba grup de prie' valabil in special cand consumi alcoolul intr-un intera{iuni teni, intr-i atuosferi relaxati, care include

,! I

I

f00-1i0

gi el folosit drept antidot

Consumare a a 25-5O mififtri de tirie mililiui de vin rogu bun pe zi nu numai ci rela' nervos' dar inpiedici aparigia de boli dc

sociale gi mult a

fi

ris.

existi doui

ci ceaiul este necesar pentru unei bune funcfioniri a inimii gi a vaselor de Ei recomandA 5-5 cini de ceai pe zi. Alfii consideri de opinie. Unii cred

ricegte gi aPoibegi-o. Tratamel constipaiiile' vinAece inn*"fiit. intestinale 9i inlitud Ceaiul poate

ziceli de o ceagci de ceai... ?

sau

9i xeazisistemul Unele studii sugereazi cl circulator' inimi sau ale sistemului pani la 40vo, ceea cc asdel se reduce riscul de atac de cord cu este in concordanli cu propriile mele observalii' devodci sau Unele persoane consumiuna saudouilinguri maibine' Se spunc de coniac tnainte de culcare, ca si doarmi pofta de mAncare' cr gi ci acest obicei finbunitile$te memoria aceeagi sub' gi dispozifia generali. i{ipo"t"tt considera ci in fun$ie de dozi' st"r,1i poate fi sau otravi sau medicanent' gste'bine si nu uitim acest lucm cAnd bem alcool' ca si nu fim zi' nerroili si facem fap nahmurelii de a doua

ceaiul trebuie evitat complet, fiind principalul fagtor care disruge tractul digestiv, mirind aciditatea singelui gi

asilel sinitatea noastri generali. Ca de obicei, adeafli undeva la mUloc. putem gi chiar trebuie si bem , cu condilia ca acesta si fie coregt preparat. Ceaiul (nu mai vechi de o ori) ne dilati vasele de sAnge, lmbunititegte funcfiile cardiace, relntinereEte sistemul idituri oboseala, curifi sAngele, ajuti la eliminaelementelor radioactive, oferi o oarecare ugurare irr camigrenelor gi are proprietifi de prevenire a cancerului. se

i

asemenea ceai contine 80 de substante medicinale, cea importanti dintre ele fiind un tanin (polifenol) numit

CHtifi un ceainic de porfelan cu api fiarti, punell in el o ifa de ceai gi o linguri de zahir, apoi turna;i peste ele de api fiarti. Punefi capacul pe ceainic gi finefi totul it cu un $tergar, timp de 5-10 minute. Consumul a 2-3 pe zi este benefic pentru sinitatea dumneavoastri.

tl

t|!O !

vrndcmbolitorincmbile

=

177

ei lnvifim care sunt cauzele reale ale chelirii gi si le atacim Orice schimbarc Pozitivd Pe care o

pe acestea.

vaim confrbuie la o viziune mat "i

Subiectul este foarte drag inimii mele, pentru ci m-am luptat ani de zile, zi de zi, si pistrez cAt pir mai este pe propriul meu cap. Pot si mi laud cu oarece succese: nu am mai pierdut pir de cAgirn ani gi se pare ci au lnceput si reapari fire noi. Mu$i dintre cei care au urmat sfaturile mele au Dotive mai intemeiate decAt mine de a-gi arita pirul crescut din nou. Dupi cum este adesea cazul, doctonrl nu se poate vindeca pe el insugi. Si aruncim o privire asupra fenomenului. Un scalp uman pierde cam 50-100 de fire pe zi. Gisim fre de pir in pieptene, h perie, pe perni etc. Nu e cazul si ne facem griji, pentru ci tceasti nipArlire face parte din ciclul nosbu natural. Un fir de pirrimine pe pielea capului in medie patru ani, crescAnd bt-un ritu de 1-1,5 centimetri pe luni, dupi care se ,penfioneazi" pentru cam trei luni, apoi este inlocuit cu un fir

mistd

asupraie(ii.

Spunefi adio cheliei Pentru unii birbali, perspectiva cheliei este mai lngrozitoarc chiar decat cea a impotenfei. Groaza ci o si chelegti este sur' prinzitor de puternici, poate pentru ci in subcon$tient asociem desimea pirului cu o perfomanfi sexuali. Iar in timp ce impotenla se poate $ne ascunsi, chelia este cam grcu de ascuns.

i

Istoricii rclateaztrfaptul ci Iulius Caesar igi purta cununa de lauri mai tot timpul pentru ci aceasta ii ascundea cu succes chelia din cregtetul capului. Iar cAnd Napoleon Bona parte s-a intahit cu fanrl ms Alexandru pentru a discuta vi itorul Europei, intAlnirea s-a incheiat cu o discufie pe tem'l unor refete lmpotriva cheliei. Cei mai mulgi berbali lovili dc chelire sunt dispugi si incerce orice medicagie care le ofer.l chiar Ei o minimi speranfa' Oameni care aldel dau dovadi dc foarte mult bun-sim1 9i au o serioasi orperienga de viali sc lasi prostili si se bazeze pe nigte promisiuni vagi 9i metodc absurde din caPul locului. Timp de sute de ani, negustori necinstili au ficut averr vinzAnd remedii "miraculoase" birbagilor lovili de acesl necaz,qrre nu au renunfat niciodati si spere intr-o minunc Nu-mi place, dar trebuie si-i dezamigesc: in acest caz ntr existi miracole. Cel mai bun lucm pe care il putem face estc

fl2

i \4^d.""r."

bolilor incurabile

,Dou.

nismul chelirii nostru confine o foarte complexi refea de vase de rlnge gi are nevoie de un flux sangvin mai mare, in compacu alte pfu+ ale corpului. Labaza fiecirui fir de pir se un folicul, adici un gmp de celule ale epidermei care sunt pentru cre$terea firului de pir. lnteaga viafa a de pir depinde de starea acestui folicul, care la rAndul este determinati in principal de nivelul circulaliei sanine. Daci, dintr-un moti-rr oarecare, circulafia sangvini este dtminuati, frele de pir cizute nu mai sunt lnlocuite cu altele Cregtetul capului posedi o circulafie sangvini mai , in comparaEie cu alte zone ale scalpuhri. ln cele mai

t.:r3

iil

ri

ij

lil

I

multe cazttti,pirul incepe si se rireasci in aceasti zoni, cec.r ce eSte o indicalie ci principala cauzi a chelirii este Proast.l circula$e a sAngelui. Pirul birbatului devine tot mai rar pe misuri ce el in ainteazi in vArsti, Pentru ci circulalia sangvini din scalp descregte. Un birbat de patruzeci de ani are o circulalic mult mai proa$A decAt avea la douizeci de ani. Refeaua dc vase capilare pierde capacitatea de a hrini scalpul. Aproapc tofi birbalii care incep si cheleasci vor comite aceeaqi grc scalpul, considerAnd ci vor geali - vor evita si-gi atingi provoca o cidere accelerati a pirului. CAnd se piaptini sau se perie, ei au griji si nu apese, ca si nu tragi pintl 9i s'l nu frece pielea capului. De fapt, friclionarea 9i masajul sunt cele mai bune metode de a imbunitifi circulafia in oricc parte a corpului. Este bine si masim scalpul, in special in acele zone in care pirul incepe si se rireasci. Ar trebui s.t urmim exemplul femeilor in aceasti privinli: ele iEi aran jeazi, trag, piaptini, perie gi rearanjeazi pirul de nenu mirate ori pe zi, lncercAnd si arate cAt mai bine' Un asemc nea comportament ajutA hpromovarea unei maibune irigirt cu singe a scalpului. in plus, mulgumiti estrogenilor prc zenfi in corpul lor, femeile risci mai pulin si aibi problemc de circulafie. Nu existi nicio dovadi ci ingredientele din Eampoanc, creme sau substanlele de condi$onare a pirului pot fi absor bite de citre foliculi. Una dintre fungtiile pielii este aceea dc a impiedica substanlele striine si intre in corpul nostru Numai unele grisimi pot fi absorbite de citre straturile supc rioare ale pielii noasre' Chiar daci firul de pir in sine estc poros gi poate absorbi diverse substanfe chimice (vopselr etc.), acest lucrrr nu inseamni ci firul de pir poate transmitc ceva la folicul. Nu este posibil si hrinegti foliculul din extc

r74

Vindecarea bolilor incurabilc

=

rior. PAni la ora aceasta, nimeni nu a descoperit weo metodi nutrienjii la foliculi, pentru a stimula tt-cre$terea pinrlui. Birtalii care chelesc pot pi$ra mai mult timp pirul de pe pf4ile laterale ale capului gi din zona occipitali penEu ci tcele zone nu prezinti atit de mul$ factori care influenfeazi drculafia. Unii dintre acegti factori se leagi de tesutul musgi gras de sub scalp. Contracfia mugchilor (de pildi din Stresului) poate provoca o contractare a vaselor de , reduclnd fluxul sangvin citre foliculi. Unii birbati ca unn:rre a viegii lor stresante, pline de tensiune ner, care menFne scalpul lntr-o Stare tensionati cea mai parte a timpului. Foliculii pinrlui lor sunt subnutrifi gi pot ajuta la aparigia de noi fire de pir. Pe lAngi cantitatea de sAnge, pentru o cregtere sinitoasi pirului este importanti gi calitatea lui, care se leagi de o adecvati a foliculilor. S-a observat ci barbafii care multi carne au tendinp de a pierde pinrl din cregcapului, in timp ce birbatii care fac exces de dulciuri de obicei si piardi pinrl din zona frun$i. Un sAnge gi sinitos garanteazio stare generali buni a sinitifii, se reflecti gi in starea piruhi nostru. Iati citeva misuri bazi pentru a realiza acest deziderat: de a lirna vitaminele gi

1. Nu vi poluagi tupul cu o alimentagie nesinitoasi. 2. Men$negi un nivel sinitos al diverselor tipuri de co-

lesterol, permifAnd o buni circulafie a snngelui. 3. Folosigi terapiile de curigare a corpului, duguri alternative reci-fierbingi, activitigi in aer liber gi exerciFi de respirafie.

misuri promoveazi sinitatea sistemului cirDaci doriji inforrnafii mai detaliate despre ele, le ve$

Toate aceste

!

rzs

gisi tn cartea mea Qtm si triim750 ile ani Aici rd voi prezenta doar informagii suplimentare despre masarea scalpului, o metodi care ne poate conferi 9096 Eanse in stoparea tendintei de chelire.

Masajul capului Partea cea nai grea in predarea acestei metode este convingerea persoanei asupra necesitiEii masirii gi perierii pielii capului. Putefi discuta cu coafori sau cu dermatologi ca si vi convingefi ci o zoni cu chelie nu se extinde ca urmare a

masajelor. Prosopul folosit pentru masaj ar trebui si fie mic ai moale.

REMEDIUL NR. 52 Dizolvafi doui linguri

de sare tntr-un

litrr

de

api caldi. lm-

-

de la o jumitate de minut pAni la citena minute.

Scopul tratamentului este si refaci star€a relelei naselor capilare din scalp, ceea ce va conduce la regenerarea folicusgimintea si nu vi agteptafi la relilor firelor de pir. problema s-a acumulat timp de ani ds 2ilg, imediate zultate

[a

-

si dureze cel pu;in tot atAta. himele fire de pir vor reapirea in 3-4 luni. Cand zonele de chelie incep si fie mai pufin netede la atingere, este un semn ci de sub suprafala pielii au furceput si apari noi tulpini de pir. La un control vizual, unele tipuri de pir pot apirea mai tAtziu, tn funcqie de culoarea lor gi de secqiunea finrlui. De pildi'

176 i

reintinerigivorlncepe siproducifire noi de pir. Nici micar un masaj foarte energic nu poate rupe firele de pir care nu erau menite si niplrleasci. Procesul de ririre a pirului se opregte gi tendinp se va schimba lndati ce incepefi si vi masa$. Vor fi mai multe fire nou apirute decAt cele vechi, pAni cAnd zona va recipita o desime normali. De obicei este nevoie de un an pAni la cinci ani - cam tot atat de mult cAt a durat ririrea parului. Am nrgimintea si nu incetafi si vi masagi scalpul inainte de restabilirea desimii normale a

pirului.

bibatri un prosop ln solu;ie, stoarcefl-l ugurel gi masali zonele afectate ale scalpqlui. AcordaEi o deosebiti atenfie zonelor in care pinrl este doar par$ial pierdut. Veli decide singur cit va de pildi, cAnd pielea capiti o culoare rozalie dura masajul o senzaqie de usturime. Masajul poate dura apare cAnd sau

iar tratamentul

firele de pirnegru se vid mai repede decAt cele de pirblond, chiar daci re-se$terea are loc cu aceeagi rati. llr timFul masajului rd vor cidea citeva fire de pir. Sunt firele care oricum erau gata si cadi. ln cam trei luni, foliculii

rra tnebui

Vhdecmabolilorinmbile

pinrlui lntr-o zonA a pirului complet afectati de chelire este o cu totul alti problemi. Este posibil, teoretic, dar nu vreau si fac promisiuni IHri acoperire. Nu vi costi nimic si incerca$, dar nU erdsti nici o garanEie, ca ln cazul pirului ririt. B5tbatr care inverseazi tendinp procesului de ririre sunt sfltuili si continue masarea scalpului tot restul vie$i. Chiar gi cei care nu au arnrt niciodati probleme cu pirul, dar se aERe-cregterea

teapti la aga ceva, din cauze genetice, alimsntafig aeadecvati sau un stil strresant de viap, pot folosi masajul drept misuri preventiv5. O fOlosire din timp a tratamenh.rlui va garanta un pir des pe tot capul. Spllarea zilnlcl a pinrlui nu poate produce o cidere suplimentard a pinrlui. \A spila$ fafa chiarmai des gi asta nu duce la ririrea genelor sau a sprAncenelor. Unii orperfi sunt impotriva spilerii silnigs a pirului, spunAnd ci usuci pirul prin eliminarea uleiurilor secretate in mod natural de citne glandele din piele. Dupi pirerea mea, inliturarea acelui

=In

material jras odati cu praful care

rimas blocat ln el este de fapt o foarte buni idee. Spilarea zilnici, lmpreuni cu masarea capului, ajuti la reglarea funclionirii glandelor pielii, care influenfeazldeasemenea starea pirului. Pentru a pistra un pir moale gi ugor de aranjat 9i glande ale pielii care frrncgioneazi corect putefi introduce in apa de spilat un galbenug, dupi care masagi capul timp de l-2 minute. Consumarea de cantitili reduse de alcool (25-50 mililitri pe zi) promoveazi de asemenea o sinitoasi cre$tere a pinrlui, prin liryirea vaselor capilare. Nu uitafi de sen, care, la rAndul lui, ajuti la o mai bogati irigare cu sAnge a foliculilor pinrlui, ca orice activitate care ne relaxeazi sistemul nervos. \6 prezint mai jos alte citeva metode care pot ajuta la ac' celerarea procesului de intinerire a foliculilor. a

REMEDIUL NR. 53 INGREDIENTE: 100 grame de fnrnze de

urzici

(ce1 mai bine

ar fi si fie recoltate in mai) Turnafi 500 mifilitri de api fierbinte pe frunze, lisagi amestecul si stea 30 de minute, strecuafi gi apoi lm' bibaqi un prosop cu lichidul rezultat.

PREPARARE:

PREPARARE3 Amestecafi toate

ingredientele.

UTILI7ARF: Frecafi cu amestecul

integ scalpul, acoperiS cu o pungi de plastic Ai punef, deasupra o toci. RimAne$ aga timp de 15-20 de minute. Clitifi complet pirul gi

-"r"g

scalpul.

REMEDruL NR. 56 INGREDIEI\ITE: 0,5litri de sfecli rogie rasi. pREpARARg: Se pune sfecla lntr-un borcan de un litru, apoi se toarni api fiarti. Se acoperi borcanul cu un capac se lasi Ai

si fermenteze la temperatura camerei timp de 5 zile, dupi c.rre se s'trecoari lichidul. UTTLTZARE: Frecafi scalpul cu lichidul rezultat o dati pe zi, pAni cAnd se termini. Repetafi tztamentul dupi douiluni. lui, lncepe$ si vi masaji scalpul. lncepegi astizi. Asdel, ca mulji dintne pacien$imei, vegi avea un motivserios sirdbu_ ctrali de ceea ce vqti vedea in oglindi peste patu luni.

UTILIZARE: Masafi scalpul cu prosopul.

RE.MEDIUL NR. 54 INGREDIENTE: Sare de bucitirie. uTTLIZARE: Frecafi scalpul tinp de 10-12 minute, lisa$-l aga timp de o ori gi apoi clitigi sarea gi masa;i scalpul. Folosili

aceasti metodi o dati pe siptimAni.

REMEDIUL NR. 55 lingurip de coniac, o lingurifa de ulei ponrmb, o lingurip de chefr.

TNGREDIENTE: O

||il}

i virde"*abolilorinruabile

de

=

r79

Sfaturi de incheiere 1. Trebuie si-$ placi de tine aqa cun egti' 2. Nu invidia Pe nimeni. 3. Daci nu-;i place de tine aEa ctm egti, schimbi-fi cumv'

de

la Ala Z

viafa. 4. Furia, insultele 9i criticile la adresa ta 9i a altora sunt

foarte diunitoare sanitifii proprii' 5. Daci iei o decizie, aPlic-o. 6. Ajuti-i cu bucurie pe cei siraci, bolnavi sau bitrAni' 7. Nu te gandi niciodati la boli, bitrinefe sau moarte' S.Iubirea este cel mai bun remediu impotriva bolii 9i I

imbAtranirii 9. Licomia, avarifia gi incapacitatea de a-fi invinge sltrbl' ciunile sunt dugmanii tii. 10. Grijile sunt cele care te trimit pe lumea cealalti' 11. Cele mai grave picate sunt frica 9i venditatea' 12. Ceamai buni zi a vielii tale este astAzi' 13. Cel mai bun ora$ este cel in care te simfi norocos cl Eiiegti. 14. Ceamai buni meserie este cea care ili face plicere' 15. Cea mai mare gregeali este si-1i pierzi speranfa' 16. Cel mai mare dar pe care il pofi primi sau oferi eslr iubirea. 17. Ceamai de pref posesiune este s;natatea ta'

I de alcool produce multi durere gi suferinfi, afeci nu doarpe cel care abuzeazi,ci gi familia gi prietenii da. CAnd sunt pugi tn fap unor situagii stresante de unii recurg ln mod repetat la o tirie, pentu a-gi

"detensiunea nervoasi. Spre deosebire de consumul ,derat de alcool, abuzul distmge sinitatea gi relaliile. O foarte infeleapti zicaTldin Antichiate sDune:

Tlvi lucnti ntnt foarte rcle cdnd le folosegti esccesiv gi foatte bune cdnd Ie folosegti in cantitdli moderate _ pdinea, sarca Siinul.

Am scris mai sus despre pline gi sare. Si vedem cum este Yinul. Auzim inci din copilirie despre efectele diunitoare ale alNu vi spun nimic nou. \6 sugerez si vi gAndigi la 9i : pe care le poate aduce consumul moderat de alcool.

Am rdzut cAndva un foarte interesant desen animat. Ani_

din degertul Kalahari s-au adunat si ia masa imS-au consumat

mici frtrcte, pargial ferrrentate. Drept

al consumirii lor, toate animalele au devenit

180

priditori

9i

pradl, lei gi antilope, tigri gi elefanfi,

181

Vindecma bolilor incunbile

=

=

toati lumea era fericiti gi a uitat de uri gi agresiune. Rezultl ci mamiferele (irntre care gi omul, cea mai dezvoltati specic) au nevoie de mici cantitili de alcool. Acesta deterrrini crc ierul si elibereze ,homonul fericirii', relaxAnd mugchii, mic EorAnd concentra$a gi tensiunea din sistemul nostru nelvo$. De toate aceste beneficii ne vom bucura doar daci vom consuma alcool in cantitiEi mici, tratAndu-l ca pe un medica ment. $i Hipocrate credea ci alcoolul, ln cantitifi moderate, este bun Ei pentru oamenii sinitogi, Ei pentm cei bolnavi. Dupi pirerea lui Louis Pasteur, vinul are tot dreptul si fic considerat biutura cea mai sinitoasi dintre toate, daci eslc consumat cu moderafie. Filosofii Greciei Antice le repetau adesea adeplilor: oPuterea zeilor cu greu poate egala utill' tatea vinului", iar un vechi dicton oriental spune: ,Oricinc poate bea, cAti rneme gtie cAnd, unde gi cit gi daci igi poatc permite". Acest tip de ra;ionament se poate gisi in pirerile multol intelectuali respectafi. Necazurile lncep cAnd uitem de mt> deralie. Acest termen se aplici ln toate aspectele viefii, nu numai la mAncat gi biut. Este mai dificil si determinirn ce inseamni,cantiti$ mrr derate". Termenul poate avea infelesuri diferite pentru pcF soane diferite. Pornind de la shrdii lntinse pe mu$i ani, cen cetitorii americani au sugerat ci urmitoarele cantitiS sunt inofensive: I gram de vin sau 0,25 grame de tirie per kilo' gram de greutate corporali per zi. Diversele tipuri de vin nr influenleazi in mod diferit sinitatea. De pildi, vinul alb nr curifa rinichii, ne stimuleazi ugor sistemul nervos 9i imbu nitifegte digestia. Mnul roEu imbunitifegte funcfionarea fl catului, calmeazi sistemul neri/os, imbunitilegte proces ul respirafiei gi micAoreazi riscul de atac de cord la persoaneh cu nivel ridicat al colesterolului.

182

i

vindecareabolilorincurabile

Informa$a prezentati mai jos poate fi utili pentru oricine, de la abstinen;i pani la biutorii de fo4i. studii efecfn diferite liri au ajuns la concluzii comune privind in_ la conslmflui de vin penbrr diferite sisteme ale cor_

r '

nosb:u: 1. Afecte

azi pozitl sistemul nervos gi stimuleazi

glan_

dele endocrine.

2.lmbunitifegte digesria

(in special a proteinelor animde), prin stimularea secre$ei de sucuri gastrice. 3. Ajuta la menjinerea unui pH adecvat al sucurilor gas_ tice.

)

4.InfluenfAnd pozitiv sistemul digestiv, el micAoreazi pa4ial stresul asupra intregului corp. 5. Celulele ficatului stimulate de alcool furnizeazi mai multi bilA in duoden. 5. Sinrrile de potasiu prezente in vin gi in coniac au efecte diuretice asuprir rinichilor. 7. Centrii respirafiei sunt stimulafi, ceea ce inbuniti_ fe$te ventilafa plimfugor. 8. lmbunitigegte sistemul cardiovascular, determinand yasele de singe si se dilate sau si se contracte, ceea ce se constituie lntr.un masaj.

, ln dtimii ani,

s-au efectuat mai multe

sudii privind

in_

lenga alcoolului asupra mugchiului cardiac. Unii cerceti_ au tras concluzia ci toate biuturile care congin alcool

!

rer

intiresc inima. Ei subliniazi in mod deosebit confinutul ridicat de antioxidanli naturali prezengi in vinul rogu. S-a remarcat faptul ci persoanele care nu consumi niciun fel de biuturi alcoolice suferi mult mai adesea de probleme cardiace. Oameni de gtiinfi din Anglia Ei Elvefia au tras concluzia ci alcoolul coDsumat in cantitip moderate reduce riscul de atac de cord ctt 4OVo gi riscul de probleme la vasele de singe qt2oVo. Doresc si subliniez ci biutul vinului este benefic in special pentrr persoanele in varsti Ei pentru persoanele care suferi de anemie sau de o stare generali slibiti a siniti$i. este laptele pentrrvir' ln Burgundia existi o zicali: "Vinul peste de ani sunt sfituite sd cincizeci stnici." Persoanele de de viap lungi" o dati pe sip' prepare gi si consume "biutura timini (cel mai bine duminica, ln cadrul unui grup de prie' teni). Biutun este ln mod deosebit utili pentrr femeile carc au ajuns la menopauzi. Ptepararea ,bluturii de vtaft lungi': Se amestecl lntr-un vas doui sticle de vin dulce sau demisec cu 0,5 litri de api. Se fierbe timp de 10 minute la foc mic. Se adaugi cAt gii intre degete cuigoare, sco4igoari 9i cardamom, plus 10 felii de limiie decojiti, dupi care se mai fierbe timp de altc 5 minute. ln sfArgit, se adaugi o lingure de coniac, se opreqtc focul, se acoperi vasul cu un caPac gi se lasi si se riceascl timp de 20 de minute. Anestecul se strecoare gi se bea clt inci este cald. Refeta de mai sus eSte pentru 10 por$ii. Pentru o singuri pode, imperFf toate cantiti;ile la 10. Lipsa de modera;ie poate conduce la dependenfi, carc ar trebui tratati ca o boali. Alcoolicii nu vor si recunoascl asta gi nici nu vor si se supuni weunui tratament. Org.l nismul lor se obignuiegte cu otrava 9i cere doze regulate dc otrave. Rutinele de purificare pot ajuta la ruperea acestul

184

-l

Vindecareabolilorinruabile

perare totali. Aici trebuie si inte in sceni familia gi prie_ tenii, care trebuie si ofere o susfinere plini de inlelegere gi compasiune.

Iati un tratament pentnr cei care doresc si

aceasti dependenp.

scape de

REIVIEDruL NR. 57 Rrlgegi in buci;i mici patru frunze de laur gi punegi_le intr_o t'ticli de 0,5 de votci. Lisagi sticla int-un loc intunecos tinp de 14 zile. Cind vefi incerca si begi rtin s1, vegi vomita

liti

lerios; senzafia ar frebui si vi dezguste definitiv de arcool. Daci un alcoolic nu infelege la nivelul congtientului c6t gravi este situalia gi nici cAt de necesar este si se trateze, ctin imediata lui apropiene poate tncerca alti metodi, confine elemente de hipnozi. Aceagta poate funcfiona : gi in cazurile in care persozma dependenti nu este rsi si depuni eforturi pentnr reabilitare. Ordinele pe le primim ln stare de somn lucreazi la nivelul subcon_ tului. Am folosit metoda in cabinetul meu o consider Ei dinte cele mai efciente ia tratarea alcoolismului. idee generali se poate folosi pentru abordarea altor Ei , sum arfi roaderea unghiilor, udarea patului sau ln cazul copiilor. Trebuie si fim ribditori eforturile pe care le facem, chiar daci va fi nevoie si in_ de citena ori inainte de a obfne rezultate vizibile.

=

185

REMEDIUL NR. 58 Acest tratament are doue etape.

Stadiut

1

pildi, in timpul mesei de seari), spuneS-i urmitoarele cuvinte: "O si vin si discut cu tine despre ceva foarte important, cdnd o si dormi". Rost\i

inainte ca,subiectul" si

se culce (de

aceste cuvinte pe un ton normal,

firi

accentuiri.

Anemia

Noti: Citili cu atenfie informafiile

despre

proprietilile

curilor de fructe gi legume (vezi gi Cum sd trdim 150 pp.97-ee).

ile

su_

ani,

Stadiul2 adormit, intrali in linigte in camera lui 9i "subiectul" incepeS si-i mAngiiaqi ugor pirul. lncepeli si-i vorbifi, folo' sindu-i numele, de pildi ,Matei,mdaazi?" Chiar daci nu veli primi niciun rispuns, continua$ si vorbigi gi si mingAiali ca gi cum afi impirtigi o problemi cu un pinrl "subiectului", prieten. Dupi cam cinci minute, atinge$i tAmplele subiec' tului, folosind degetul mare gi degetul mijlociu ale miinii drepte. Artrebui si fip in misuri si simfifi pulsAnd arterele temporale. ln acest moment, pute$ incepe sugestia' s?u' nAndu-i in mod repetat ,subiectului" ci trebuie si renunfc, de pildi ,Matei, miine te lagi de biut. CAnd te trezegti, vei ll uitat de acest obicei. Nu S-a adus nimic bun". Folosif-va dc imagina$ie pentrtr creatrea de sugestii. Ultima frazi ar trebul profund 9i odihnegte-te, iar cAnrl si fie ceva la modul "Donni vei fi bine odihnit treze$te-te Ei uiti de dependenla ta. L: nevoie, o si revin si discut cu tine despre problemi, pdnl c6nd vei putea face pasul." Apoi pirisifi in linigte camera. Notd:Dac|,subiectul" se treze$te cAnd ii atingeqi pirul, continuafi si-i mingAiali pinrl 9i si vorbili linigtit. Cind ll vefi auzi din nou respirind regulat gi profund, revenili lr a

CAnd

186

i

REMEDIUL NR. 59 sfecli. jumitate de cani de gase oripe zi, t:mp

INGREDIENTE: SuC de TSTRARE Befi

de 3-4

siptimdni.

REMEDIUL NR. 60 3 sfecle

mari.

Radeli sfeclele, puneF ce rezulti inn_un borcan dejunitate delitru giturnafipesteele 150 de grame devodci. Lisagi in lumina soarelui sau intr-un roc cald timp de 14 zrre ;i apoi strecura.s lichidul. AD- MINTSTRAR* Beti inainte de masi 30 de grame din acest . Daci analizele sAngelui nu se imbuniti-tesc, repetafi P-REPARARE:

LNR.61 DTENTE: Suc de aloe vera (150 de grame),

miere (250 ), vinrogu (350 miliDtri) amestecafi toate ingredientele. MTNTSTRARB Begi 30 de grame din amestec de ftei ori pe cu 20 de minute lnainte de masi.

vindecareabolilorincurabile

=

r87

o

REMEDIUL NR.62 INGREDIENTE: Ceai de

planteficutrlin frunze

de

zmeuri

strl'

baticl. ISTRARE: Befi zilnic 3-4 pahare.

o

AmestecirF un gilbenug cu o lingurigi de unt (ar CIebui si semene cu maioneza), punefi pe un tampon moale gi aplicagi pe zona afectati. va ugura durerile

REMEDIUL NR. 63

frcut din frunze de urzici mai bine ar fi si fie recolate in luna mai). IMSTRARE: Befi zilnic 3-4 pahare. INGREDIENTE: Ceai de plante,

na

piedica formarea de cicatice.

(cel

ghiFF uteiut.

im-

unjet de api rece 9i aplicali at de sodiu alimentar. lncaz cu o linguri de ulei 9i apoi in_

Arsurile stomacale

REMEDIUL NR. 64 oui -vezipagina

Thatament cu coji de

33.

REMEDIUL NR. 65 INGREDIENTE: Sucuri proaspit Stoarse din morcovi, sfecltr 1l ridichi negre. PREPARARE: Se amesteci tn cantitifi egale. ISTRARE: Se consurni cAte doui linguri pe zi, timp dc trei luni.

Aritnia

la gtomac sunt cauzate de combinarea neadecvati a

unor tipuri de alimente. Diferite segmente ale tractului Dostru digestiv secreti diverse sucuri digestive. Drept real unei incoregte combiniri a alimintelor, hrana in_ digerati se deplaseazi din stomac in duoden imeuni cu sucul gasuic acid, ceea ce conduce tn cele din urmi hrlburiri atAt in stomac, cat $i in duoden. Arsurile stoma_ sunt un efect secundar al tulburirilor funcfiilor diges_ Pentr' preintAmpinarea arsurilor stomacali, .st,,rfi_ si respectim clterra neguli importante.

REMEDIUL NR.66

Iimli

rase 500 grame' miere 500 grame' 20 feramifafi. caisi de sAmburi de PREPARARE: Se mixeazi ingredientele. N)MTMsTRARE: Se consumi o linguri lnainte de micul dejun gi de masa de seari. INGREDIEI\ITE:

Arsuri

o

Punefi morcovi ragi

188

Mndccrea bolilor incuabilc

=

fn

peste zona afectati.

Pentru abordarea arsurii stomacale, se pot urili2l cAteva simple: o Terapia cu suc de limtie este foarte eficienti (pp. 43-44).

=

18e

.

BeF sucul stors dintr-o limdie amestecat cu o coaji de ou flcuti Pulbere.

REMEDIUL NR. 68 INGREDIENTE: grepfruturi, ulei de

misline. jumitate de grepfnrt, apoi de misline. Se consumi zilnic, timp de o luni, apoi se gi se repeti tratamentul. Folosigi aceasti o

3-4 ori pe zi,

impreuni cu citeva linguri de api'

aD.

REMEDIUL NR. 69

Arterioscleroza

o

stomactl gol, dimineala, timP de14zrle' o FaceF un trat2ment cu limAi' o Curefafi-vificatul. o MAncafi un gfepfrut pe Stomacul gol, diminelp, Ei incl unul seara, cu doui ore inainte de ultima masi a zilei' . BeF 2-3 cini de ceai verde ln fiecare zi' o Curlfafi-vi sistemul limfatic. O

o o o

Nishi (PP.125-r27). fierbin$ 9i reci fiminsx1l

9i

dupi-amiaza. Bep o trcime de cani de suc de dovleac, o cani de suc de pepene verde sau o treime de suc de sfecli, de trel ori pe zi, clrt1rS minute lnainte de mese'

REMEDIUL NR. 67 TNGREDTENTE;

250 de grame de hrean;

PREPARARE:SP

trei litri de aPi minute gi aPoi strecurafi.

jumiate de TNIsTRARE; Befi o

19O

Radefi gi amestecafi nuci, stafide, miere gi smo_ 00 de grame din fiecare.

Befi jumitate de cani de suc stors din cartofi cruzi' pe

i

viadecareabolilorincurabile

3liti

de

api' 'TUTNAII

de 20 dc

cani, de trei ori pe zi'

ISTRARE: Se consumi o

linguri

de

doui ori pe zi.

REMEDIUL NR.70

INGREDIE

Sucul stors din doui

cipilAni mari de usturoi votci. PREPARARE: Turnafi votca peste sucul de usturoi inh_un borcan de jumitate de litrr gi tisagi la loc innrnecos timp de 12zile. NISTRARE: Se consumi cAte 20 de picituri, de uei ori pe zi (ctr 30 de minute inaintea meselor), timp de trei sipti_ mlni. Se face pauzi de o luni; se repeti . ',np de alte trei sip_ gi aga mai departe, pAni cAnd se consumi toati can_ gi 250

de

e de

NR. N : O linguri de fEini de porumb. IEPARARE: Se ptrne lntr-o ceni, se rrmpl€ cana cu api fiarti se lasi si stea 10 ore (peste noapte). TRARE: Se bea dimineafa, pe stomacul gol (cit timp rimAnelimpede).

=

191

REMEDIUL NR.72 INGREDIENTE: o Cani de suc de morcovi, ere, sucuf de la o

cani de hrean ras'

se

toarni intr-o sticli

limiie'

Se amesteci ingredientele, a

o

frigider. consumi cite

Se

o

lingurila'

de

trei ori pe zi'

ISTRARE: Se bea laptele. La o jumitate de ori dupi aceea, folosigi un laxativ din plante. Dupi inci rei ore, efec_ tuali o clismi (irigare intestinali), utilizind 200 de mililitri de api caldi.

REMEDIUL NR.76 INGREDIENTE: Ceapi,

vodci. Sticli de 200 fls milititi, se umple jumitate cu ceapi tocati fn, jumitate cu vodci, se lasi si stea la loc cald gi lntunecos, dupi c.re se shecoari lichidul. ISTRARE: Se consumi o linguri de lichid de trei ori pe zi, inainte de mese. PREPARARE: Se ia o

Artrita REMEDIUL REMEDIUL REMEDIUL REMEDIUL

NR. 2O, de la Pagina 75' NR. 9, de la Pa9irl;a72' NR. 18, de la Pagina 75' NR. 19, de la Pagina 75'

Ascaris (Panzi$ inteStinali)

REMEDIUL NR.73

REMEDIUL NR. 77 O aItA metodi eficienti, c:rre se poate folosi de cifre copii, Ei este si se bea o cani de suc proaspit stors din pulpi de dovleac in fiecare diminssp, pe stomacul gol.

INGREDIENTE: O ceaPi.

toaci ceapa foarte mirunt, se toarna peste e'l strecoarJ o cani de api fierbinte, se lasi si stea 12 ore 9i se

PREPARARE: Se

Astm brongic Penttr

sucul.

ca

un'emediu si fie eficient, vertebrele cenricale

gi cele

zile' ISTRARE: Se bea zilnic o cani, timp de 5-7

toracice trebuie si fie aliniate corect. pentm a opri un atac brusc de astm, persoana afectati poate inghifi cAtem cuburi

REMEDIUL NR.74

mici de gheala sau poate mesteca o boabi de cafea, ori poate si bea o cani de lnlocuitor de cafea pe bazi de orz.Atacul poate fi oprit gi daci persoana afectati va sta culcatA cu fafa in Jos, pe o podea tare, in timp ce i se maseazi umerii. pentru tratarea ashului, un tatament foarte eficient este hipnoterapia.

pe stomacul gol' MAncafi 200 de grame de seminle de dovleac

REMEDIUL NR.75

REMEDIUL NR. 78 INGREDIENTE: O

192

i

Vindecarea bolilor

inflrabile

cani de suc de ridichi negre.

=

193

PREPARARE: Se fierbe sucul 9i apoi se lasi si se riceasci' ISTRARE: Se bea o cani cu 15 minute lnainte de fiecare

Este de asemeneaimportant si se consume combina$ile adecnate de alimente (vezi tabelul 2, pagina 56), pentru cA zaha-

masi.

nirile

REMEDIUL NR.79 INGREDIENTE: Unt (100 grame), 5-8 cifei de usnrroi pisafi' un prafde sare. anesteci ingredientele. ISTRARE: Se intinde pe o felie de piine 9i se minAnci' PREPARARE: Se

REMEDIUL NR. 80 (pentru tratarea astmului la copii) TNGREDIETITE: 5 paStile de

aSpirina zdrrobit€, o linguri de r.rnturl.

PREPARARE: Se amesteci ingredientele.

N)MINISTRARE: Se intinde pe o bucati de pAnzi 9i se pune pe

piepul copilului,

L0 zile la rAnd.

REMEDIUL NR.81 INGREDIENTE: 40 de cepe de de

mirime medie, un litru de ulei

misline.

toarni api fierbinte pe cepe gi se lasi si stea pini cind se inmoaie, apoi se frig in ulei pini cAnd devin moi de tot gi se zdrobesc pAni se fac pasti' ISTRARE: Se consumi o linguri dimineafa' pe stomacul gol gi o lingure seanr. se pistreazi tn frigider. lnainte de folosire, se poate lncilzi, daci dorifi.

PREPARARE: Se

Balonare impiedica acumularea gazelor,trebuie mai intii sl efectuati o curilare a intestinului gros (vezi paginal22)'

Pentrn

r94

a

Vindecarea bolilor incurabile

=

incomplet digerate care se deplaseazi din intestinul sub$re in cel gros vor ferrnenta, producAnd gaze. ln qpecial persoanele care au probleme cardiovasculare ar trebui si evite balonarea, deoarece intestinele umflate pot conduce la atac de cord. Existi cAteva metode de abordare a balonirii. 1. Clismi cu mugefel (in caz ci sunrine o balonare subiti, insofiti de dureri abdominale): Se fierb 200 de grame de ceai de mugefel, folosind un pliculef (sau o lingurili) de mugetel. I se adaugi un litru 9i jumitate de api fiarti gi riciti la temperatura corpului. Solulia se va folosi pentru o irigare intestinali (vezi pagina 149). Dupi aceea, persoana sti culcati pe Spate timp de 30-40 de minute, acoperind zona stomacului gi cea a ficatului cu o perni electrici. 2. Sucul stors din cartofi cmzi este un minunat remediu impofiva balonirii Ei a altor probleme ale tactului digestiv. Be$ 100 de mililitri pe sromactl gol dimineala, ln fiecare zi, timp de doui siptimAni, luagi o pauzi de doui siptimAni gi apoi continuafi tatamentul timp de alte doui siptinini. Daci problema nu este rezolvati, be$ inci doui 10 zile (dupi lnci un intervd de doui gi amidonul

siptimAni). 3. heparafi 400 de mililit'i de ceai de eucalipt, turnand api fiarti peste o mini de frunze de eucalipt. Se bea cald, pe stomacul gol.

Brongita

tu$ifi din cauza brongitei, evitagi cafeaua gi ceaiul, ci acestea iriti ciile respiratorii. Putegi bea ceaiuri de

i

rgs

plante sau lapte cu pufini miere gi un pic de bicarbonat de sodiu. Folosili miere pasteurizati, pent:u ci mierea puri poate si amplifice tusea. Pentrtr brongiti acrrti, urrra$ unul din umitoarele tratamente:

REMEDIUL NR.82 TNGREDIENTE: O cani de suc de morcovi proaspit storgi, 4sui linguri de miere. anesteci ingredientele. TMSTRARE: se consumicate douilingllri, de 5-5 oripe zi. pREpARARE: Se

REMEDIUL NR. 83 TNGREDTENTE: o cani de suc de valzi proasplt stors, doui linguri de miere. PREPARARE: se amesteci ingredientele. TSTRARE: se

consumi cite

o

linguri,

de patru ori pe

zi'

IMSTRARE: Se bea cite o cani, de 3-4

196 i

INGREDIENTE: Suc dintr-o

limiie,

100 grame de miere.

PREPARARE: Se amesteci ingredientele. TNISTRARE: Se ia clte o lingura, de

trei oripezi.

litri

de

api,

strecoari.

INGREDIENTE: Frunze uscate de

uscati (100 grame).

tei (100 grame), zmeuri

toarni un litru de api fiarti peste ingre_ diente, se lasi si stea o vreme gi apoi se strecoari amesPREPARARE: Se

se adaugi

ISTRAR': Se bea cald, inainte de culcare, de 200 de grame pe zi, trmp de )-3 zile.

in cantit4i

REDTENTE: Suc de

400 de gr:rme de tirAle.

fierbe totul la foc mic tirirp de cinci minute, apoi Ei se

REMEDIUL NR. 87

IUL NR. 89 ridichi negre, suc de hrean

REMEDIUL NR. 85

riceasci

PREPARARE: se amesteci tntr-o cani gi se umple cu api fiarti. TSTRART: Se bea in tnghi$turi mici, inainte de crrlcare.

oipezi.

Pentru brongiti cronici, incercagi aceste tratamente care induc tusea.

pREpARARE: Se fierb 1,5

REMEDIUL NR. 86 INGREDTENTE: O linguri de dulceap de zmeurd, o linguri de mierre, o linguri de vodci sau coniac, suc dint-o jrr*it"t d. l,imiie.

REMEDIUL NR. 88

REMEDIUL NR. 84 INGREDIENTE: O tinguri de flori de tei, o linguri de miere' PREPARARE: Se toarni o cani de api fiarti peste flori, se adaugi mierea gi se lasi si stea o ori, dupi care se slrecoartr.

TNGREDTENTE:

tot timpul zilei. Se poate adiuga zahdr,pentru imb'nitiEirea gustului. Este o buni idee si iu bep niciun alt fel de lichid.

TNTSTRARE: Se bea

:

tirifele,

sc

lasi si

sc

se

o cani din fiecare.

: Se amesteci gi se

vrsrRARE: Se ia de

(adu$i

-

lasi si

stea

timF de

gi miere

_

3_4 ore.

tei ori pe zi,la o or;i dupi fiecare

doui linguri, copii

-

o

lingurila).

vi.d.".r."bolilorincurabile

re7

=

REMEDIUL NR.90 INGREDIENTE: Ceapi tocata (50 de grame), olet (20

dc

grame), miere (60 de grame). PREPARARE: Se toarni ofetul peste ceapi, se stoarce 9i se strecoari lichidul din amegtec. se amesteci lichidul rezultat cu mierea. ISTRARE: Se tate de ori.

consumi cite o linguri

REMEDIUL NR. 91 INGREDIENTE: Ceapi tocati cristalizat (100 de grame)

la fiecare

mirunt (100 de grame), zahir

amestec.

consumi doui lingurite, de trei ori

pe

zi.

REMEDIUL NR. 92 Usturoi, miere. Preparare: Se zdrobegte pufin usturoi 9i se amesteci cu o cantitate egali de miere' pe z'l ISTRARE: Se consumi clte o lingurita de trei ori medica' cu odati bea sau o linguri inainte de culcare. Se mentul gi pujini aPi caldi. INGREDIENTE:

REMEDIUL NR.93 INGREDIENTE: O sticli de bere, o linguri de miere' PREPARARE: Se toarni berea intr-un vas' se adaugi mierea se fierbe timp de 5 minute. ISTRARE: Se bea caldi, tn timpul atacurilor de tuse'

198

Vindecarea

=

bolilor inrurabile

lingurip

de trei ori pe zi.

Constipafia

arnesteci zahirul cu ceaPa 9i se mixeazi ca o se lasi si stea o weme, apoi se strecoari lichidul din

ISTRARE: Se

stoarce sucul.

ISTRARE: Se consumi o

jumi'

PREPARARE: Se

biuturi.

REMEDIUL NR. 94 INGREDIENTE: CAteva rididri, zahir cristalizat. PREPAMRE: Se spali ridichile, se fac in ele giuri gi se urnplu giurile cu zahir. Dupi cel pufin paEuzeci de minute, se

1l

Constipafia poate avea multe cauze. Depinde doar de dumnea_ voastri si alegefi tratamentul cel mai eficient din rista de mai jos. Aparifia lntAmplitoare gi sporadici a constipagiei poate fi cauzatA pur $i simplu de conlinutul nemigcat al stomacului. Este suficient si vi abfinefi de la a m6nca gi de la a bea orice. Beli doar o jtrmitate de pahar de api fiarti gi uEor riciti la fecare ori gi juniate in timpul zilei gi problema o si dispari. Constipafia cronici, in care subiectul nu are scaun timF de 36 de ore sau mai mult, este mult mai periorloasi gi poate produce o lntreagi serie de probleme, de la dureri de cap gi pani U 161guri dg inimi. Cea mai sfisienti sb:iategie implici o irigare a intestinului gros (o dis-i) gi restabilircaunei flore intestira. sinitoase. Alte metode care pot ajuta sunt dat mai jos: o MAncafi doui mere cu tot cu coaji, pe stomacul gol, ln fiecare diminsxfa.

o

MAncaF inainte de culcare doui portocale. Cojifi doar

stratul exterior de cam un milimetru, lisind pielea albi a fructului. o T\rrnaF o cani gi jumitate de api fierbinte peste doui tinguri,te de tirAfe, acoperiEi vasul cu un capac, lisali_l peste noapte gi mAncafi a doua dimineapi tirafeie. Continuafi tratamentul timp de lO_14 zile.

i

rgg

o o

Puneli intr-o cani ctr chefir 5-5 prune uscate 9i lisa$ si stea timp de 8-10 ore. BeEi chefinrl 9i mAncali pnrnele lnainte de culcare, timp de 30 de zile, ln fiecare zi' Beli un pahar de api rece pe stomacul gol in fiecare di-

Dureri de cap EKistA doui cii de a opri durerile de cap, firi a lua produse farmaceutice. lncercagi urmitoarele metode: o (penfu dureri serioase migrene): purtagi un colier

-

chihlimbarpenru un timp indelungat. o (pentru dureri serioase migrene): Efectuafi meto_ dele de purificare/curifare - cel pufin pentu intes_ tinul gros, ficat gi sistemul limfatic. . Introducefi picioarele (cam 10 centimetri) intr_un de

o Consumali o linguri

de ulei pe stomacul gol

climineap

lnainte de culcare. suc de morcovi pe stomacul Eol, dimineaP, pe stomacul gol. o BeF o cani de suc de cartofi cruzi dimineata, pe stomacul gol. o Umflafi Ei dezumfla;i alternativ abdomenul de 20-40 de ori, climine{3, cAnd inci vi aflafi in pat.

o

lighean cu api fierbinte gi beji un ceai fierbinte tare, Ei cu doui Ungurife de zahir situ migjg, sau un ceai fierbinte de mente, cu doui lingurile de zahir. Daci durerea de cap este produsi de o actmulare de gazein abdomen, efectuafi o clismi (dupi cum reco_ mandi dr. Walker), apoi culca$-rrl gi acoperifiregiunea

a

o

ficatului ctr o perni electrici, timp de 30-45 de minute. PuneF in ambele urechi dopuri din rrati imbibati cu suc proaspit stors de sfecli sau de ceapi.

gi una seara,

o Beli o cani.de

acri, caslrave$ mun;i), miere, pAine de secari, hrigci Eivin alb. o LimitaF consumul de cafea, ceai, supe fierbinli' cacao' pAine albi, biscuifi dulci gi alte produse din feini albe' carne grasi, produse afimate gibiuturi dulci'

Diabetul Vezipp.152-154.

Dureri de articulafii, oase gi mugchi Vezi pp.72-76.

o

FaceF timp de 15 minute un dug alternat (rece-fier_ binte).Incepeli ct un dug fierbinte, deplasind treptat de la picioare spr€ cap, apoi un dug rece, in aceLagi mod

gi aga mai departe.

o lnainte de ctrlcare,

sugegi o lingudfi de zahir gi apoi cani de api fierbinte, lisati si se riceascA pugin. o MasaF capul, gtnrl gi umerii. o Daci aveF impresia ci una dintre niri lasi aenrl si pi_ trujnde cu dificultate, puneji in cealalti nari un tampon gi acoperi$ nara cu un deget, respirAnd doar printr-o nari. Aceasti metodi ar trebui si rezolve ln 15-20 de minute durerea de cap.

b4i

o

Vindecarea bolilor incurabile

2O0 =

=

2or

Efectuafi orice set de exerci$i de intirire a coloanei vertebrale, fiind atenfi in mod deosebit la secfiunea cervicali a acesteia. Lovi$ ugor cregtetul capului cu palma stAngi gi apoi cu dreapta, dternativ, de 100 de ori c'u fiecare mini. Masa$ energic lobii urechilor cu degetele, pAni cind avegi senzajia ci urechile au fost ciupite. Eczema

Dupi dug, frecaji-vi in zonele afectate cu un amestec format din cantitili egale de ulei de floarea-soarelui gi ofet din cidru de mere.

Furuncule Se prepari o turti din pugini fiini, lapte proaspit $i unt proaspit. Se pune peste zona afectati 9i se lasi acolo peste noapte. ln mod normal, ,inima" furunculului ar trebui sl dispari.

irigare (clismi) cat mai curend dupi ce v-aEi imbolnivit. puteS face o clismi obignuiti (1-1,5 litri de api, plus sucul stors dintr-o limAie) timp de gapte zile, sau putefi si o alterna$ cu o clismi cu usturoi. Aceasta se ob$ne pur gi simplu turnAnd o cani de api fierbinte pe fei-patru cifei de usturoi, dupi care se zdrobesc, se strecoari Ei se utilizeazi lidridul pentru clismi. Notri: Pentru a evita imbolnivirea in timpul sezonului de gripi, putefi utiliza urmitoarea formuli in fiecare zi, infre octombrie gi aprilie. Se dau pe riziltoare doui limAi (inliturafi simburii), se curili Ei se taie in bucifi mici doui cipilAni de usturoi, se amesteci totul bine gi se toarni peste 1,5 litri de api fiarti. Se lasi si stea timp de trei zile intr-un loc tntunecos,la temperatura camerei, apoi lichidul se slrecoard gi se pistreazi in frigider. Se consumi o linguri pe stomacul gol, dimineata, gi una inainte de culcare (o linguriti, ln cazul copiilor). Daci vefl urma acest tratament cu rigurozitate, probabilitatea de a face gripi va fi foarte redusi.

Este, de asemeDea, o buni idee

si

efectuali o irigare

nazali.. Se dizolvi o tingudfa de sare gi o lingurifi de bicarbonat de sodiu alimentar.intr-o cani de api caldi gi apoi se adaugi cinci picituri de iod. Folosifi solufia pentru a iriga aI-

Gripa

ternativ ambele niri.

Cele mai bune antibiotice pe care nafirra ni le-a licut cadou se gisesc in ceapi, usturoi, limAie gi grepfrut. Tratamentelc

Putefi utiliza urmitorul preparat din usturoi pentru feri de gripi in cazul unei epidemii:

care includ oricare dintre aceste produse sau napii,

jelul

gi

frunzele de zmeuri

se

pitrun-

pot folosi in tratarea gripei. Stra-

tegia fundamentali este si se bea o mul$me de sucuri proaspit stoarse gi si se consume compozigii produse in casi, pc bazide usnroi gi ceapi. MAncagi maiPuFr, beii gifacefi exercifiu fizic mai mult gi, cel mai important, facegi asdel lncAt str

ranspira$

202

cAt mai abundent. Curifagi

intestinul gros prin

a vA

REMEDIUL NR.95 INGREDIENTE: Doi sau

trei cifei de usturoi, 30-50 mililitri de

api fiarti. PREPARARE: Se taie

peste el, se lasi cel mult

si

mirunt usturoiul, se toarni ori-doui, se strecoard.

stea o

apa fierbinte Se

pistreazi

doui zile, numai la frigider.

Vindecarea bolilor incurabile

=

203

TNTSTRART: Se folose$te pe post de picituri nazale, 0 dati sau de doui onpezi, cAte 2 sau 3 picituri in fiecare nari,

o

Pentru a evita si

.

minrnt (doi sautrei cifei). Pentru a proteja copiii micr de o epidemie de gripi, se pune un asemenea siculel cu usturoi tocat pe o farfurioari, lAngi copil. O alti metodi de evitare a gripei este si se mestece tn fiecare dimineap o frunzi de eucalipt 9i si se fini In guri pemanent o asemenea frunzi (intre obraz gi gin'

vi infecta$ familia, pute$ si agilalr git mic sicule! din bumbac cu usturoi tocat de un

gie) in timput elor

crr

persoanele infectate cu gri'

pi. Putefi, de asemenea, sivi clitifi girul cu suc proat' pit de sfecli, amestecat cu o lingurifa de ofet 37o. Daci totugi nu afi putut preintAmpina infectarea gi vi im bolnivili, urmafi urmitoarele sfaturi: o Befi ceai fierbinte cu limiie (sau cu dulcealS de zme uri) sau lapte cald cu miere (o linguri per cani), cit dc des putefi.

o lncilziF esenfi de mugefel Ei inspiraF vaporii. o PuneF in niri timp de $apte minute, de 3-4 ori pe zt, tampoane de vati imbibate in suc proaspAt de ceapJ. vas mic gi inspira$ ad8nt aburii sucului timp de 2-3 minute, de trei ori pe zi.

o StoarceF o ceapi intr-un o

mirunt o cipifAni de usnroi gi amestecagi cu o cantitate egali de miere (ideali ar fi mierea de tci) Consumagi o linguri lnainte de culcare, dupi care bclt puplfi api caldi. o Tocafi mimnt o ceapi, turnafi 0,5 litri de api fiartl peste ea gi pistra$ intr-un loc cald. Amestecul se bcr cald: jumitate din el inainte de culcare gi jumitate tlt mineafa urmitoare. Tocafi

2O4

vindecare a bolilor incurabile

=

o Turnafi o cani de api fiarti

peste

doui linguri

de

zmeuri uscati (sau 100 de grame de zmeuri proaspiti). Liisafi si stea timp de 10-15 minute, adiuga$ o linguri de miere gi amestecali bine. Se consumi cald, inainte de culcare, pentru a stimula ranspira$a. o Se toami api fiarti peste un amestec (unu la unu) de flori uscate de tei gi zmeuri (o cani de api pentru o linguri de amestec). Se invelegte vasul lntr-un $tergar gi se gine aga o ori, apoi se strecoari lichidul. Se bea o cani, de 3-4 oripezi. o Tirnafr 0,5 liri de api fiarti peste un amestec (cit $i lntre degete, in cantitigi egale) din flori uscate de tei gi frunze de coacize negre. Se fierbe timp de 5 minute, se invelegte vasul int-un Etergar gi se gine aga o jumitate de ori, apoi se strecoari tichidul. Se bea o cani de frei-patru ori pe zi, la temperahrra normali a ceaiului.

Hemoroizfi Hemoroizii (venele dilatate din partea inferioari a intestinului gros) apar de obicei la persoanele care consumi in mod obignuit cantitili mari de pAine, dulciuri, cafea, ceai gi tot felul de sendviguri cu produse din carne. lntre altele, hemoroizii sunt un semn al unui sistem cirgulator ineficient, al unor artere vene neflexibile al unui Ei 9i elnge ingro$at, datorat unei deficienfe in mineralele care se gisesc in mod natural in legume gi fructe. Hemoroizii pot fi produgi gi de ul dinfte anus gi suprafefe reci. Adesea, femeile fac hemoroizi dupi dislocarea vertebrelor lombare, care poate sunreni la naEtere.

lnliftrrarea chirurgicali a hemoroizilor este benefici Pentru tofi cei implicafi, mai pu$n pentu pacient. De reguli,

=

2O5

hemoroizii reap:rr dupi un timp, pentru ci operalia nu inl.i turi cauza lor. Puteli incerca tratamentele descrise mai jos. Chiar dactr sunt eficiente, ele sunt $i unica metodi de a rezolva gi simp tomele. o Tiiali un bi1 (gros cam cit degetul mic al mAinii) dintr-un cartof cnrd gipuneSJ lnrectpe timpul noplir. Utilizafi acest tratament o noapte din doui, timp dc doui siptimAni. o in loc si folosili dupi scauae hArtie igienici, spilalr anusul cu api alternativ caldi gi rece (de cite cinci orr fiecare) gi gterge$ cu blAndege, cu un prosop moale. o Puneli doui linguri de tutun intr-o gileati de planie pe c:rre se poate gedea eonfortabil. Turna$ peSte tutun un litnr de api fiarti, pune$ un capac ai lisatri si stc,r 20 de minute. CAnd aburii nu mai ard, luafl capacul gr frF pe gileati timp de 3-5 minute. . Befr urmitoarele amestecuri de sucuri cu 15 minutc inainte de fiecare masi: - 50 grame morcovi + 40 grame felini + 20 gramc pistirnac + 30 grame spanac. - 90 grame morcovi + 60 grame spanac. o Introduceli in rect un cub de gheali tnvelit intr-o pin zi de bumbac, tirnp de 5-10 secunde. Folosifi aceasH metodi dupi scaune (cAnd folosili spilarea, in locul hArtiei igienice), timp de o luni-doui. Pentru a scipa de hemoroizi, trecegi la un regim alimentilr constAnd strict din legume gi fructe, timp de doui siptimint, in timpul lunilor de vari. Nu mAnca;i niciun fel de carne, cio colati, produse din fiini albi sau produse lactate. Nu bclr cafea, cacao sau biuturi alcoolice. Putefi minca in cantitllr

206

i

Vindecarea bolilor

incunbile

mici nuci in loc de piine gi pute$ bea ceai de coacize, mure sau mugelel. ln final, irrci o remarci importanti: daci suferili de hemoroizi sunte$ cu un pas mai aproape de a vi imbolnivi de cancer la colon.

Infecfii cu fungi REMEDIUL NR. 96 (impotriva infecfiilor cu ciuperci sub unghiile mAinilor

sau

picioarelor) INGREDIENTE: Cafea rAgniti.

toarni api fiarti peste cafeaua rigniti (suficient cAt si se produci o cafea tare), se lasi si se riceasci gi se toarni intr-un lighean, cu tot cuza|,. ISTRARE: Se introduce zona afectati in lichid, de PREPARARE: Se

clteva ori pe zi.

REMEDIUL NR.97 (pentru tratarea infecfiilor cu fungi in jurul degetelor

de la picioare) Se spali picioarele complet inainte de a culcare, apoi se scufundi in o,tet din vin gi se poarti peste noapte ciorapi imbiba$ in ofet dinvin.

REMEDIUL NR. 98

(pentru tratarea infecgiilor cu fungi din jurul degetelor de la picioare) Se zdrobesc fmnze de menti impreuni cu cristale de sare $ntr-o pulbere fini, care se va plasa inre degete, timp de o ori. Se repeti procedeul de cAteva ori, dupi care infe$ia ar trebui si fie complet eliminati.

=

207

Infecfii cu staphylococcus aureus

REMEDIUL NR. 99

mirar (50 de grame), vin rogu dulce (unUtr"). PREPARARE: Se fierb impreuni timp de 1-2 minute. ISTRARE: Se beau cam 50 de mililitri lnainte de INGREDIENTE: Seminfe de

Vezi Remediul40 de la paginaL44.

Infl amaf iile sfircurilor

culcare.

doui frunze de varzi albi, suficient cat se sc oblini pugin suc, apoi se pun cele doui frunze pe sini, unde se pistreazi timp de una pAni la trei ore. Se amegteci o cani de fiini cu o linguri de mierc, aluatul se modeleazi intr-o turti, cu care se acoperl zonaafe&ati timp de 40-60 de minute. Se storc

Insomnia Cea mai buni cale de a-!i asigura un sorrn bun este sl minAnci o mulgime de fructe gi legume gi si bei sucurl proaspit stoarse. Un alt tratament care poate fi incercat eslc si se consume pujini miere inainte de culcare. Pute$ pur gl simplu si inghi$i1i o linguri de miere, si o befi dizolvatl lntr-o cani de api fiani, si beli o cani de lapte in care a1l dizolvat o lingurifi de miere sau si facefi o cani de cerl verde cu o jumitate de linguri de miere gi doui lingurife dc

vi

umplegi perna cu frunze de eucalipt sau cu fAn, putep avea parte de un somn odihnitor. Alti metodl smAntAni. Daci

simpli este si vi infundafi nara dreapti cu un tampon de vati gi si respirali numai prin nara stAngi cel pufin 5 ml. nute. Dau mai jos dte doui alte remedii qrre se ocupi de in' somnie:

Lipsi

de

pofti

de

mincare (la copii)

REMEDIUL NR. lOO INGREDIENTE: 4 lingurife

zmeuri. intr-un temos, se umple cu api gi se lasi si stea timp de doui ore. ISTRARE: Se bea cald, cAte o jumitate de cani, de patm ori pe zi. de

PREPARARE: Se pune zmeura

REMEDIUL NR.1O1 {elini.

INGREDIENTE: Suc de

clte doui lingurife, de trei ori pezi, m 30 de minute inainte de fiecare masi.

N)MTNISTRARE: Se consumi

Menopauza Pentrtr a intArzia venirea menopauzei, utilizati urmitoarele Eatamente incepind de la virsta de 40 de ani.

REMEDIUL NR. 1O2 INGREDIENTE: 200 de grame de vin alb 9i 1O-12 cilei

de

incilzegte lent vinul pAni la punctul de fierse adaugi usturoiul gi se fierbe timp de inci 30 de

PREPARARE: Se

REMEDIUL NR. 26, dela pagina 82-83.

2O8

i

Vindecarea bolilor incurabile

=

209

secunde, se hsi si se riceasci gi se toarni intr-o sticli de sticli de culoare intunecati. Se pistreazi lntr-un loc intunecos, la temperatura camerei. ISTRARE: Se consumi cite o linguri, de Uei ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masi, trei zile la rAnd (zilelel,2,3; lL,12,13;21,22,23 ale fiecirei luni). Tratamentul ajuti gi la recipitarea capaciti$i de a nagte, imbunitilegte aspectul

tenului

Ei aduce o senzafie de

o Pifiafi alimentalia dumneavoasri obignuiti, dar mestecafi fiecare imbucituri de 100 de ori inainte si o inghiFF. Be$ api numai cu cel pugin 15 minute inainte

gi cu doui ore dupi masi. Daci aplicafi cu strictele acest sfat timp de o luni, pute$ si vi reducegi greutatea cu 5-10 kilograme.

o ln prima siptimAni,

buni stare.

Formuli utilizati penE:u oprirea hemoragiei gi pentru eli minarea simptomelor neplicute ale menopauzei:

o REMEDIUL NR.1O3 INGREDIENTE: Coaja de la zece portocale, doi litri de api fiarti, pu$n zahir sau miere. PREPARARE: Se pun cojile de portocale in apa care fierbe, se acoperi oala cu un capac Ai se fierbe incet, pAni cAndvormai

fi rimas doar 0,7liri de lichid. Strecuragi lichidul de doutr ori gi adiugaji zahinrl sau mierea, penE:u imbunitifirea gustului. Turnagi lichidul infi-o stidA 9i pistrafi-l la frigider. ISTRARE: Se consumi cAte o linguri, de 3-4 ori pe zi. Obezitatea

Rogu

mAncali numai doui portocale gi trei oui fierte tari (fierbe1i-le timp de 12 minute) de trei ori pe zi. Ameliora$ acest regim cu cantit{i mari de fructe gi legume crude in a doua siptimAni. BeF 3 cini de suc de varzi proaspit stors in fiecare dimineafi gi seari.

in

git

REMEDIUL NR.1O4 INGREDIENTT: O

limAie

tiiati in bucifi mici.

ISTRARE: Se suge fiecare bucati de limAie timp de 10 minute, apoi se lnghite. (Este eficient in special la v'arste mici.)

REMEDIUL NR.1O5 INGREDIENTE: Frunze de

Alimentatie pentru reducerea greutisi: o MAncafi, timp de 10 zile, numai diverse tipuri dc cereale (cu puSne funze de plante veni). Fierbeti cc. realele in api, f5ri si adiuga$ sare. Putefi mAnca pAn.t la 7 tipuri diferite de cereale pe zi, firi limite in ce pri vegte cantitatea. Reducefi cit mai mult posibil aportul de lichide. Aceasti dieti vi va permite si pierdegi 5-7 kilograme din greutatea tn exces.

21lO i

vindeca..u bolilorincurabile

rruzi albi.

ISTRARE: Se pun frunzele de varzi pe gAt gi se infigoari in jurul lor un fuIar de lAni. Se inloctriesc frunzele cu

unele proaspete

dupi doui ore.

REMEDIUL NR.106 fine palml dleapti pe git Ei stAnga lipiti de tAnpli, timp de 15-20 de minute. Se repeti zilnic, timp de 3-5 zile. Se

=2n

REMEDruL NR.1O7 INGREDIENTE: Jumitate de lingurip de sare, jumitate de lingudfi de bicarbonat de sodiu alimentar', patrtr picituri de iod. PR-EPARARE: Se dizohd tonrl lntr-o cani de api fiarti. TNTSTRARE: clitifi ginrl de cateva ori pe zi.

PREPARARE: Se rad $i se amesteci. ISTRARE: Se consumi clte doui

pezi. REMEDIUL NR. I13 INGREDIENTE: O

REMEDIUL NR.1O8 INGREDIENTE: O cani de suc de sfecli, cidnr de mere sau ofet dinvin. PREPARARE:, Se TNTSTRARE:

o

lingudfa de ofet

de

amesteci ingredientele. se clitegte gaftrl de 8-10 ori pe zi.

REMEDIUL NR. 11O INGREDIENTE: O lingudF de miere. PREPARARE: Se dizolvi intr-o cani de api. TNTSTRARE: Se clitegte gitul de 8-10 ori pe zi.

zi.

INGREDIENTE: Un

272 !

112

mit,

REMEDIUL NR.115 INGREDIENTE: O pari. PREPARARE: Se spali, se curifi de coaji $i se stoarce sucul. AITMIMSTRARE: Se bea in inghifituri mici, se fine ln guri o apoi

se

lnghite.

Tensiune sangvini

INGREDIENTE: Sucul stors din doui cepe. ISTRARE: Se consu-mi cAte o lingurifa, de

o ceaPi.

patrr ori

pc

clitirea

REMEDIUL NR. 1r4 INGREDIE ITE: Iapte (150 grame), 4-5 smochine uscate. PREPARARE: Se toarnl laptele intr-o oali, se adaugi smochinele uscate gi se fierbe fimp de 5-7 minute. rNrsrRARr: Se bea in tnghififtri mici (gi se minAnci smochinele) inainte de culcare. Se repeti clterra zile.

T-.,

NR.lU

REMEDII,'L NR.

sfecli rogie, o lingudfi de ofet.

PREPARARE: Se rade sfecla, se adaugi ofetul, se lasi si stea cAteva ore gi se strecoari lichidul intr-un vas de sticli.

ISTRARE: Se consumi cate 1-2 lingurile pentm gdtului, dupi care se tnghite.

REMEDIUL NR.1O9 INGREDIET{TE: Tiei lingurile de coaji de ceapi rupti in bucili. PREPARARE: Se pun i:n 0,5litri de api, se fierbe 9i apoi se lasl si se riceasci. N)MTNTSTRARE: se clitegte gttul de 5-5 ori pe zi.

REIVIEDruL

lingurife, de trei ori

scizuti

Persoanele care au in mod obignuit tensiune sangvini redusi ar tebui si fie active fizic si meargi gi si alerge cAt mai multposibil. o TbmaF o cani de api fiarti peste o linguritr de ceai negru, acoperigi cn rut capac ai lisaji si infuzeze timp de 5-7 minute. Adiugafi doui linguri de smAntAni,

vindccarcabolilorinmbilc

=a3

pugrfi sare gi o lingurili de zahir. Amestecap biutura gi lisafi si se riceasci. Bep timp de7 zie, dimineala 9i seara (cu 10 minute inainte de masi) gi apoi faceli o pa'uzi de o sipti.tnAni. Repetali ciclul pAni cAnd ten' siunea dumneavoastri sangvini revine la normal. o Folosirea cu regularitate a saunei, o dati pe siptlmAni, normalizeazi tensiunea sanguini. o Du$urile altemative fierbinli gi reci regleazi in mod minunat tonusul vaselor de sAnge. o Vibromasajul ajuti la mirirea tensiunii sanryine. Stali in picioare, ridica$-vi pe vArfirrile degetelor, cu brafelc de-a lungul corpului, apoi lisali cu fo4i toati greu' tatea pe cilcAie. Repetafi exerciliul de 20 de ori, dimi' neap gi seara. O lovire rimici a podelei cu cilcAiele vl va miri tensiunea sangvini. o IoviF alternativ podeaua cu cilcaiele (de 20-30 de orl peDtru fiecare picior) dimingxfa gi seara. Continuall orercifiul zilnic, pAni cAnd tensiunea sangvini se nor' malizeazil.

o

din senrl de exerci$l Exercifiile oPeEtele" gi "GAndaorl" Nishi (vezi pp.l25-126) ajuti h negenerarrea sistemului circulator. Ele nu vor rezolva problema tensiunii scizute, darvor ajuta la lmbunit{irea stirii generale a

saniti$i.

o Daci

tensiunea dumneavoastrl sangvini scade odatl pufin o cani de suc de perf) amestecat c'u suc de sfecli (o morcovi (patnr cu modificarea vremii, begi cel

parte).

o Ttatamentulprwentivcu suc de lSmiie (vezipp. 43-44') poate fi folosit pentru nirirea tensiunii sanguine.

n4=

=

Vindecarea boUlor incurabile

Tensiunea sangvini

ridicati

Pentru a reduce tensiunea sangvini, este necesar si curifim sistemul circulator gi ficatul. Limitafi aportul de grisimi gi produse fiinoase. MAncali mai multe produse bogate in vitamina C ai figi mult mai activi fzic.

REMEDIUL NR.

116

INGREDIENTE: O cani de sfecli PR"EPARARE: Se ameSteci

crudi rasi, o cani de miere.

ingredientele.

IMSTRARE: Se consumi o linguri de trei ori pe zi, cu 30 de minute lnainte de mese, timp de tei luni.

REIVTEDIUL NR.117

Doui cini de suc de sfecli, 250 grame de miere, suc stors dintr-o limiie, o cani de suc de coacize negre, o cani de vodci. PREPARARE: Se amesteci ingredientele cu mixenrl. N)MIMSTRARE: Se consumi o linguri de trei ori pe zi, cuo ori inainte de mese. INGREDIEI\ITE:

REMEDIUL NR.

118

INGREDIENIE: Suc din 3 kilogrzme de ceapi, 500 de grame de

miere, membranele despi4itoare de la25 de nuci, un litru de vodci. PREPARARB Se amesteci sucul de ceapi cu mierea, se adaugi membranele despir$toare, se toarni vodca peste amestec $i se lasi si stea intr-un loc intunecat, fr-p de 10 zile. ISTRARE: Se consumi cite o linguri, de trei ori pe zi.

REMEDruL NR. 119 INGREDIENTE: 0,5 litri de vodci

gi 200 grame de usturoi

tiiat.

2 zts

toarni vodca intr-o sticli de culoare lntunecati de trei sferturi de litru, se adaugi usturoiul gi se lasi intr-un loc lntunecat timp de 6-8 zile (se scuturi din cAnd in cdnd). Se strecoari lichidul, se inchide emetic Ai se pisPREPARARE: Se

reazAla frigider. ISTRARE: Se consumi cdte o inainte de mese.

linguri,

de trei ori pe zi,

REMEDIUL NR. T2O INGREDIENTE:.Membrane deSpirlitoare de miez de

nuci,

provenind din l kilogram de nuci, un litru de vodci. PREPARARE: Se pun membranele intr-un vas de sticli, se toarni vodca peste ele gi se lasi si stea pAni cind culoarea amintegte de un ceai Degr:u tare. ISTRARE: Se consumi cite o linguri, de trei oripe zi, lnainte de mese.

REMEDIUL NR.121 INGREDIENTE:20 grame de usturoi teiat merunt, 100 grame

zahir cristalizat (tos). PREPARARE: Se amesteci intr-un pahar, care apoi se umple cu api fiarti. Se agiti pentnr dizolvarea completi a zahinrlui gi se lasi si stea timp de 4-5 ore lntr-un loc intunecos. ISTRARE:Se consumi cAte o linguri, de trei ortpezi, inainte de mese.

REMEDIUL NR.124 INGREDIENTE: O limAie

firi sAmburi, 200 de grame de merigor,200 de grame de micege,200 de gr:rme de miere. .'mp PREPARARE: Se fine urr limAia in api care fierbe, gtergetl-o cu o bucati de pAnzi, apoi rade$ fin. Zdrobili meriEorul gi micegele. Punefi totul int-un vas de sticli, adiugafi miere, mixafi bine gi lisafi si stea timp de 24 de ore. ISTRARE: Se consuni cAte o linguri, de trei ori pe zi, cu 15 minute inainte de mese, timp de 14-30 de zile. Tfanspirafie nocturni excesivi Se

freaci pielea cu ofet din cidnr de mere inainte de culcare.

T[Iburiri

REMEDIUL NR. LI2 consuni o tingure de miere amestecati subranzi de doui-trei ori pe zi.

de casi,

REMEDIUL NR.123 Se bea o cani de ceai cu o linguri de miere, in fiecare zi, inainte de crrlcare.

A6

i

vindecarea bolilor incurabile

tiroide

o Se poarti un colier de chihlimbar. o Se imbibi trei bucigi de coaji de stejar in api gi se folosegte solufia rezulati prin infirzare pentnr comprese de gAt. Se aplici acest tatament pentru o lungi pe-

de

Se

ale glandei

rioadi

de

timp.

o Se acoperi un kilogram

o o

din fructul numit Aronia melanolcarpa cu un kilogram de zahir gi se lasi si stea in frigiderpAni cAnd se produce sucul. Se consumi o lingurita sau doui, de trei onpezi. Se rade o jumitate de limAie, cu tot cu coaji, se adaugi cu una sau doui lingurite de zahir gi se minAnci amestecul (de preferinli cu doui ore inainte de masi). Se bea de doui oripe zi o cani de suc de limii, ceea ce va produce bune rezultate (Vezi tratamentul cu suc de limiie de la pp. 4344).

=zn

Tblburiri la ficat

ISTRART: Se bea cAte o cani, de de masi, timp de 30 de zile.

REMEDIUL NR. T25 (in cazul unor dureri de ficat) INGREDIENTE: O cani de ulei de misline, o cani de suc de grepfmt. PR"EPARARE: Se amesteci cele doui lichide (in mixer). ISTRARu: Se efectueazi o clismi seara, la cel pufin doui ore dupi masa de seari. Aqezafi-vi pe pat, culcafi pe partea dreapti, gi pune$ o perni electrici pe zona ficatului. Repetafi procedeul o dati la doui zile, in total de 3-5 ori. Pentru a u$ura durerile cauzate de o inflamare a ficatului sau a vezicii biliare, incercafl unul dintre tratamentele de mai jos:

INGREDIENTE: SUC dC VATZ6.. ISTRART: Se bea o cani, de trei-patru de 40 de zile.

REMEDIUL NR. 127 INcREDIENTB l kilogram

ori pe zi, timp

tocati, doui cini de zahir. PREPARARE: Se amesteci ingredientele, se pune amestecul in cuptor, se incilzegte u$or, pAni cind produce un sirop galben, se scoate lichidul gi se toarni intr-o sticli sau borcan de culoare lnchisi. ISTRARE: Se consumi cAte o linguri, in fiecare dimi neafi, pe stomacul gol, timp de trei luni. de ceapi

REMEDIUL NR.128 INGREDIENTE: SUC dC dOVICAC.

218

f

Vindecareabolilorincurabile

REMEDIUL NR. 129 (pentru stimularea secretiei de bila in cazurile de tulburiri la ficat) INGREDIENTE: 100 grame de micege, pugin

zahir. pun micegele intr-un termos de un litu, se umple termosul cu api fiarti, se inchide gi se lasi si stea peste noapte. ISTRARE: Se bea intreaga cantitate in timpul unei zile, adiugAndu-se pufin zahir, pent.rr imbunitifirea gusPREPARARE: Se

tului. REMEDIUL NR.

REMEDIUL NR.1.:16

doui ori pe zi, inainte

13O

(pentru tratarea pietrelor la vezica biliari) INGREDIENTE: O mAni de frunze de mesteacin. PREPARARE: Se lirAmifeazi frunzele, se toarni peste ele o cani de api fiarti, se lasi si se infuzeze timp de 20 de minute (amestecafi cu o linguri de lemn din cAnd in cAnd) gi apoi se strecoari lichidul. ISTRARE: Se consumi cite o cani din fierturi inainte de masa ds diminslp gi de cea de seari.

REMEDIUL NR. 13I (pentru tratarea pietrelor la vezica biliara) INGREDIENTE: Varzi albi. PREPARARE: Se toaci varza mi.runt gi se Strecoari din ea sucrl. ISTRARE: Se bea cAte o cani odati.

2r9

REMEDIUL NR.132 (pentru tratarea pietrelor la vezicabiliari) INGREDIENTE: O ridiche neagri. PREPARARE: Se rade ridichea gi se stoarce sucul din ea.

ISTRARE: Se consumi 2-3

linguri de suc proaspit,

ISTRARE: Se bea biutura din seminle de dovleac Ai se minAnci seminfele de dovleac. Compresa cu seminle de in se punepiregiunearinichilor, infiecare zi, timp de o siptimAni.

Eliminarea pietrelor gi a nisipului la rinichi

zilnic.

REMEDIUL NR.133 (pentru tratarea colicilor la ficat gi a pietrelor la ficat) INGREDIENTE: 10 smochine uscate, o cani de api fiarti, 0,5 litri de lapte fierbinte gi o linguri,ti de zah5lr.

fin smochinele, se pun intr-un vas smilguit, se toarni peste ele apa fiarti, se aduc din nou la punctul de fierbere, se adaugi laptele gi zahirul gi se lasi si se rdceasci. ISTRARn: Se bea lichidul ln sorbitr.rri mici, cAt inci este PREPARARE: Se taie

cald, apoi

se

minAnci smochinele.

Tb]buriri oculare Se rade un mir sau un cartof, se amesteci un albug gi se pune pe ochi. Se clitegte cu api fiarti gi apoi ugor riciti.

TUlburdri renale

REMEDIUL NR.134 INGREDIENTE: Seminge de dovleac (100 de gr:rme), seminfe de in (100 de grame). PREPARARE: Se toarni un litru de api peste seminfele de

dovleac. Se fierb la foc mic timp de o ori, apoi se lasi si se riceasci. Se toarni peste semintele de in 200 de mililitri de api, se fierb 20-30 de minute gi se face o compresi.

22O

Vrndecarea

=

bolilorincuabite

REMEDIUT NR.135 TNGREDTENTE: O linguri de pitrunjel verde tocat, o linguri de pistArnac tiiat mirrrnt. PREPARARE: Se toarni o cani de api fiarti peSte ingrediente gi se continui fierberea la foc mic, timp de o ori gi jumitate. Se strecoari gi se imparte in tei pirS egale. ISTRART: Se bea cAte una din pir$ de trei ori pe zi, cu 15

minute inainte de mese.

REMEDIUL NR.136 INGREDIENTE: O linguri de seminge de in. PREPARARE: Se toarni o cani de api peste seminfe,

se

incil-

pAni la punctul de fierbere gi apoi se strecoari lichidul. TNTSTRARE: Se bea o cani pe zi, timp de7 zile. zeEte

REMEDIUL NR. 137 INGREDIENTE:3linguri de seminEe de morcovi. PREPARARE3 Se pun semintele intr-un vas, se toarni 600 de mililitri de api fiarti, se lnvelegte vasul lntr-un $tergar, se lasi si stea timp de 10 ore gi apoi se strecoari sucul. TSTRARE: Se bea cAte o ceagci, de 5-5 oipezi,pdni se

termini toati cantihtea. REMEDIUL NR.138 INGREDIENTE:

Coaji de pepene verde.

=

22r

taie coaja de pepene, se usuci in cuptor gi se toarni 50 mililitri de api fiarti pe o lingura din pulberea rezultati gi se lasi si se riceasci. ISTRART: Se bea de 3-5 ori pe zi,pAni se rezolvi problema de sinitate.

usuci seminlele intr-o tigaie gi apoi

PREPARARE: Se

PREPARARE: Se

rAgnegte. Se

rAgnesc fin. ISTRARE: Se consumi cAte o cu o cani de api.

REMEDIUL NR.139 INGREDIENTn: O

limiie (firi sdmburi), 50 grame de miere,

50 grame ulei vegetal.

in:noaie pentnr o dipilimAiain api clocotiti usuci, se rade, se pune lntr-un vas de sticli, se adaugi mierea gi uleiul, se mixeazi bine gi se acoperi cu un capac. ISTRART: Se ia o linguri, de 4-5 ori pe zi. PREPARARE: Se

gi apoi se

Tratarea pietrelor la gi a

rinichi, a pietrelor la vezici

problemelor de urinare

REMEDIUL NR. 14O Ridichi negre, miere. PREeARARE: Se radridichile negre gi se Stoarce sucul din ele. Se amesteci sucul cu mier€, in cantitigi egale. ISTRART: Se bea o jumitate de cani, o dati pe zi, timp INGREDIENTT:

de o

luni.

REMEDIUL NR.141 suc Stors diD brean (atit ridicina, cat gi frtuze). ISTRART: Se consumi cAte o lingurili de suc proaSpit TNGREDTENTE:

stors, ln fiecare dimineati gi seari.

REMEDIUL NR.142 INGREDTENTT: Seminfe de morcovi.

222

!

V,,r,1".rr"., brrlilor ire urrouc

linguri{i,

de

se

trei ori pe zi,

REMEDIUL NR. 143 INGREDIENTE: Doui ridicini uscate de pistArnac. PREPARARE: Se pune pistArnacul inf-un vas, se toarni peste el un litrr de api fiarti gi se mai fierbe timp de 3 minute. Se lasi fiertura si stea timp de patru ore, apoi se strecoari lichidul din ea. ISTRART: Se bea o jumitate de cani, de trei ori pe pAni cAnd problema de sinitate este rezolvate.

zi,

REMEDIUL NR.144 INGREDIENTE: 1-ll linguri de frunze verzi de pitrunjel. PREPARARE: Se pune pitnrnjelul intr-un rras, se umple cu api fiarti, se acoperi cu un capac, se lasi si stea timp de 30 de minute, se strecoari Uchidul int-un recipient de sticli gi se lnchide cu un dop. ISTRARE: Se bea o cani de trei ori pe zi, p6ni cAnd problema de sinitate digare.

REMEDIUL NR. 145 INGREDIENTE: 100 grame de nuci veni (recoltate inainte de 7 iulie) gi 100 de grame de zahir cristalizat sau miere. PREPARARE: Se se

se pun intr-un borcan, inchide borcanul ermetic Ai

toaci mirunt nucile,

adaugi zahirul sau mierea,

se

se line in frigider timp de o luni. ISTRARE: Se consumi cite o linguri, de trei inainte de mese. Se pistreazi numai la frigider.

oipezi,

=

223

REMEDIUL NR.146 INGREDIENTE: 3 limii (cu coaji, dar firi sAmburi), 150 gmme de usturoi decojit, 0,5lifti de api fiarti gi riciti. PREPARARE: Se bagi in mixer impreuni limAile gi usturoiul, se

pun apoi intr-un borcan de un

liru,

se

umple borcanul cu

api, se lasi si stea timp de 24 de ore, se lnchide borcanul emetic Ai se plstreazi intr-un loc innrnecos. IMSTRARE: Se beau cite 50 de mililitri in fiecare dimineap. REMEDIUL NR.147 INGREDIENTE:Trei cini de api, parulimAi (IEri simburi),

o Se beau 30 de grame

de suc de ridichi negre pe sto-

macul gol, dimirrs4a.

o Se bea sucul stors dintr-o limiie,

amestecat (ln mixer) misline, pe stomacul gol, dimineap, timp de gase luni. cu o

linguri

de ulei de

Umflituri lncaz de umflituri, este o buni idee si mAncafi o mu$ime de fructe gi legume cu proprietifi diuretice (care provoaci

o

cani de miere gi sucul stors dintr-o limiie. PREPARARE: Se toarni apa lntr-un vas gi se adaugi limAile tocate minrnt. Se fierbe pdni cAnd a mai rimas doar cam o cani de fierturi, se lasi si se riceasci, se strecoari lichidul, se toarnl lntr-un vas de sticli, se adaugi mierea gi sucul de l5mlie, se amestece bine gi se acoperi cu rur capac. ISTRARE: Se consumi cAte o linguri, zilnic, ioainte de culcare, pAni cAnd se termini toati cantitatea. Se pistreazi

numailafrigider. ln cazul unei colici renale, puneli pe regiunea rinichilor o perni eleeuici sau facegi o baie fierbinte. Atenfie! Inflamagiile acrrte ale altor organe abdominale pot produce dureri similare. Daci nu gtiF cu absoluti siguranp ci durerea este cauzati de o colici renali, nu unna$ sfanrl de mai sus gi lua;i legitura cu un doctor.

urinarea), cum:u fi lelina, pitrunjelul, ceapa, usturoiul, pepenele verde, dovleacul, cipgunile silbatice gi coacizele negre. Ajuti 9i si befi zilnic o cani de suc de dovleac.

REMEDIUL NR.148 INGREDTENTE: Doui cepe de mirime potriviti, o linguri de zahir. pREpARARE: Teiafi cepele tn felii sub;iri, presirz;i cu zahir gi lisaji peste noapte si se produci suorl, apoi stoarc4i tot sucul. TNISTRARE: Se consuni doui linguri pe zi. REMEDIUL NR. 149 TNGREDTENTB Patnrlingurile de seminle de pistirnac. pREpARARE3 Tiu:nafi o cani de api fiarti peste seminfe gi

lisafi si infizezetimp

de 8-10 ore. TNISTRARE: se Consuna o lingudp, de tnei-paru ori pe zi, cu 30 de minute lnainte de mese.

Cum impiedicim formarea pietrelor la rinichi?

o Se toarnA

cani de api fiarti peste coaja unui mir, se lasi si se pitnrndi gi apoi se bea lichidul rezultat, de doui ori pe zi.

224

!

o

Vindecarea bolilor

REMEDIUL NR. 150 (picioare umJlate sau abdomen umllat) INGREDIENTE;

Coaji de nap trucesc.

incuabile

=

22s

minrnt coaja gi turna;i peste ea api fiarti (trei cAni de api la o cani de coji). Acoperifi nasul ermetic, jinegi la foc mic (firi si fierbegi) in cuptor timp de 4 ore gi apoi strecuragi lichidul. ISTRARE: Se bea zilnic o cani de lichid. PREPARARE: Toca+i

Anexa B Refete sinitoase Salate de

primivari

Salatd de pdpddie Se introduc trei minunchiuri de pipidie ln api sirati rece, pentnr eliminarea gustului amar. Se toaci minrnt gi se

emesteci cu 10 nuci tocate. Se adaugi o floarea-soarelui sau de miere.

linguri

de ulei de

Ridichi gi nuci

toaci sau se rad

15 ridichi (cam 100 de grane) gi se amesteci cu 8 nuci tocate (cam 40 de gnme), se adaugi o Ungurifi de ulei de plante $i peste aqestec se pune deasupra nigte arpagic. Se

Salatdtrancezd Se toami o linguri de ofet din cidru de mere.sau ofet de vin peste o suti de grame de liphrci, se adaugi o linguri de ulei de plante gi o lingurifi de ceapi tocati; se amesteci totul bine.

Solatd de sfecldtdndrd Se rad cinci sau gase sfecletinetre,

se

adaugl douf lingud

de snAntAni gi se drege cu pugin chimion.

--c zzg

= Vindecareabolilorincurablle =

= 227

Atpagic an alune Se toaci 50 de grame de arpagic grame de alune mirunfite.

Salate de

Ridichi at nuci, pdstdtnac Si mentd Se rad 15 ridichi, se adaugi pistArnacul tocat, pugini menti gi mirar, pugin chinion gi gase linguri (50 de grame) de nuci tocate. Se amesteci totul bine. Putefi adiuga cAteva fnrnze de salati, pen0ru decorare. Salntd de spanac Se toaci o m6ni de slanac nou. Se adaugi s linguri de micrig tocat gi o linguri de arpagic tocat. Se amesteci totul bine. Se adaugi trei linguri de alune tocate gi o linguri de afine. Spanac stoud Se bate un gilbenug, se adaugi unt (o linguri gi jumAtate), apoi se adaugi o linguri de suc de limAie. Amestecate, ar trebui si produci o compozi$e groasi. Se adaugi un cifel zdrobit de usturoi gi doui miini de qpanac tocat.

Se amesteci din nou gi se pune deasupra o

frunzi

de

liptuci. Salatd dinfnmze de sfecld Se taie fnrnzele de sfecli (doui mAini sau cam 60 de grame). Se prepari sosul: se amesteci u-n gilbenug cu o linguri de suc de limiie, o jrrmitate de linguri de mugtar, o linguri de ulei de plante gi o lingurip de arpagic tocat.

228

i

vari

gi de

toamni

Ai se amesteci cu 50 de

Cas'trnefi gi rcEii Se amesteci bucigi de castravete cu felii de rogie; se adaugi deasupra patnr tinguri de nuci tiiate mintnt. Salatd de vatzd prcaspdtd Se amesteci 100 de grame de varzi tocati cu patru linguri de suc de grepfrut, o linguri de miere gi o jumitate de lingurigi de chimion. Mazdre EircEii Se amesteci 50 de grame de mazire noui cu 120 de grame de rogii zdrobite gi doui linguri de ulei de floarea-soarelui. Se pun deasupra pitrunjel verde tocat gi arpagic.

Mazdrcgimotrwi Se rade un morcov gi se amesteci cu 50 de grame de mazire, o linguri de ulei vegetal, o linguri de suc de zmeuri sau de coacize gi o jumitate de ceapi

tocati.

Morcwianarpagic Se amesteci 100 de grame de

morcovras cu 30 de grame de arpagic tocat minrnt. Se adaugi o linguri de ulei vegetal gi se pune deasupra pufin castravete tocat minrnt.

pqfia

curdlarca sdngelui sfecli gi 50 de grame de morcovi. Se adaugi 50 de grame varzi tocati, o linguri gi jumitate de ulei de misline gi o linguri gi jumitate de miere. Se amesteci totul bine gi se pun deasupra nigte fmcte de pidure sau coacize rogii.

Salatd

Se rad 50 de grame de

Vndccarcabolilorincurabite

=_

229

Salatdcuchimion Se toaci mirunt 100 de gxame de valzi. Se adaugi o lingudfi de miere gi o lingurila de chinion mirun;it. Rogii ca morcwi gi rutci sau biscrld;ft Se zdrobesc 100 grame de roEii gi se amesteci cu 100 de grame de morcovi ragi, 30 de grame de pitrrnjel tocat gi 50 de grame de nuci sau biscuigi feremifaF. Se adaugi o linguri gi

jumitate

de

ulei de misline gi se amesteci din nou.

RoEii umplute an v arzd Se taie

gi se golegte con-

Salatd dinfasolevoile Se lnlituri afele de la 50 de grame de fasole noui, moale gi se taie fn tecile. Se adaugi 50 de grame de salati verde in bucigi mai mari gi doua liaguri de ulei de floarea-soarelui (se poate de asemeDea adiuga e lingurifa de mier€, penu:u imbuniti$irea gustului) .

Morcwigilelind

Salatd de dwleac Se rade un morcov, apoi se rad 50 de grame de dovleac, ca gi 25 de grame de lelini. Se adaugi 25 de grame de arpagic tiiat mirunt sau ceapi rogie, plus o nuci firamifati.

de floalea-soarelui in locut

Vindecarea bolilor incurabile

Salate de Sfecld Ei

iarni

nuci

rad o sfecli mare fiarti Ei o jumitate de sfecli crudi. Se adaugi un ci,tel de usturoi zdrobit gi o linguri de ulei vegetal. Se amesteci tohrl bine gi se pun deasupra nuci mirunlite gi pu$n arpagic tocat. Se

Salotd de cartofi Se amesteci 75 de grame de cartof tocat miLrunt cu 50 de grame de nuci minrnlite, o linguri de miere gi o lingurifi de hrean ras. S

b o g at d 1n vlt amine Se dau pe rizitoare 50 de grame de

alatd

morcovi, 75 de grame grame 25 de grame de de cartof. Se adaugi 50 de Ei pitrnnjel tiiat, 25 de grame de praz, doui linguri de ulei vegetal, o linguri de miere gi 50 de grame de nuci tocate. Se de varzi

Se amesteci 50 de grame de morcovi ragi cu 50 de grame de felini tocati, o fete de cagtravete, 50 de grame de nuci tocate gi o linguri de miere. (hrtegi folosi doui linguri de ulei

i

toaci mirunt 50 de grame de praz, se adaugi trei lingr.rri de maionezi, se lasi si stea o ori gi apoi se adaugi o linguri de felini tocati, putin chimion gi o lingurifa de miere dizolvati in doui lingurile de api. Se

muratd

virful unei rogii (3-4 milimeti)

ginuful ei, lisAndu-se doar un perete de 3-4 milimetri giosime. Conjinuhrl rogiei se amesteci cuvatzi rogie murati gi cu o lingurifa de ulei vegetal, umplindu-se rogia goliti cu acest amestec. Se pune deasupra o lingurifi de maionezi sau smintini, irnpLnoi cu pibrrnjel mirunlit sau ceapi verde.

23O

Salatd de praz

amesteci totul bine.

nucilor.)

=

23r

Salatddehrcangimotrwi Se dau pe rizitoare un moncovmare, plus 50 de grame de ridicini de gelini. Se adaugi o linguri de hrean ras, l0 grirme de nuci slhrAmate gi o lingrrri de uleivegetal. Se ames-

Suc

dercgii

amesteci gase pir:fi de uleivegetal cu o parte de suc de limiie. Se amesteci cu suc de rogii gi se adaugi pufini felini rasi, pentrr un mai bun gust. Se

teci tool bine.

Sosurile gi maioneza cumpirate de la magazin conlin de obicei conservangi, agengi coloran;i Ei alte substange sdine corpului nosbrr gi care ne polueazi sAngele. Iati de ce este o buni idee si ne pregitim propriile sosuri gi maioneze.

Maionezd,,ctfiettbeuu - o. maionczd bo g atd in vitamhrc Se bat lncet doui gilbenuguri, adiugind trei linguri de ulei vegetal. Se amesteci cu o lingur{ de felini rasi sau cu o lingurifa de ceapi rasi gi apoi se adaugi suc de limiie. Se bate bine p6ni cind capiti consistenp normali a maionezei. Putefi colora maioneza ln verde (cu suc de spanac), portocaliu (cu suc de morcovi) sau roz (cu suc de coacize rogii).

AeideWmdie

Supe reci

Sosuri gi maioneze

adaugi trreptat suc de la ura sau doui ce batem 25 de grame de ulei vegeal. Se

limii,

pe mesure

Maionezd denuci Se amesteci douiliogud de nucimirunfite cu olinguriti de ulei vegetal, producAnd o pasti groasi. Adiugafi apoi 3-4 lingpri de uleivegetal gi batefi amestecrl, in timp ce adluga;i treptat suc stors dintr-o limAie. srndntdnd Se amesteci suctl stors dintr-o j"mitate de limAie cu trei linguri de smAntAni. Se adaugi un cifel zdrobit de usturoi, o jumitate de lingurip de arpagic tiiat foarte mlrunt sau de ceapl datipe rizitoare gi o lingrrri de uleivegeal. Se amesteci totulbine. Sos de

232 i

vindecmabotilorinmbile

Supele reci sunt cele mai bune

ln zilele toride

ale

verii gi

toamnei. Persoanelor care au probleme cu regularitatea scau-

recomandi si le consume tot tinpul anului. Ele sunt foarte bune pentnr sinitate, deoarece, spre deosebire de supele fierbin1i, ele pistreazi toate vitaminele, mineralele, apa sbrrchrrati gi oxigenul confinute tn ingredientele lor.

nului li

se

Supd de rcgid gi caslranefi

Setoarni l0lingrri delaptebitutpeste 3liaguri de fulgide oviz gi se lasi si stea timp de 2-3 ore. Se adaugi caslravqi da+i pe rizitoare, rogii tliate gi nn cifel zdrobit de usturoi, apoi totul se amesteci bine gi i se adaugi deasupra pitrunjel tiiat Supd de rcSii cu smdntdnd Se acresteci doui rogii rase cu o lingure de smAntinl, se toarni amesteorl peste trei Iinguri de fulgi de ordz, se lasi si stea o ori gi se adaugi apoi pltrunjel tiiat.

=

233

Supd de zmanrd sau de cdpguni sdlbetice Se adaugi la o cani de lapte bitut tei linguri de api mi-

nerali gi eei linguri de zmeuri zdrobiti (sau cipguni silbatice). Se mai poate adiuga gi o linguri de miere. Supd deftucte useate Se lasi in api peste noapte (8-10 ore) o mAni de fruete uscate (prune, stafide, mere sau pere), se strecoari lichidul

hdjitunfranmire amesteci 30 de grame de suc de limAie cu 50 de grame de nuci sau arahide, tiiate minrnt. Se lasi si gtea timp de o jumitate de or5, apoi se adaugi doui linguri de miere gi 60 de $:ame de orez rtgnit. Se amesteci totul gi se pune tn forme de prijituri. Se adaugi deasupfir seminle micinate de floarea-soaSe

relui.

din ele, se adaugi doui linguri de fulgi de oviz gi o linguri de miere, se lasi si stea timp de inci 3-5 ore gi se minAnci la micul dejun sau la cini.

Deserturi

Zdpadddemqe Se rad doui sau trei mere gi se adaugi o linguri de miere dizolvati intr-o Iinguri de api. Se amesteci bine. Separat, se bat doui albuguri, adiugAnd treptat pufin suc de limAie. Se amesteci totul, dupi care se bate din nou. ln sfirEit, putefi decora produsul cu piersici, pere la conseli, cipguni congelate, zmewi proaspiti sau coacize (folosifivi imagina$a).

Pdnzddemete Se bat doui gilbenuEuri gi doui albuguri de ou, separat. Se amesteci gi se bat din nou. Se dizolvi o linguri de miere intr-o linguri de api caldi. Se dau pe rizitoare trei mere dulci gi li se adaugi doui lingurige de suc de limAie. Se amesteci totul gi se bate din nou. Se decoreazi cu fructe proas?ete - fmcte de pidure sau bucili de portocale sau grepfrut.

234

vindecareabolilorincuabile

=

=

235