Botez Loredana Discurs 421l6b

The Great Dictator Charles Spencer Chaplin

https://www.youtube.com/watch?v=QcvjoWOwnn4

The Final Speech of the Great Dictator (by Charles Chaplin) I’m sorry, but I don’t want to be an emperor. That’s not my business. I don’t want to rule or conquer anyone. I should like to help everyone if possibleJew, Gentile, black men, white… We all want to help one another. Human beings are like that. We want to live by each others’ happiness, not by each other’s misery. We don’t want to hate and despise one another. In this world there is room for everyone. And the good earth is rich and can provide for everyone. The way of life can be free and beautiful, but we have lost the way. Greed has poisoned men’s souls; has barricaded the world with hate; has goose-stepped us into misery and bloodshed.

We have developed speed, but we have shut ourselves in. Machinery that gives abundance has left us in want. Our knowledge has made us cynical; our cleverness, hard and unkind. We think too much and feel too little. More than machinery ,we need humanity. More than cleverness, we need kindness and gentleness. Without these qualities, life will be violent and all will be lost. The aeroplane and the radio have brought us closer together. The very nature of these inventions cries out for the goodness in man; cries out for universal brotherhood; for the unity of us all. Even now my voice is reaching millions throughout the world, millions of despairing men, women, and little children, victims of a system that makes men torture and imprison innocent people. To those who can hear me, I say “Do not despair.” The misery that is now upon us is but the ing of greed, the bitterness of men who fear the way of human progress. The hate of men will , and dictators die, and the power they took from the people will return to the people. And so long as men die, liberty will never perish. Soldiers! Don’t give yourselves to brutes, men who despise you and enslave you; who regiment your lives, tell you what to do, what to think and what to feel! Who drill you, diet you, treat you like cattle, use you as cannon fodder! Don’t give yourselves to these unnatural men-machine men with machine minds and machine hearts! You are not machines! You are not cattle! You are men! You have a love of humanity in your hearts! You don’t hate! Only the unloved hate; the unloved and the unnatural. Soldiers! Don’t fight for slavery! Fight for liberty! In the seventeenth chapter of St. Luke, it’s written “the kingdom of God is within man”, not one man nor a group of men, but in all men! In you! You, the people, have the power, the power to create machines, the power to create happiness!

You, the people, have the power to make this life free and beautiful, to make this life a wonderful adventure. Then in the name of democracy, let us use that power. Let us all unite. Let us fight for a new world, a decent world that will give men a chance to work, that will give youth a future and old age a security. By the promise of these things, brutes have risen to power. But they lie! They do not fulfill their promise. They never will! Dictators free themselves but they enslave the people! Now let us fight to fulfill that promise! Let us fight to free the world! To do away with national barriers! To do away with greed, with hate and intolerance! Let us fight for a world of reason, a world where science and progress will lead to all men’s happiness.

Soldiers, in the name of democracy, let us all unite!

Ultimul discurs al marelui dictator (de Sir Charles Chaplin) Îmi cer scuze, dar nu vreau să fiu împărat. Asta nu-i treaba mea. Nu vreau să conduc sau să cuceresc pe nimeni. Aş vrea să-i ajut pe toţi dacă potEvrei, ne-evrei, negri, albi. Toţi vrem să ne ajutăm unii pe alţii. Aşa sunt oamenii. Vrem să trăim fericiţi împreună cu ceilalţi, Nu nefericiţi. Nu vrem să ne urâm sau să ne dispreţuim unii pe alţii. În lumea asta e loc pentru toţi. Şi bunul pământ e bogat şi îi poate întreţine pe toţi. Calea de a trăi poate fi liberă şi frumoasă, Dar noi am pierdut calea. Lăcomia a otrăvit sufletele oamenilor A baricadat lumea cu ură, Ne-a adus în nefericire şi vărsare de sânge Am mărit viteza, Dar ne-am închis înlăuntru.

Maşinăria care ne dă abundenţă ne-a lăsat cu nevoi. Cunoştinţele noastre ne-au făcut cinici; isteţimea noastră, severi şi cruzi. Gândim prea mult şi simţim prea puţin, Mai mult decât de maşinării, avem nevoie de umanitate. Mai mult decât de isteţime Avem nevoie de bunătate şi blândeţe Fără aceste calităţi Viaţa ar fi violentă, iar totul ar fi pierdut. Avionul şi radioul ne-au adus mai aproape Însăşi natura acestor invenţii strigă după bunătatea din om, strigă după frăţia universală, după unitatea noastră, a tuturor. Chiar acum vocea mea ajunge la milioane de oameni din întreaga lume, Milioane de oameni disperaţi, femei şi copilaşi, Victime ale unui sistem care îi face pe oameni să tortureze şi să întemniţeze oameni nevinovaţi. Celor care mă pot auzi le spun: ,, Nu vă pierdeţi speranţa!” Nefericirea care e acum asupra noastră este doar trecerea lăcomiei, Amărăciunea oamenilor care se tem de progresul omenirii. Ura oamenilor va trece, iar dictatorii mor Şi puterea pe care au luat-o de la oameni se va întoarce la oameni. Iar atâta vreme cât oamenii mor, libertatea nu va pieri niciodată. Soldaţi! Nu vă daţi brutelor, Oamenii care vă dispreţuiesc şi vă înrobesc, Care vă înregimentează vieţile, vă spun ce să faceţi, Ce să gândiţi şi ce să simţiţi, care vă instruiesc, Vă pun la regim, care vă tratează precum nişte vite, vă folosesc drept carne de tun! Nu vă daţi acestor oameni nefireşti, oameni-maşini Cu minţi de maşini şi inimi de maşini! Voi nu sunteţi maşni, voi nu sunteţi vite! Voi sunteţi oameni! Aveţi o iubire pentru umanitate în inimile voastre! Voi nu urâţi! Numai cei neiubiţi urăsc; cei neiubiţi şi cei nefireşti! Soldaţi! Nu luptaţi pentru scalvie! Luptaţi pentru libertate! În capitolul 17 din Sf. Luca, stă scris: „Împărăţia lui Dumnezeu se află înlăuntrul omului!” Nu într-un singur om, nici într-un grup de oameni, ci în toţi oamenii! În voi! Voi, oamenii, aveţi puterea, Puterea de a crea maşini, Puterea de a crea fericire, Voi, oamenii, Aveţi puterea de a face viaţa asta liberă şi frumoasă, De a face viaţa asta o aventură minunată. Atunci, în numele democraţiei, haideţi să folosim această putere.

Să ne unim cu toţii Să luptăm pentru o lume nouă, O lume decentă care le va da oamenilor şansa de a munci, Care va da tineretului un viitor şi celor bătrâni siguranţă. Promiţând aceste lucruri, brutele au venit la putere. Dar ei mint! Ei nu-şi respectă promisiunea. Niciodată nu o vor face! Dictatorii se eliberează pe ei înşişi, dar îi înrobesc pe oameni! Acum haideţi să luptăm pentru a realiza acea promisiune! Să luptăm pentru a elibera lumea! Să nu mai existe bariere naţionale! Să nu mai existe lăcomie, ură şi intoleranţă! Să luptăm pentru o lume a raţiunii O lume în care ştiinţa şi progresul vor duce la fericirea tuturor oamenilor

Soldaţi, în numele democraţiei, să ne unim!

Pelicula Dictatorul sau Marele Dictator este scrisă şi regizată de Charlie Chaplin, cel care joacă şi

rolul principal. Lansat pe marele ecran la data de 15 octombrie 1940, filmul este o satiră la adresa lui Adolf Hitler şi a regimului nazist. Filmul lui Chaplin este excepţional, mai ales pentru faptul că, deşi filmările au început în 1937, acesta a prefigurat politica agresivă a lui Hitler ce a condus la cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, filmul este celebru datorită faptului că este primul film "vorbit" al lui Chaplin, cât și datorită succesului său comercial foarte mare. Actul dublu, atât ca dictatorul dur Hynkel – Dictatorul din Tomania, cât și ca bărbierul evreu, îl pune pe Charlie acolo unde îi e locul, în rândul geniilor actorice ști.

Apărut în 1940 în plin război mondial, desigur că,

discurul face referire atât la Hitler, aflat

dictator în Germania, cât și la Stalin.

În discursul susținut de către Charlie întâlnim cele trei componente ale discursului sugerate de către Aristotel: Ethos, Logos și Pathos. Charlie își exprimă opinii și idei care sunt la polul opus de ceea ce s-ar a ștepta de la un individ îmbrăcat ca dictatorul cel mai rău din istorie, mai ales în perioada de timp în care a fost lansat filmul. Afirmațiile pe care Chaplin le face de-a lungul discursului său chiar au capacitatea de a face pe cineva să se gândească serios la locul lui în societate. El discută toate căile prin care umanitatea s-a rănit singură, când oamenii ar fi putu să fie uniți și să se ajute unul pe celălalt.

În discursul din Marele Dictator, Charlie vorbește despre lăcomia care a otrăvit sufletele

oamenilor, despre ”mașinăriile” care ne-au adus abundență și ne-au creat dependen ță, dar și despre speranță și luptă pentru democrație și umanitate. Nu pot să cred că, în această scenă de final, el pur și simplu joacă un rol. Problemele la care face referire sunt aproape de inima lui. Acesta vorbește despre problemele timpului său, a șa că, are motive întemeiate pentru a pune suflet în discurs. Prin discursul său acesta dorește să îi atingă pe toți cei implicați în Al Doilea Război Mondial, și să îi facă pe oameni să se întrebe: pentru ce se luptă și de ce se luptă. Ceea ce dorește Chaplin să ne transmită este faptul că, oamenii au fost crea ți ca să fie ferici ți, nu puternici, nu să domine. Oamenii nu sunt mașini, nici animale. Împărăția lui Dumnezeu este în fiecare din noi. Am dezvoltat tehnologii care să ne apropie, dar suntem din ce în ce mai reci. Gândim prea mult, dar simțim prea puțin. Ne-am pierdut calea, lăcomia ne-a otrăvit.

Charlie pe parcursul discursului are un mod confortabil și ușor pentru a fi ascultat. Exemplele

pe care acesta le oferă sunt simple și ușor de înțeles. Chaplin vorbe ște ritmic și în mod constant, dar se observă un minim de bâlbâială. În ceea ce privește tonul vocii, acesta este sumbru. Toate aceste aspecte se combină într-un discurs care afectează publicul, mult mai mult dacă ar fi folosit idei și cuvinte pentru un anumit grup.

Un lucru interesant pe care îl observăm în timp ce se apropie de finalul discursului, este că,

crește intensitatea acestuia. Cu cât Chaplin devine din ce în ce mai emo ționat, cu atât muzica devine mai dramatică. Acesta tremură de emoție, privește în jur și se adresează audienței ca și cum ar face acest lucru individual, pentru fiecare în parte.

Cele spuse de către Charlie Chaplin în discurs se rezumă la o singură frază: ”Soldaţi, în numele democraţiei, să ne unim!”

Intenția celui care ține discursul este de persuadare, genul discursului este deliberativ, iar stilul este simplu.