De Curs Electroterapie 523815

ASISTENT BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ŞI RECUPERARE MEDICALĂ

Electroterapia de curs

Prof. Camelia Vartic

Electroterapia Ramura fizioterapiei care se ocupă cu studiul diferitelor forme de curent asupra organismului si utilizarea lor în scop therapeutic. Curentul galvanic – este o deplasare de sarcină electric sau de-a lungului unui conductorconductă corp care trece curentul electric: continuu și alternativ. Curentul continuu – acel curent la care sarcinile electrice se deplasează în sens unic ( în același sens). Pentru ca un curent electri să circule de la (+) la (-) și de la (-) la (+) CURENT ALTERNATIV. În electroterapie se folosesc aparate electromedicale care furnizează curent continuu numite PANTOSTATE (fautostate). Aparatele care produc curent galvanic sunt aparate care transfer curent galvanic în curent galvanic cu impuls, în energie luminoasă termică. 

Orice aparat medical trebuie să conţină niște elemente comune și anume: o de la reţea nu vine curent galvanic ci curent alternativ de 220 V tensiune [( intensitatea => amperi (A) ] care cu ajutorul aparatului se tranformă in curent continuu; transformator. o Cordon de alimentare care trebuie să aibă împământare și este prevăzut la capătul dinspre priză cu un ștecher iar la celălalt capăt cu o mufă care se introduce în aparat; este izolat la exterior din material plastic sau pânză cauciucată. o Pe aparat avem un întrerupător general sau buton oprit/pornit prevăzut cu un led care arată prezenţa curentului în aparat. o Aparat de măsurat intensitatea (indicator) = miliampermetru, (mA – miliamper) o Potenţiometru = creșterea și descreșterea intensităţii. Curentul galvanic este un curent continuu, constant. REPREZENTAREA GRAFICĂ ESTE O LINIE DREAPTĂ. o Comutatori pentru forme de curent adică schimbător de polaritare care permite: inversarea polarităţii, scara de intensitate – scara mare. o Unele aparate sunt prevăzute cu lămpi și semnalizare care indică prezenţa curentului în aparat. o Osciloscop – reprezentarea grafică a curentului electric. o Cablul de legatură – sistem de legătură dintre aparat și pacient, la un capăt prevăzut cu mufă, iar la celălalt capăt cu electrozi.

1

NORME DE PROTECŢIA MUNCII ÎN SĂLILE DE ELECTROTERAPIE 1) Sălile de electroterapie trebuie să fie mari, spaţioase, compoartimentate, illuminate natural, dacă nu, lămpi fluorescente sau neoane. 2) Dușurile trebuie să fie acoperite cu gresie antiderapantă de preferat acoperite cu material electroizolant – linoleum. 3) Pardoseala și încălţămintea asistentului trebuie să fie uscate (NU UMEDE !) 4) Paturile din sălile pentru bolnavi trebuie să fie din lemn, fără metal, fără arcuri metalice și scăunelele să fie din lemn. 5) Pereţii trebuie să fie văruiţi, fie cu vopsea cu ulei de culoare deschisă petru a liniști bolnavii. 6) Prizele le care se alimentează aparatul trebuie să fie cu împământare fixate la 1 -1,5m de dușumea. 7) Prelungitorul să aibă maxim 2( două ) aparate, pentru a nu fi supraîncărcat șî sa fie așezat ceva mai sus de dușumea ferit de umezeală. 8) Canapelele să aibă spetează mobilă pentru ca bolnavul să fie comod și relaxat. 9) Apartura medicală să fie fixată pe băncut din lemn, de preferat cu ditanţă intre aparate; să fie în bună de funcţionare în timpul tratamentului. Se verifică la începutul turei dacă sunt bune, dacă nu, se scoate din priză, se pune pe aparat un carton scris “ DEFECT” și se anunţă șeful ierarhic superior -> nu avem voie să reparăm noi aparatul! După ce l-a reparat, electronistul trebuie să ne arate în faţă că funcţionează. 10) La tratamentul cu ultrasunet trebuie să folosim mănuși de protecţie din bumbac cu goluri pentru a pătrunde aerul, ceea ce împiedică undele ultrasonore să intre în mâna asistentului. 11) În sala cu curenţi de joasă, medie și înaltă frecvenţă, numai un aparat , atât avem voie să instalăm, ori în cazul in care se află două aparate, pereţii trebuie să fie izolaţi în compartiment separat pentru a nu transimte undele iradiante. 12) Aparatele de magnetodiaflux trebuie să fie isolate în încăperi cu pereţi despărţitori pentru ca undele sa nu se întrepătrundă. Dacă există mai multe parate de acest tip, paturile și aparatele trebuie să fie la distante de 3m. 13) Aparatele de radiaţii luminoase-ultraviolete: atât asistentul cât și pacientul au ochelari de protecţie. 14) Sălile de electroterapie trebuie să aibă chiuvetă cu apă rece și caldă și material de curăţenie și igienă.

2

Cablul de legătură 

  

Face legătura între aparat și pacient, la capătul către aparat este prevazut cu o mufă care se înfiletează în aparat iar la capătul opus – legătura cu pacientul se face prin intermediul electrozilor; Acest cablu este format din (liţă) sârmă liţată, prevazut cu împământare, este izolat electri prin cauciuc sau material plastic. Plasticul să nu conţină fisuri, să fie izolat și neted tot; Lungimea cablului de legătură trebuie sa fie de 1,5m – 2m care să ajungă la orice regiune a pacientului.

Electrozii Sunt piese metalice de diferite forme și dimensiuni care fac legătura dintre aparat și paciet, transmite curentul. Electrozii se impart în 3 (trei) categorii : 1. Flexibili 2. Semiflexibili 3. Rigizi 

Electrozii flexibili : o sunt confecţionaţi din plumb laminat sau tras în linii; o au o grosime de 0,3 – 0,5 mm, sunt flexibili pentru că se pot mula pe corp si pot reveni la forma iniţială foarte ușor, se pot utilize pe orice regiune a corpului. o Mărimea electrozilor diferă în funcţie de regiunea de tratat, 4 și 6 cm, 6-8 , 8-12 , 50 -> 800 o Forma electrodului poate fi diferită:  Dreptunghiulară  Pătrată  Ovală  Rotundă  Punctiformă. Cei mai utilizaţi au forma dreptunghiulară.



Electrozii semiflexibili: o Sunt confecţionati din aluminiu o Sunt mai subţiri decât electrozii flexibili, au o grosime de 02-05 mm o Pot avea aceleași forme ca și cei flexibili o Se numesc semiflexibili pentru că se mulează ușor pe corp dar revin mai greu la froma iniţială fiind mai rigizi; o Sunt de dimensiuni diferite, în funcţie de regiunea corpului. 3

Condiţiile care trebuie să le îndeplinească electrozii flexibili și semiflexibili: 1) Electrodul să fie foarte întins-neted, deoarece altfel concentrează curentul în locul denivelat și arde !!! Se îndreaptă cu un rulou () metalic înainte de utilizare; 2) Electrodul nu trenuie să prezinte fisuri, înnădituri, iar capetele electrodului trebuie sa fie rotunjite; 3) La locul de fixare a cablului de legatură cu electrodul, să fie izolat foarte bine pentru că firul să nu atingă tegumentul 4) Electrodul nu se aplică direct pe tegument, ci prin întermediul unui strat hidrofil. Mai există și electrozi cauciucaţi cu sârmă liţată în interior iar la exterior cauciucaţi, la fel mărimile diferă, au capetele rotunjite, pod a și ei arsuri. 

Electrozii rigizi: o Sunt confecţionaţi din cupru, speciali care sunt fixaţi pe niște mânere izolatoare, la exterior nichelaţi sau cromaţi. o MAI EXISTĂ ELECTROZI PUNCTIFORMI cu mai multi electrozi punctiformi, un electrod, metalic intr-un electrod de cauciuc-> poartă numele de PLATURI(speciali).



Electrozi fixi: o Electrozi fixi îi îmbracă pacientul, înglebaţi sub forma de ochelari, sub forma de mască – hemifaciali BERGONNIER, care se aplică pe faţă în formă de tăviţă renala pentru tratarea nervului trigemen (dureri de măsea) și tratarea nervului facial. o Electrozi SCERBAK care se aplică cervical. o Electrozi punctiformi, mici, rotunzi, de câţiva milimetri până la 1 cm, care se aplică în nevralgii – se aplică pe nerv pentru stimurare sau analgezie.

Cablu de legătura (tipuri de circuite) 

Pot fi cabluri simple formate dintr-un singur circuit(+), ( ) ș ( adică { (– ) Există aparate cu{

) (

)

, dar există situaţii când avem aparate cu circuit

bifurcate și constau în aceea că avem 3 electrozi : unul pozitiv și doi negative. Aceste cabluri bifurcate se folosesc pentru aplicatii simultane(în același timp) pe 2 regiuni diferite la același bolnav. Adică (+) pe ceafă, (-) pe o mână și cealaltă.

4

Fixarea electrozilor (în aplicaţii parţiale) 

Electrozii se fixează cu ajutorul săculeţilor de nisip care sunt confecţionaţi dintr-un săculet din pânză în care s-a introdus nisip fin într-o cantitate moderată care să nu producă presiune prea mare asupra tegumentului. Acest săculeţ este introdus intr-un alt săculeţ de preferat de fâș sau material impermeabil, se coase foarte bines ă nu permit ieșirea nisipului.



Electrozii se mai pot fixa cu benzi elestice de cauciuc prevăzută cu butoniere sau cu feșe elastic prinse cu scai.

 

O altă modalitate de fixare este prin așezarea pacientului direct pe compresa cu electrodul.



Compresele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:



Electrozii nu se aplica direct pe tegument ci prin stratul hidrofil care poate fi confecţionat din material permeabil, de obicei tifon, cu pânză prevazută cu ochiuri, din frotil (material plușat) sau material de flannel, mai poate fi folosit din material – burette spongios în care se introduce electrodul (cu diferite forme și dimensiuni). Cel mai des utilizăm tifonul care se așează în straturi de 6-8, se coase la capete în așa fel încât să nu joace tifonul, se așează compresa bine întinsă, umezită și bine întinsă, la locul de tratat, de preferat 3 straturi la tegument si 1 deasupra electrodului, pentru a nu-l arde pe pacient, apoi fixam cu săculeţ de nisip.



Să fie bine întinse, să nu aibă fisuri, bine umezite cu apă călduţă și stoarse în asa fel încât să nu prelingă apa din ele( în locul unde curge apa se produce arsuri)



Să nu aibă înnădituri, să nu fie mototolite, să fie cu 2-3 cm mai mari decat electrodul ca să nu atingă tegumentul.

Electrozii sunt fixaţi pe cablu, astfel:

 

Fie sunt lipiţi cositor și se înseamnă, cel pozitiv ca să nu le încurcăm; Fie cu ajutorul unor cleme sau banana care se întroduc în borna electrodului (mai modern)

Ce se face cu bureţii, compresele după utilizare? 1. Se spală cu apă caldă, iar la sfârșitul zile de tratament compresele se spală și se fierb timp de 30 min cu solutie dezinfectantă sau cu detergent, după care se clătesc foarte bine și se usucă până a două zi. 2. Bureţii se spală cu apă și săpun după fiecare pacient (nu se pot fierbe), din acest motiv se folosește tifon gros de 2-3 cm. Pentru ferirrea de arsuri poate fi și mai gros stratul (dar nu este material).

5

Indicaţii generale de aplicare a procedurilor de electroterapie ELECTROTERAPIA - prin diversele sale forme de aplicaţie este utilă în toate tipurile de patologie:  Bolile reumatismale cronice – inflamatorii sau degenerative : ș { ș  Bolile reumatismale abarticulare:{

 Bolile nervilor periferici:{  Leziuni de neuron motor central:{  Procedurile electrice adoptate sunt foarte utile ca terapie asociată în tratamentul complicaţiilor unor boli cornice ale aparatelor și sistemelor: o Cardiovascular  Tensiune Arterial o Respirator  insuficienţă {

ă

, astm bronșic

o Digestiv  litiaze o Urinar  colite cornice, etc În aceste condiţii procedurile electrice sunt utile atât în tratamentul de bază al acestor suferinţe, cât și atunci când aceste suferinţe însoţesc alte afecţiuni ale aparatului locomotor indicate recuperării fizical-kinetice.

6

I. Curenţii de Joasă Frecvenţă 1 – 1000 Curenţi cu impulsuri: ) 2) . 3) .

(

,

4) . 5) . 6) . {

ș ţ ( 7) â

. .(

)

II. Curenţi de Medie Frecvenţă: 1000 + C. Interferenţiali

– 100.000

III. Curenţi de Înaltă frecvenţă: > 300.000 (PRAGUL NERS) 1) 2) U.S. ( Ultra Sunet) 3) U. ( Unde Scurte) – diatermia cu unde scurte 4) Diapuls

7

1.

Curenţii de Joasă Frecvenţă ( J.F.)

1. Acţionează pe baza principiului “EXCITAŢIEI SINCRONE” (1 impuls = 1 stimul) ( ) 2. Își manifestă acţiunea prin intermediul a 2 poli { ( ) (+)ANALGEZIE:  Aproape toate formele de curenţi de J.F. în proporţii diferite dau ANALGEZIE, . acţionând pe:{ o o o o o

TENS ( 0 – 200 C. LEDUC C. TRABERT C. DAD-RS C. FARADIC și NEOFARADIC

(-)ELECTROSTIMULARE: Se realizează cu curenţi cu IMPULSURI. Se adresează: 1.

Musculaturii STRIATE:

a) NORMOINERVATE=cu C. RECTANGULARI= electrokinezie ţ ţ b) cu { { ţ 2.

Musculaturii NETEDE (visceral, apereţilor vasculari)

3. Acţiunea c. J.F. se exercită prin b) EFECTE POLARE:{ c) EFECTE INTERPOLARE 8

Curentul GALVANIC  Curentul CONTINUU obţinut din c. alternativ sinusoidal de 50

, de la reţea.

( ) ( )

 Are acţiune {

 Efectele c. GALVANIC sunt dependente de: a) INTENSITATEA c. GALVANIC (apreciată în funcţie de senzaţia subiectivă a pacientului = FURNICĂTURĂ PLĂCUTĂ . 0, ( ă ă) { . ( ă . ă) b) SENSUL CURENTULUI: {

MODALITĂŢI DE APLICARE A C. GALVANIC: A. GALVANIZAREA MOBILĂ – cu electrod rulou = abandonată B. GALVANIZAREA STABILĂ ( CONSTANTĂ): ă ă

 Cu electrozi placă în aplicaţii:{  Băile galvanice:{

ţ

( ( ă

) )

 Ionogalvanizarea: { 9

Curenţii de J.F. cu IMPULSURI     

C. FARADIC – NEOFARADIC C. TRABERT și LEDUC C. EXPONENŢIALI C. RECTANGULARI C. DAD Curenţii EXCITOMOTORI . (+) ANALGEZIE :{

.

.

.

(-) EXCITOMOTOR: . . ăș î 2 0î {

C. FARADIC:{

C.NEOFARADIC:{

ăţ

ă ș

î

ă 60

î

ș

C. TRABERT:{ C.EXPONENŢIALI: Electrostimularea musculaturii DENERVATE C. RECTANGULARI= Testarea și tratarea SPASTICIT II ( inhibiţia musuclaturii spastic stimularea musculaturii antagoniste corespunzătoare)

10

CURENTUL DAD MF=EXCITOMOTOR (50

DF=ANALGEZIC

)

(10

)

ACOMODARE

Pentru evitarea acomodării se utilizează:

ţ

 PL ( Perioadă Lungă ){  PS ( Perioadă Scurtă ) ţ { (

ș

 RS ( Ritmic Sincopat )(

)

)

11

Câmpuri magnetice de J.F. (MDF) 1) Forma continuă de 50, 100, 50-100 2) Forma întreruptă:  Ritmic:  50 (3”) = pauză(3”) – 50 (3”)  100 (3”) = pauză (3”) – 100 (3”)  Aritmic: de 50, 100 și 50-100 succedându-se aleator

câte 6”, pauzele fiind inegale,

Efecte:

Curent continuu{

Curent întrerupt{

12

2.

Curenţii de medie frecvenţă (MF)

 1000 – 100.000  Efecte apolare  Acţionează pe baza principiului “SUMAŢIEI TEMPORARE” EFECTE: a. EXCITOMOTORII b. ANALGEZICE c. TROFICE d. VASODILATATORII e. INFLUENŢEAZĂ SNV Forme de MF: A. MF. Pură: 5000 MF. De 4000 B. MF. De 5000 MF. De 0.000

- dă acomodare

⟩ forme de bază

C. M.F. de bază MODULATA 50

500

{

 În PS 50 20

00 50

{  În PL – EXCITOMOTOR D. MF. SUPRAMODUATĂ ( PS-PL; PL-PS) E. MF. REDRESATĂ – apar EFECTE POLARE ( nedorite ) F. C. INTERFERENŢIALI 13

Modalităţi de aplicare a curenţilor de MF ţ ţ

1. C. de MF {

ţ 2. C. de MFINTERFERENŢIALI = încrucișarea endotisulară a doi curenţi de MF, ca avantajele apolarităţii M.F. și eficienţele J.F. în profunzime cu character vibrator. Există: 1. Interferenţă staţionară 2. Interferenţă nestaţionară 3. Interferenţă cu frecvenţă constant 0 – 100

(MANUAL)

 Se aplică pe muschii striaţi sănătoși  0 – 10 = EXCITOMOTORI  0 – 50

{

 0 – 80 – 100

= ANALGEZIE

4. C. interferenţiali cu frecvenţă variabilă ( modulată) = SPECTRU 0 0 ( 90 00 { 80 00

)

Modalităţi de aplicare: ţ

{

0 2

M.F. {

ţ 0 35

ă ă ă 80

00

14

3.

Curenţii de Înalta Frecvenţă

 Peste 300.000

(pragul lui NERST)  Efect CALORIC Forme de Înaltă Frecvenţă ( IF) utilizate în practică:  US ( ultrasunetul)  U ( diatermia cu unde scurte)  Diapuls US = utrasonoterapia  Totalitatea oscilaţiilor longitudinal ale elementelor mediului  Amplitudinea oscilaţiilor particulare mediului străbătut este dependent de VALOAREA ENERGIEI ULTRASONICE  Aceste oscilaţiiale particulelor mediului străbătut joacă rol de MICROMASAJ ENDOTISULAR  Frecvenţa utilă – care asigură cea mai bună penetrabilitate, până la 6 cm = 800  Este o procedura a cărei eficacitate terapeutică depinde de INTENSITATE (exprimată în W/ )  Coeficientul de absorbţie a US de către diferitele organe este foarte diferit. Miocardul are CEL MAI MARE COEFICIENT DE ABSORBŢIE = NU SE APLICA PRECORDIAL !!!  La întâlnirea unui obstacol, US se reflect generând apariţia UNDELOR REGRESIVE care dacă sunt în cantitate mare și se adaugă undelor directe se sumează cu acestea ducând la apariţia unor unde de aplitudine mare = UNDE STA IONARE cu efect distructiv.  La trecerea US printr-un mediu lichid se produce fisurarea bulelor de lichid = EFECT DE CAVITAŢIE = dăunător pentru organism; este o modalitate de testare a funcţionalităţii capului de tratament.  Zona central a capului de tratament emite cea mai mare intensitate

15

EFECTELE US: î ,

{

î ă

î

DEBITUL ULTRASONIC MAXIM IS = 10 W/  (12 W/ ) – (intensitatea maximă)  Se calculează în funcţie de dimensiunea capului de tratament

USc = diatermia cu unde scurte TERMOTERAPIE DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ – ce produce INCĂLZIRE PROFUNDĂ.

Modalităţi de aplicare USc = în câmp CONDENSATOR = cu electrozi SCHILPACK î {

ă

{ ţ ă

ţ

3

4

USc = în câmp SOLENOID {

î

ă ţ

ă

â

16

Curenţii de Joasă Frecvenţă (generalităţi) 1. Domeniul de frecvenţa – după EDEL 1 – 1000 2. Se impun principiului “EXCITAŢIEI SINCRONE” = 1stimul = 1 excitaţie 3. Curentii de J.F. acţionează asupra structurilor excitabile prin intermediul impulsurilor => curentii de J.F. sunt numiţi și curenţi EXCITATORI. Efectul excitator al acestor curenţi se manifestă asupra musculaturii denervate (total sau parţial) știut fiind faptul că musculatura normal inervată se acomodează foarte repede. 4. Surse de curenţi de J.F a. C. galvanic (“pat” de curent cu impulsuri) frecvenţă 0 b. C. de la reţea curent alternativ sinusoidal cu o frecvenţa de 50 5. Aparatele care furnizeaza aceste forme de curent se numesc PANTOSTATE, iar cele utilizate în practica curentă sunt TUR RS10 și TUR RS12 (produse în RDG) ce produc toate formele de curent de J.F. utilizate in electroterapie după cum urmează

TUR RS10

TUR RS12

Curent galvanic

Curent galvanic

Curent galvanic ca “pat” pentru impulsuri

Curent galvanic ca baza pentru impulsuri

Curent faradic și neofaradic

Curent faradic și neofaradic

Curent trabert

Curent exponential si Trapez (tratarea spasticitatii muscular împreună cu TUR RS10)

Curent DAD

Grupuri de impulsuri dreptunghiulare și exponenţiale cu durată constantă

Curent exponential C dreptanghiular (pentru testarea spasticitatii muscular în asociere cu TUR RS12)

6. Curenţii de J.F.(excitator, cu impulsuri) acţionează prin intermediul “ impulsurilor”. Impuls = curent cu anumiţi parametric care acţionează o anumită perioadă de timp, fiind apoi urmat de o pauză. 17

7. Pentru ca un stimul de J.F. să fie considerat IMPULS, trebuie să îndeplinească anumite condiţii (parametrii caracteristici):  Durata impulsului  Durata pantei de creștere a intensităţii  Durata pantei de descrestere a intensitatii  Frecventa de succesiune a impulsurilor 8. Variatia in timp a unuia dintre parametrii unui stimul, poarta denumirea de MODULATIE Modulatia poate fi{

9. Exista si o variatie in timp a diferitilor parametric in acelasi timp  SUPRAMODULATIE 10.Pentru a excita un stimul trebuie sa indeplinineasca pe langa parametrii lui specifici ( intensitate, durata):  Intensitate reobazica intensitatea pragului (minima) a curentului ce determina o excitatie intr-un timp nedefinit.  Timp util necesar timpul minim de trecere ( actiune) a unui curent de intensitate reobazica pentru a produce o contractie muscular. 11.Electrostimularea (utilizand curent cu impulsuri) vizeaza:  Electrostimularea musculaturii striate: {

normal inervate (cu curenti rectangulari ) gimnastica musculara denervate (cu curenti triangulari )

electrokinezie

 Electrostimularea musculaturii netede: (viscerale, aperetilor vasculari)  Electrostimularea miocardului – defibrilare  Electrostimularea muschilor aferenti – electroterapia antalgica {

12.Paramterii aprecierii excitabilitatii neuro-musculare: a. Reobaza intensitatea pragului la care apare o contractie minima b. Cronaxia 2Rb ( dublul reobazei)= timpul util minim necesar pentru a produce o excitatie minima. ( 0,1 – 0,6 ms) c. Indicele de excitabilitate : d. Bruschetea stimului - constanta HILL k=cronaxia x 1,44 e. Constanta de acomodare  2,5

6 cand

13.C de J.F. sunt utilizati în:  Electrodiagnostic  Electrostimularea: o Musculaturii normal inervate (electrokinezie, kinezie) o musculaturii( ) denervate 18

1. ELECTRODIAGNOSTIC Presupune:  Dovedirea existentei unei leziuni de NMP (nerv motor periferic)  Determinarea nivelului lezional  Stabilirea timpului de leziune

2. ELECTROSTIMULARE:

1. 2. 3. 4. 5. 6.

1) 2) 3) 4)

REGULI GENERALE: Bolnav relaxat psihic si motor Camera in care se efectueaza electrosimularea va avea maxim de confort (sa nu existe nici un fel de sursa care sa distraga atentia bolnavului) I se va explica bolnavului in ce consta procedura, ce anume urmarim si ce anume va simti. Pe tot parcursul procedurii de electrostimulare este necesara PARTICIPAREA si COLABORAREA pacientului pentru a-i creea noi imagini kinestezice. Pozitionarea membrului sau segmentului de tratat se va efectua de asemenea maniera incat sa fie scos de sub incidenta fortelor gravitationale. Inainte de electrostimulare se vor aplica procedure de incalzire ( bai ascendente de member, la temperatura de 37-39 grade C pentru 5- 10 min cu scopul imbunatatirii circulatiei locale si cresterii aportului de ; imbunatatirea metabolismului local, celular)

B. 1 ELECTROSTIMULAREA MUSCULATURII TOTAL DENERVATE Se utilizeaza stimuli cu panta F. LINA(musculatura denervata si-a pierdut capacitatea de a se acomoda) Stimuli vor fi IZOLATI Stimularea se face prin APLICARE DIRECTA PE FIBRELE MUSCULARE DENERVATE Parametii stimulilor:  Panta foarte lina = durata de crestere a intensitatii sa fie cat mai mare  Durata de actiune a impulsului( ) variabila, intre 100 – 400 -800ms(in functie de gradul leziunii)  Intensitatea stimulului se stabileste conform curbe  Durata pause dintre stimuli va fi de 3-5 ori mai mare decat durata de actiune a impulsului (pentru a se evita instalarea oboselii musculare)  Numarul total de impulsuri/sedinta = 10-15  Numarul total de sedinte, variabil in functie de evolutie  Ritm: {

3

Metoda este costisitoare, de lunga durata

si monotona. 19

B2. ELECTROSTIMULAREA MUSCULATURII PARTIAL DENERVATE (atrofii musculare de imobilizare)

Se mai numeste “ELECTROKINEZIE SCHWELLSTROM”     

Intensitatea stimulilor se apreciaza dupa curba I/t Se folosesc SUCCESIUNI PROGRESIVE DE IMPULSURI Aplicarea electrodului active se face indirect, prin intermediul nervului motor periferic Frecventa impulsului = 50 Durata unui impuls = 1 ms IN ELECTROSIMULARE, ELECTRODUL ACTIV (-) EFECTELE CURENTULUI DE JOASA FRECVENTA

-{

ANALGEZIE {    

Curentii faradici Curentii neofaradici Curentii rectangulari Curentii DAD

20

CONTRAINDICAŢII – RISCURI – MĂSURI GENERALE DE PRECAUŢIE ÎN APLICAŢIILE CURENŢILOR DE JOASĂ FRECVENŢĂ  NU trebuie aplicaţi pe regiunea precordială  Examinarea atentă a tegumentului zonei de tratat, pentru decelarea unor escoriaţii, plăgi, leziuni dermatologice, în scopul aplicării unor măsuri de protejare cu materiale gumate, mușama cauciucată, precum și a unor alergii cutanate la diferite substanţe.  Verificarea integrităţii și calităţii electrozilor  Respectarea condiţiilor de utilizare a materialului hidrofil de protecţie o grosimea corespunzătoare a stratului; o să depășească marginile electrodului metalic; o să fie bine netezit; o să fie bine îmbibat, uniform cu apă sau soluţie medicamentoasă.  În cazurile cu tegument sensibil sau cu leziuni superficiale intensitatea curentului va depăși 0,1 mA/ de suprafaţă de electrod active, indifferent de toleranţa individual relatată de pacient.  Evitarea regiunilor în care sunt incorporate piese metalice de osteosinteză, endoproteze ( chiar nemetalice – cum este proteza totală de șold)  Înainte de aplicarea unor ionogalvanizări transorbitare, trebuie să ne asigurăm de absenţa unor leziuni conjunctivale, de fund de ochi și a glaucomului.  Respectarea tuturor acestor precauţiuni reduce accidentele posibile la la 0.000 de aplicaţii o Se vor evita:  Stările hemoragice locale,  Trombozele venoase superficiale și profunde a regiunii abdominale  În timpul menstruaţiei  Sarcină o La aplicaţiile de curenţi excitomotori se evită zonele cu:  Edem localizat  Aderenţele musculare  Zonele cu temperatură locală scăzută  Zonele cu pierderea sensibilităţi termice  Leziunile localizate  Regiunile cu piese metalice intratisulare

21

FORME DE CURENT DE JOASĂ FRECVENŢĂ (CURENT CU IMPULSURI) ELEMENT COMUN = PERIOADA (T) = durata impulsului + durata pauzei

1. C. Neofaradic 

Succesiune de impulsuri rectangular = 1 ms T = 20 ms ←-----20 ms-----



Grupuri de impulsuri rectangular modulate în amplitudine. Fiecare impuls din cadrum grupului păstrează parametrii: = 1 ms

T = 20 ms



Frecvenţa curetului neofaradic 50



Acţiunea :{

2. C. Trabert  

Impulsuri rectangulare ţ Parametrii:{



Actiune – analgezie

22

3. C. Leduc 

Impulsuri rectangulare



Parametrii:{

ţ

1 

10ms

1

Acţiunea : ANALGEZIE

4. C. DAD ( diadinamici)  Provin fie din:{

ă (

ţ

)

 Există 5 forme de C. DAD: o Monofazat fix = MF o Difazat fix = DF o Lungă perioada = PL o Scurtă perioadă = PS o Ritm sincopat = RS Caracteristici: Panta de descreștere este mai lentă decât cea de creștere a intensităţii (c. exponenţiali)

23

JOASA FRECVEN Frecvenţa

– 1000 Hz – după EDEL

Origini: J.F.: {

( .

.

)

0

{ 50

ă

0 care fuzionează 2

Surse:{

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Curent galvanic Curent galvanic ca bază pentru impulsuri Curent neofaradic Curent Trabert Curenţi DAD Curenţi exponenţiali izolaţi și în succesiune de impulsuri. Curent trapeizoidal izolat și in succesiune de impulsuri Curent rectangular (dreptunghiular) pentru tratamentul musculaturii spastice Grupuri de impulsuri

Curenţii de J.F. acţionează prin intermediul STIMULILOR electrici asupra structurilor excitabile ale organismului (receptori) care joacă rolul unor traductori biologici, solicitând din partea organismului răspunsuri diferenţiate, integrale, complexe. Impuls = un curent sau o tensiune care există un anumit timp, după care urmează o pauză. Efectele J.F. cu impulsuri depend de:     

Intensitate Frecvenţă Integritatea și paticularitatea stimulilor Locul aplicării Durata stimulării

Curentul de J.F. cu impulsuri are următorii parametrii

1. Perioadă (T) 2. Frecvenţa

intervalul de timp după care se repetă stimuli

3. Valoarea de vârf = intensitatea de vârf = Iv 4. Valoarea medie 24

Curentul cu impulsuri se caracterizează prin      

Forma impulsului Amplitudinea impulsului Frecvenţa impulsului Durata impulsului Durata pauzei Modulaţia acestor parametrii

Din punct de vedere al formei, impulsurile pot fi:

1. Impuls rectangular (dreptunghiular) = C. Leduc T()= s+ p { ă 2. C. exponenţiali panta de creștere(Î) a intensităţii este diferită de panta de descreștere. Durata stimulului = durata pantei de crestere (Î) a I x durata pantei de descreștere a I

3. C. triunghilar

panta de creștere a I

4. C. trapezoidal panta de creștere a I

panta de descreștere.

durata eficace a impulsului

durata de scădere a I

Durata eficace a impulsului 5. C. trapezoidal cu frânturi exponenţiale

25

6. C. diadinamici obţinuţi din curent sinusoidal

(

impulsuri

ţ

)

frecvenţa acestor

20

ă (+)(-)+(+)(-) = C. DAD Toate aceste forme de impulsuri, indiferent de frecvenţa lor, se pot MODULA . Prin MODULA IE se înţelege progresul de variaţii în timp a unuia dintre parametrii impulsului:{

,

ţ

1. MODULA IA DE AMPLITUDINE (DE INTENSITATE) SE CARACTERIZEAZ PRIN   

Creșterea și descreșterea progresivă a intensităţii stimulului impulsului Durata și frecvenţa impulsurilor constant Cu pause între impulsuri sau fără, efectul principal al acestei modulaţii potenţarea analgeziei.

În cazul în care modulaţia de amplitudine urmărește      

O pantă ascendentă Un platou O pantă descendentă Durata modulaţiei 0,05 – 1 Durata pauzei dintre trenurile de impulsuri 3-5 sec Ciclul durează 6 secunde. Modulaţii în SCHWELLSTROM

26

2. MODULA IA DE RITMICITATE ( FRECVEN  

)

Forma, intensitatea și durata stimulilor este constantă Variază frecvenţa cu care se succed impulsurile (variază durata pauzelor dintre impulsuri) curent care înlătură posibilitatea acomodării.

3. Modulaţia de durată  

intensitatea – amplitudinea, frecvenţa impulsurilor este constantă variază durata fiecărui stimul ( prin reglaj de la aparatul care favorizează impulsuri); posibilitate de creștere a duratei impulsului este diferită în funcţie de aparatul utilizat. După ce impulsurile au atins o anumită valoare de creștere a duratei, tot lent, progresiv începe scăderea duratei impulsurilor, ajungându-se la durata iniţială, apoi începe un nou ciclu. => EFECT DECONTRACTURANT.

Fenomenul de SUPRAMODULA IE este posibilitatea de a suprapune 2 modulaţii diferite. Peste o modulaţie de durată, se poate suprapune o modulaţie de intensitate -> stimuli iniţiali au o durată și o amplitudine unică, urmaţi fiind de impulsuri cu durate și amplitudini din ce în ce mai mari-> supramodulaţia în SCHWELLSMNGEK cu efecte intens ANALGETICE. Prin combinaţia diferitelor forme de modulaţii se pot obţine diferite forme de curent cu impulsuri cu impulsuri în funcţie de scopul urmărit. Curenţii de J.F. cu impulsuri se mai numesc și EXCITOMOTORI, deoarece acţionează asupra ș structurilor biologice excitabile:{ Sunt forme de curnt utilizaţi în ELECTROSTIMULARE 1. Electrostimularea musculaturii striate:{

ţ

ă

ă

ă( ţ ) 2. Electrostimularea cu aferenţi terapie antalgică(c. Trabert, C. DAD) 3. Electrostimularea musculaturii netede pentru:  Stimularea musulaturii striate cu inervaţie integral vom utilize curent cu PANT BRUSC DE CRE TERE A INTENSIT II ( C. sinosoidali, C. alternative, C. rectangulari, C. faradic)  Stimularea musculaturii denervate și a celei netede > EXCITA IE SELECTIV . Pentru a excita însă musculatura denervată este necesar să stabilimsediul leziunii, lucrul care se realizează prin electrodiagnostic.

27

Electrodiagnosticul leziunii neuro-musculare se poate face: 1. Classic = cu ajutorul { 2. Prin curbele

. .

prin testarea pe punctul motor.

cu ajutorul curentului rectangular și triunghiular, stabilindu-se pentru

fiecare formă de curent cronaxia și coeficientul 3. Electromiografia ( E.M.G.)

de acomodare

După ce s-a stabilit locul leziunii și gradul de gravitate se începe electrostimularea, ţinând cont de câţiva factori ce influenţează contracţia în a. Temperatură t ↘ (scăzută) determină o ↗(creștere) a duratei de contracţie. NU SE VOR APLICA ELECTROZII RECI b. Intensitatea impulsului poate avea 3 plaje: a. Subliminar b. Inframaximal c. Supramaximal O anumită I a impulsului determină contracţia muscular a unui anumit număr de fibre musculare. Cu cât ↗ I impulsului, se RECRUTEAZ ” un număr mai mare de fibre musculare care se contractă =>”SUMA IE SPA IAL ” c. Intensitatea de contracţie a musculaturii este dependent de frecvenţa(succesiunea) impulsurilor. Pentru această stimulare se constată că la primul stimul, mușchiulrăspunde cu o anumită intensitate, la a II-a stimulare, răspunsul este mai mare, s.a.m.d. până se atinge un maxim al răspunsului. Înregistrarea specific a fenomenului sugerează o scară și poartă denumirea de “fenomenul scării BOWDITCH”. Dacă impulsurile se succed cu o frecvenţă mare ( 5-20 sec), contracţiile musculare fuzionează > contracţia muscular ce apare are o durata de 4-5 ori mai mare decât în cazul stimulării cu un singur impuls, deoarece apare fenomenul de “SUMA IE SPA IAL ” (1 stimul determină contracţia anumitor fibre msculare, al doilea stimul, găsește aceste fibre în perioada refractară, deci ele nu mai pot reacţiona, așa că la al doilea stimul, reacţionează fibrele din imediata apropiere a primelor. În cazul musculaturii denervate, nu se mai poate vorbi de “SUMA IE SPA IAL ”, ci numai de cea TEMPORAL . La stimuli răspund numai fibrele musculaturii neexcitate din zona afectată sau sănătoasă, acomodându-se. d. Forma impulsului Electrostimularea se reactivează cu curent CU PANT BRUSC – pentru a evita acomodarea. 28



ă

Cu pantă lină – la {

ă

electrostimularea selectivă

Locul de aplicare al electrozilor: a. {

ă

ș

↗(zona de proiecţie tegumentară a locului unde se ă ramifică nervii în mușchi). Există “hărţi” cu punctele motorii b. ă ă ă

Tipuri de curenţi de J.F. 1.

CURENTUL GALVANIC Este un curent continuu si se obţine din curent de la reţea (curent alternativ sinusoidal cu o frecvenţă de 50Hz) prin redresare cu ajutorul pantostat…… -> curent reţea.

În electricitate sensul curentului electric (forţa cu care sunt deplasaţi electronii este de la (-) la (+) Deplasarea sarcinilor electrice se face prin intermediul unei forţe electromotorii, numită TENSIUNE (V) . Sarcinile electrice mobilizate de tensiune sunt supuse acţiunii rezistenţei(R) generată de conductor. Intensitatea (I) curentului : În funcţie de direcţia de curgere a particulelor încărcate electric printr-un conductor, aceștia sunt împărţiţi în a. Conductori de gr I : (-) -> (+) ( ) ă( ) b. Conductor de gr II : { ( ) ă( ) Organismul uman = conductor de gradul II = este un bun conductor de electricitate. Cele mai bune conducătoare sunt      

Sângele Limfa Glandele sudoripare mușchii ţesutul osos organele interne 29

În organismul uman sarcinile electrice sunt vehiculate de IONI. Într-un circuit electric, conducţia este electronic, determină mecanismul de transformare a conducţiei electrolitice în CONDUC IE IONIC , (determinată de ionii pozitivi și negativi). Dintre aceștia numai o parte la care I = coefficient de activitate servește la transport > comandă ionică. Capacitatea ţesuturilor de a permite trecerea curentului electric se numește CONDUCTAN și ea reflectă capacitatea diferită a astructurilor corpului uman de a fi mai mult sau mai puţin bune conducătoare de electricitate. => corpul uman este un conducător de electricitate, el fiind omogen, diferitele sale componente se vor comporta diferit . 

Conducătoare gr I -> foarte bune conducătoare de electrcitate â {



(

Conducătoare gr II -> bune conducătoare ș

{ 

)

Conducătoare gr III -> rău conducătoare ţ {



(

ă

)

Conducător gr IV {

La trecerea curentului printr-un conductor, acesta întâmpină o rezistenţă R= R=… .

…… G=

rezistivitatea ce depinde de natura conductorului .

= CONDUCTAN A

REZISTIVITATEA diferitelor ţesuturi, structure și organe ale organismului este diferită  Cea mai mare rezistivitate: o O are pielea, și ea se datorează ţesutului cornos al pielii o esuturile bogate in aer ( ţesutul adipos, plămânii) o Organe parenchimatoase - α 400 -600 𝛺/ cm o Mușchii - α 300 𝛺/ cm o Mediile labiale - α 85 – 130 𝛺/ cm 30

Efectele fizico-chimice ale curentului continuu (galvanic) 1. Efectul caloric ( electrocalorie) Q=UIE= R = legea lui Joule Cantitatea de căldură degajată la trecerea curentului electric printr-un conductor este în funcţie de ţ { â ă 2. Efectul luminous 3. Efectul termoelectric 4. Electroliză – subelectroliză  Curentul electric prin lichide mișcarea dirijată de purtătorii de sarcini ( ); (- )(ioni)  Capacitatea lichidului de a facilita trecerea curentului electric  Conductibilitatea ionică, curentul electric primind denumirea de curent ionic  Apa distilată nu conţine ioni( este dielectric) care să fie puși în mișcare de tensiunea electric  Substanţele care sunt in stare lichidă conduc curentul electric se numesc ELECTROLI I.  Electroliza disocierea unor molecule de atomi și încarcarea acestora cu sarcini electrice -> IONI. Dirijarea ionilor către electrozi unde sunt neutralizaţi și revin la stadiul de atomi sau radicali activi care se se depun pe electrod în funcţie de {

â

n=Kit – natura electrolitului

ă

Sub influenţa curentului electric, A( ) și C(-) se crează un camp electric care dirijează ionii spre electrodul de sens inver Na Cl disociază electrolitic I.

Na Cl ⥂

ă ( ) ă ( ) III. La nivelul electrozilor, ionii își pierd sarcinile electrice și se transform în radicali active care se combină cu O 4Cl +2 O=4ClH+ Na + O = NaOH + HCl ⥂ + NaOH ⥂ + Acumularea ionilor de determină Acumularea sarcinilor negative determină schimbarea polarităţii, cu acumulare de sarcini DEPOLARIZARE positive, HIPERPOLARIZARE => HIPEREXCITABILITATE II.

{

31

ELECTROFOREZA

deplasarea sub acţiunea curentului electric a substanţelor încărcate ( ) ( )

{

F R ASOCIA IE ELECTROLITIC ( substanţele rămân intacte)

Efectele biologice CORPUL OMENESC = CONDUCTORDE GRADUL II La trecerea unui curent electric prin corp se produc: 1. Efecte polare = la nivelul electrozilor 2. Efecte interpolare = între electrozi

1. Efectele polare:  

Apar la nivelul locului de dintre electrod – tegument Ele depend de: ă o Calităţile electrodului {

ţ (

ţ ţ (

) )

ţ 2. Calităţile curentului { 3. Particularităţile tegumentului – rezistibilitatea cea mai mare Efectele polare sunt cunoscute ca ELECTROTONUS { Membrana celulară este o membrană polarizată, încărcată( ) la exterior și (-) la interior=> echilibrul ionic de membrană > Szent GŸORGŸ [ ][ [ ][ ][ {

ă ă

ă ă

ăţ ăţ

][HP ][

] ]

K

potenţialul de membrană de repaus = -90mV

32

Stimularea cu un curent continuu( alt excitant)a membrane => acumularea sarcinior(+) la exteriorul celulei și tulburarea echilibrului de membrană în sensul în care se produce o scădere a potenţialului de membrană cu 5-20mV = potenţial critic. Continuând stimularea, se acumulează și mai mult sarcinile , se produce o tensiune de polarizare capabilă să învingă rezistenţa opusă de membrană -> ăî ă > [

][

][

]



↘valorii numărătorului [

  

Corespunde unui potenţial de acţiune ↘valorii numărătorului formulei Szent GŸORGŸ hipoexcitabilitate membranară ↗ permeabilităţii membranare pentru >↗ ↘ .

][

][

][

]

-> Na Na+

C

⥂ NaOH

NaOH ⥂ Na+O

-> Cl

4Cl + 2

O⥂HCl

4Cl⥂

+C

1. ANLECTROTONUS CATELECTROTONUS HIPERPOLARIZARE DEPOLARIZARE HIPOEXCITABILITATE HIPEREXCITABILITATE  Hiperpolarizarea blochează receptorii algogeni  Anelectrotonusul = Analgezic 2. NaOH, HCl – produc leziuni > necesitatea utilizării soluţiilor de protecţie 3. Acumularea de N ; C la anod ↗ conductanţei de 5 ori Efectul nedorit -> care se anulează prin utilizarea solutiilor de protecţie 4. Umezirea, încălzirea pielii,↘ rezistivitatea pielii prin ↗ conductanţei stratului carnos. 5. Modificări de PH – la poli: { Se impune { A:

K    

ANELECTROTONUS HIPERPOLARIZARE HIPOEXCITABILITATE ANALGEZIC

- CATELECTROTONUS - HIPEREXCITABILITATE - STIMULANT

33

Între A și K există o zonă în care excitabilitatea nu este modificată; limita dintre A și K se poate modifica în funcţie de I (intensitatea) curentului (I↗, regiunea indiferentă se aproprie de K) 2. Efectele interpolare 1) Efectele vasomotorii (efecte vasoculotrope) prin acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii:  Vasoconstricţie iniţială de scurtă durată ă  Vasodilataţie hiperemie activă { ă  Mai evident (-)

I.

↘ REZISTIVIT

II PIELII I A ESUTURILOR PROFUNDE

↘ Rezistivităţii permite efectul de profunzime

II.

POLARIZAREA I DEPOLARIZAREA TISULAR

Trecerea curentului electric determină în ţesuturi apariţia unei TENSIUNI DE POLARIZARE (antitensiune) aceeași pe taotă distant între electrozi  rezistivitatea ţesuturilor = cu cât rezitivitatea↘(scade),↗(crește) curentul polarizat  lungimea căii de parcurs: calea lungă->↘ tensiunea polarizării  tensiunea de polarizare se comport bifazic ↗ rapid până ajunge la un echilibru(platou) in 30 – 40’ ↘brusc (la întreruperea curentului) = platou = DEPOLARIZARE(mai lentă ca polarizarea)

întrerupt

III.



EFECTELE FIZIOLOGICE – TERAPEUTICE

HIPEREMIA :   

Rezultatul polarizării – depolarizării Mai evident la nivelul musculaturii ↗ debitul circulator – muscular 34







REZORBTIV:  

↗ debitul circulator -> ↗ proceselor metabolice locale ↗difuziunea tisulară ( se preiau substanţele nocive). Este utilizat în afecţiunile:  Circulatorii  Posttraumatice  Inflamatorii

  

Prin efectul vasculotrop ↘ pragului excitabilităţii neuro-musculare (+) ANELECTROTONUS



(-) CATELECTROTONUS

ANALGETIC:

EXCITANT:

IV.  

EFECTELE CIRCULATORII ( VASCULOTROPE)

↗ aplitudinea pulsului prin ↗ elasticităţii și plasticităţii vasculare Eliberează factorii vasomotorii, cu ↗ cleareance-ul tisular ( efect antitoxic) V.

 

EFECTE BIOTROFICE

↗permeabilitatea tisulară ( tegumentară) ↗ difuziunea intratisulară 1) 2) 3) 4)

ACŢIUNE ANALGEZICĂ= (+) ANELECTROTONUS ACŢIUNE EXCITANTĂ = (-) CATELECTROTONUS ACŢIUNE VASCULOTROPĂ ACŢIUNE BIOTROFICĂ

Durata :  

30’ pentru efecte de stimulare / biotrofic 20’ pentru efecte de analgezie

35

Modalităţi de aplicare ale curentului GALVANIC A. GALVANIZAREA MOBILĂ – cu electrozi rulou, mobilă pe o anumită suprafaţă. NU SE MAI FOLOSEȘTE !!! B. GALVANIZAREA STABILĂ ( CONSTANTĂ ) ă ă

1. Cu electrozi plăci pentru galvanizare :{

ă( ; ;4 ă) ă 3. Ionoforeza = introducerea unor principia medicamentoase active prin piele, cu ajutorul curentului galvanic (curentul continuu) 2. Baia galvanic : {

CURENTUL GALVANIC ( SCHEMA GENERALĂ ) (+): analgetic, sedative = hipoexcitabilitate (ANELECTROTONUS) (-): excitomotor = hiperexcitabilitate, hiperpolarizare a membrane (CATELECTROTONUS) INTENSITATEA: curentului utilizat depinde de senzaţia subiectivă a pacientului: 1) Sub prag = sub furnicatură = EFECT BIOTROFIC ( 0,1 mA) 2) La “prag” = furnicătură= EFECT ANALGETIC 3) Senzaţia de căldură = VASODILATAŢIE EFECTE: {

1. Polare: {

{ ( ) 2. Biochimice: {

ă

, {

3. Legate de sensul curentului ( ) ⟩ aplicare transcerebro-medulară= SEDARE ( simpaticolitic ) ( ) ( ) } excitant ( )

36

INDICAŢIILE ȘI CONTRAINDICAŢIILE GALVANOTERAPIEI (GENERALITĂŢI) Galvanizarea terapeutică – cu toate formele sale – constituie una din procedurile cele mai de utilizate în ELECTROTERAPIE, având un câmp considerabil de aplicare Multiplele sale efecte:     

Analgetice Sedative Vasomotorii Trofice De stimulare a excitabilităţii musculare

determină această frecventă și răspândită utilizare. Un alt avantaj îl reprezintă posibilitatea aplicării sale în orice stadiu de evoluţie a bolii. INDICAŢII 1. Afecţiuni ale aparatului nervos: 

Nevralgii și nevrite diverse:{



Pareze; paralizii: {



Afecţiuni ale organelor de simţ:{

 Distonii neurocirculatorii 2. Afecţiuni ale aparatului locomotor: ș 

Reumatice:

, ș , . . { . .  Schele postraumatice 3. Afecţiuni ale aparatului cardio-vascular:  Tulburări de circulaţie periferică  Flebită  Tulburări vasomotorii 4. Afecţiuni dermatologice

ă ă

37

CONTRAINDICAŢII Afecţiunile care împiedică aplicarea electrozilor pe tegument, precum:  Leziunile de diferite tipuri  Supuraţiile  Manifestări alergice  Urticarie  Unele eczema  TBC cutanat  Neoplasme cutanate

BĂILE GALVANICE ă

(

ă) . ă Pentru suprafeţe mare, întinse sau pentru tot corpul se folosesc băile galvanice generale ( STANGER). Între tegument și curent există un mediu mijlocitor =APA= (NU APAR ARSURI). Curentul străbate apa 2/3 și numai 1/3 din curent pătrunde în corp. ţ ,2,3,4 Băile galvanice pot fi: { și fac parte din electroterapie și Pentru suprafeţe limitate se folosește curentul galvanic sub formă de :{

hidroterapie.

BĂILE GALVANICE 4 CELULARE Au fost introduse în terapie la sfârșitul secolului al XIX-lea de SCHNEE. Pacientul stă așezat pe un scaun sau taburet din lemn sau metalic, izolat electri de postamentul pe care se află instalată baia galvanic patru-celulară. Apa introdusă în cele 4 vase(celule) trebuie să fie la temperatura corpului (35 grade C) sau mai ridicată până la 38 grade C, apa rece accentuează senzaţie neplăcută dată de trecerea curentului, iar în apa caldă ( 37-38 grade C), putem șa aplicam intensităţi mai mare, mai bine tolerate. Putem să facem aplicaţii 4 celulare, tricelulare, bicelulare sau unicelulare. În cazurile de aplicaţii uni sau bicelulare putem să adaugăm un electrod de plumb sau zinc pe o altă regiune corporal ( lombară, lombo-sacrată, cervicală). Mărimea suprafeţeleor de a tegumentului cu apa poate fi variată, prin cantitatea de apă din vase. Dacă dorim să avem un pol mai activ, reducem la minim cantitatea de apă din vana membrului asupra căruia vrem să acţionăm. Pentru aplica combinaţii în diferite variante, în funcţie de efectele urmărite și racordurile (aparat-pacient) stabilite:  Membre superioare la același semn de polaritate și membre inferioare la semn contrar;  Membre de partea dreaptă la același semn, membre stângi la semn contrar  3 membre la același semn și un membru la semn contrar 38

 

2 membre la același semn și un membru la un semn contrar Un membru la polul pozitiv, alt membru la cel negative.

Direcţia curentului, poate fi ascendentă( pol pozitiv caudal, pol negativ cranial) sau descendentă, în funcţie de scopul terapeutic urmărit. Înainte ca pacientul să introducă membrele în vane, se recomandă ca personalul care execută procedura să introducă mâinile în toate vanele pentru a controla senzaţia la fiecare pol în parte (pozitiv și negativ), bineînţeles, cu aparatul pus în funcţiune. Apoi oprim curentul de la aparat şi solicităm pacientului să intre în baie. După aşezarea pe scaun va introduce mai întâi membrele inferioare –astfel ca apa să ajungă sub genunchi – apoi membrele superioare, apa ajungând la jumătatea braţului. Se indică pacientului să stea liniştit. Vom pune aparatul în funcţiune prin manevrarea comutatorului general, după ce am verificat o dată polaritatea corectă a electrozilor după prescripţie. Vom manevra lent comutatorul pentru intensitate, ajungând la doza prescrisă de medic.

INDICAŢII:    

În general, nevralgiile, artralgiile şi mialgiile se tratează cu intensitate” la prag”, cu polaritate pozitivă. Paraliziile flaşte – cu intensitate “peste prag”, cu polaritate negativă Tulburările de circulaţie din schemele de poliomelite şi boala varicoasă – cu intensitate “peste prag” Tulburările de sensibilitate cutanată – ne vom ghida după senzaţia percepută de pacient şi nu vom introduce o intensitate prea mare, pentru a evita arsurile cutanate.

Durata şedinţelor se stabileşte intre 10-30 minute în funcţie de diagnosticul suferinţelor tratate. Ritmul şedinţelor: zilnic sau la 2 zile 1. Curentul descendent = {    

} craniocaudal

Acţionează aparatul sanguine din circulaţia mica spre inimă Accelerează fluxul venos din plămâni şi member superioare Creşte aportul sanguine arterial spre organele abdominale şi membrele inferioare Creşte T.A.

2. Curentul ascendent = {

}

39

  

Acţionează circulaţia de întoarcere venoasă dinspre extremităţile inferioare spre abdomen şi inimă Creşte aportul de sânge arterial spre plămân şi membrele superioare Intensifică fluxul venos pulmonar.

BĂILE GALVANICE GENERALE (STANGER) Au fost descrise de STEVE în anul 1866, introduce la ULM de meşterul tăbăcar german STANGER din REUTLINGEN şi perfecţionate în 1930 de finul acestuia, inginerul STANGER. La început era confecţionată din lemn; actualmente sunt construite din material plastic ca izolant. Sunt prevăzute cu 8 electrozi ( de grafit) fixate şi conectaţi în pereţii căzii, 3 pe părţile laterale unul cranial, la nivelul regiunii cervico-cefalice şi altul, caudal – la nivelul plantelor.Există şi electrozi mobile care pot fi plasaţi în cadă după necesitatea terapeutică, mai frecvent folosiţi pentru regiunea lombară sau între membrele inferioare. Sentul curentului poate fi dirijat în multiple variante între electrozi:    

Descendent Ascendent Transversal Diagonal

Intensitatea curentului aplicat este mai mare decât la baia 4 celulară(1000-1200 mA), fiind repartizat pe întreaga suprafaţă corporală. S-a estimat că 2/3 din intensitatea curentului se “ scurge” pe lângă corp (apa fiind bun conductor) şi numai 1/3 din acesta trece prin corp. La baia STANGER este foarte important să ne orientăm după “ senzaţia de curent” a pacientului, aplicând deci dozarea intensităţii la nivelul pragului senzitiv, până la senzaţii de furnicătură plăcută şi de uşoară caldură. Hille a arătat că un rol important îl are capacitatea de conducere a mediului lichid din baie. În apa distilată nu trece curent. O cantitate mică de săruri prezentă în baie, lasă să treacă prin organism o doză mai redusă de curent, deoarece sunt puţini ioni purtători de sarcini electrice către tegument. Maximul concentraţiei active este de 2g/l NaCl. La soluţii mai concentrate, acţiunea curentului descreşte rapid. Pentru o mai bună eficienţa terapeutică a procedurii se pot adăuga diferite ingrediente farmaceutice sau extracte de plante. 40

Acţiunea acestor băi se explică prin efectul: a. Termomecanic al apei b. Electric al curentului c. Chimic produs de ingredientele adăugate Tehnica de lucru: Se umple vana cu apă 36-37 grade C sau la 38grade C, dacă dorim sa acţionăm cu intensităţi mai mari. După pregătirea băii, controlăm prin introducerea mâinii în baia pregătiţă, prezenţa curentului electric apoi oprim aparatul şi invităm pacientul să intre în cadă. Se acţionează comutatorul general şi se manevrează lent pentru dozarea progresivă a intensităţii curentului – după prescripţia medicului şi senzaţia subiectivă a pacientului ( în general la nivelul a 400-600 mA) Durata şedinţelor: 15-30 min; Ritmul şedinţelor: 1 la 2-3 zile; Seria de tratament: 6-12 şedinţe Se pot introduce în baie şi substanţe aromatizate ( esenţe de brad, etc ). După baie pacientul trebuie să stea 20’ la pat pentru a se efectua fenomenul de sudaţie. Vana se dezinfectează cu cloramină ACCIDENTE POSIBILE:  

ţă ă Pacientul îşi pierde cunoştiinţa, respiraţia şi pulsul scad, T.A. – scade, NU poate colabora, tegumentele devin violacee, uneori pupilele dilatate, dar se poate interveni RAPID pentru salvarea pacientului prin: o Îndepărtarea de sursa de curent o Resuscitarea cardio-respiratorie o Se urmăreşte T.A., pulsul, respiraţia o Se va transporta pacientul la terapie de urgenţă Arsuri:{

NU ARE VOIE SĂ CONSUME ALCOOL ========= ARSURI PUTERNICE !!!!!

41

IONOFOREZA ( IONOGALVANIZĂRILE ) IONOFOREZA este procedeul prin care se introduce în organism diferite substanţe medicamentoase cu ajutorul curentului electric, care le transportă prin tegument şi mucoase. În literatura medicală, se întălnesc mai multe sinonime pentru denumirea acestui procedeu:     

IONOTERAPIE GALVANOIONOTERAPIE IONOFOREZĂ IONIZARE IONOGALVANIZARE

Proncipiul ionizării se bazează pe disocierea electrolitică a diverselor substanţe farmacologice adăugate polilor aplicaţi şi transportarea anionilor (-) şi cationilor (+) spre electrozii de semn contrar încărcăturii lor electrice, prin respingerea lor de către electrozii de acelaşi semn şi atragerea către poli de semn contrar. Substanţele medicamentoase care se folosesc trebuie să aibă o concentraţie de 1-3% ( 1l = 10 fiole cu 10ml, 2% = 20 fiole). Substanţele medicamentoase se prepară în farmacii, de preferat, cu apă distilată; se păstrează în sticle de culoare închisă ferite de lumină şi căldură. Factorii care influenţează pătrunderea în tegument şi străbaterea ţesuturilor a ionilor din substanţele chimice farmaceutice prin metoda galvanizării sunt: a) Greutatea atomică b) Cantitatea şi concentraţia ionilor în soluţie c) Puritatea soluţiei utilizate d) Intensitatea curentului e) Mărimea electrozilor f) Durata procedurii a) Greutatea atomică = ionii grei emigrează mai încet, iar cei uşori migrează mai rapid. b) Cantitatea şi concentraţia ionilor în soluţie: Cantitatea de substanţe medicamentoase introduse în organism prin ionizare au putut fi calculate prin legea lui Faraday. ă( ă) c) Puritatea soluţiei utilizate: soluţiile de protecţie:{ ă  Soluţia anodică va atrage ioni negativi – mediul se va acidifia – ceea ce va crea o creştere a conductibilităţii de 5 ori.  Soluţia catodică (la electrodul negativ) va atrage ioni pozitivi – mediul alcalin creşte conductibilitatea de 2 ori.

42

d) Intensitatea curentului = doza de curent – prin creşterea intensităţii curentului, creşte cantitatea de ionii transferaţi ( anioni, cationic) până la o anumită limită, după care descreşte, printr-un fenomen de frânare.  Intensitate mare -> determină penetraţie mai mare de ioni  Creşterea intensităţii este limitată de rezistenţa tegumentului. e) Mărimea electrozilor: se recomandă aplicarea electrozilor mici, actiuni, iar soluţia trebuie preparata cu apă distilată, pentru a se evita prezenţa altor ioni parazitari ce se află în apa din conduct. f) Durata procedurii = 10-20-30 minute Creşterea şi descreştere lentă: apar{

. Cu cât substanţa este mai diluată, cu atât

dispersia se face mai uşor.

Particularităţile terapeutice de acţiune ale ionogalvanizărilor    

Au efect local demonstrate şi recunoscut Au efect de depozit realizat de acumularea substanţelor farmaceutice Au efect de pătrundere până la stratul cutanat profund Dozarea precisă a substanţelor medicamentoase

Inconvenientele ionogalvanizărilor:  Viteza de migrare a ionilor este diferită  Cantitatea substanţelor care pătrund este necontrolabilă  Penetraţii superficiale

Substanţe folosite la ionogalvanizări 

(

La anod(+) :{

,

, ,

,

, ă,

,

.

, ă,

, 

La catod(-) :{

,

,

ă

Cele mai utilizate substanţe: novocaina; CaCl; sulfat de Mg; iodura de potasiu. 43

Tehnica de aplicare: Prescripţia terapeutică trebuie să cuprindă datele privind soluţia medicamentoasă utilizată:   

Denumirea Concentraţia Polaritatea electrodului la care trebuie să fie aplicată

Concentraţia soluţiilor trebuie să fie mai mică, ţinând cseama că disociaţia electric este cu atât mai puternică cu cât soluţia este mai diluată. Se vor folosi electrozi metalici, de obicei de 0,5 mm grosime, rezistenţi electrochimic şi cu colţurile rotunjite. Ei sunt înveliţi într-un strat hidrofil, mai gros de cca 5mm. Acest strat se îmbibă cu cele 20-30ml de soluţie de substanţa activă. În cazul folosirii unguentelor medicamentoase, acestea se aplică în strat subţire pe tegument, iar deasupra se aşează straturile hidrofile umezite cu apă distilată. Substanţele medicamentoase din soluţiile aplicate sunt alese în funcţie de afecţiunea tratată:  

Ca = ca sedativ în nevroze, migrene, spasmofilie Mg = HTA, tulburări vasculare cerebrale.

Ionizările transorbitocerebrale

=>transcerebral => transorbitare => traversează creierul şi măduva spinării.  Aplicaţia se face transversal frunte –cap.  Intensitatea este foarte mică: 0,6 - 2 mA.  Se supraveghează pacientul să nu i se dilate pupilele.  Apar: o Fosfene o Acufene o Vertij  Durata şedintei: 30 min  Intensitatea curentului este foarte REDUSĂ !!!

44

Curentul Faradic CURENTUL FARADIC se obtine din curentul continuu cu ajutorul unui inductor.   

Reprezentarea sa grafica este o curba neregulata in care undele pozitive cu valori crescute altereaza cu undele negative Frecventa este variabila,intre 5-150 Hz Este un curent alternativ de inductie electromagnetica

Efecte: 1. EXCITOMOTORII- se aplica in pulsuri, în intesitatii mari si durata scurta 2. ANALGEZICE- FRECVENTA a impulsurilor: 60imp/sec - Se utilizeaza pensula faradica legata la polul negativ(-) - Sedinte de lunga durata(15-25min) zilnic sau la 2 zile 3. VASOMOTORII- vasoconstrictie=la faradizarea de scurta durata - Vasodilatatie=la faradizarea de lunga durata 4. TROFIC- favorizeaza indepartarea substantelor catabolice din organism -favorizeaza circulatia de intoarcere venoasa si limfatica=>efecte favorabile in reazorbtia edemelor periferice de staza. 5. REVULSIV-utilizat in reflezoterapia la distanta -se utilizeaza:-electorul elipsoidal -pensula metalica (aplicat pe piele cu vaselina) INDICATII: 1) Nevralgii ale aparatului locomotor=>electrogimnastica musculara: 5-20seccrestere progresiva a duratei de tratament 2) Pareze 3) Paralizii flasce 4) Parenstezii ale extremitatilor 5) Entorse si contuzii difuze 6) Tulburari circulatorii CONTRAINDICATII: 1) 2) 3) 4) 5) 6)

Paralizia spastica Contractii musculare de orice fel Tulburarile de sensibilitate Trombofeblite Inflamatii acute Poliartrite 45

Inconvenienţe:  Imposibilitatea dozarii intensitatii  Neregularitatea impulsurilor Electrozii utilizati pot fi:  Stabili:-flexibili -din plumb (aplicarea lor necesita strat hidrofil)  Mobili:-pensula din fibre moi metalice in forma de:- rulou lung de 5 cm,diametru de 3 cm -elipsoid,sfera alungita cu ax mare(7cm) sau ax mic(4cm)

Tehnica de aplicare: Curentul faradic se utilizeaza in majoritatea cazurilor pentru obtinerea TONIFIERII MUSCULARE,actionand pe muschii relaxati.   

Pacientul,culcat pe canapea in pozitia cea mai relaxata pentru musculatura sau grupele de muschi pe care dorim sa le tonifiem Electrodul indiferent (+) confectionat din Pb,cu suprafata de 2-4 cm patrati ,se inveleste intrun strat hidrofil imbibat cu apa,se aplica proximal fata de zona de tratament. Electrodul activ (-) –fix(stabil) -mobil (se aplica EXACT pe placa motorie a muschiului de tratat)

Curentul faradic poate fi utilizat si ca ’’ bai faradice’’ partiale sau totale(la fel ca baile galvanice) Faradizarile cu electrodul de tip placuta: Faradizari vasculo-simpatice=actioneaza asupra pachetului vasculo-simpatic si se aplica pe membrele superioare si inferioare. Pentru aplicarea la membrele superioare pacientul trebuie sa stea in decubit lateral ,se aplica unul dintre electrozi latero-cervical,iar celalalt la varful degetelor mainii la care se face aplicatia. La aplicatia de tip placuta,electordul (+) este mai mare iar cel negativ (-) este mai mic: ( + = infierent iar - =activ) NU are importanta cum asezam electrozii deoarece curentul alternativ circula de la un electrod la celalalt si atunci se va activa circulatia iar pacientul va simti circulatia sangelui. Pentru aplicarea la membrele inferioare pacientul va sa in decubit dorsal,un electrod se va aseza inghinal(triunghiul lui Scarpa) iar celalalt la varful degetului membrului. Intesitatea se creste lent, in colaborare cu pacientul incat sa simta vibraţii usoare. 46

Se pot folosi: un electrod fix sau unul mobil.Faradizarea are denumirea formei electrodului mobil(pensula,rulou,elipsoid). Pensula= un manunchi de fibre elastice,metalice,sunt stranse la un capat ,fixat pe un metalic sub forma de matura,izolat in partea dinspre executant Elipsoid= forma unei sfere alungite,cu baza mare de 7 cm iar baza mica de 4 cm,neteda,fixata pe un maner izolat,prevazuta cu un surub pentru prinderea cablului Rulou= un cilindru metalic cu diametrul de 2-3 cm si lungimea de 5 cm, fixat pe un ax metalic care permite rularea in jurul lui. Curentul faradic produce o contractie a fibrelor musculare.

Curentul Neofaradic A inlocuit treptat curentul faradic. Este furnizat de TUR RS :10-12 cu o frecventa constanta de 50Hz   

Durata impulsului: 1 minut Durata pauzei: 19 ms Intesitatea =20ma

Intesitatea curentului se poate regla cu precizie. Caracteristicile curentului neofaradic: 1) NU se mai produc trecerile bruste de la valori pozitive la cele negative 2) Intesitatea poate fi reglata cu precizie 3) Frecventa este de 50 Hz ,durata impulsurilor de 1 minut,durata pauzei de 19ms Principalele efecte: 1) 2) 3) 4) 5)

Efectul analgezic Efectul excitomotor Efectul vasomotor(vasoconstructor la durata scurta,vasodilatator la durata lunga) Efect trofic – hrăneşte celula în profunzime Efect rezorbtiv

47

Indicatii:  

Afectiuni musculare ale aparatului locomotor Afectiuni ale S.N. periferic

Contraindicatii:    

Paralizia spastica Orice spasme si contractii musculare Atorfii musculare si degenerescenta Atrofii musculare insotite de hipersensibilitate

Caracteristici: sunt impulsuri triunghiulare

Curentul Trabet

Este un curent de joasa frecventa cu urmatorii parametrii:   

Frecventa este de 140Hz Durata impulsului Di=2ms Durata pauzei Dp=5ms

Este un curent dreptunghiular sub fora de impuls. Efecte: 1. HIPERMERIANT 2. ANALGEZIV Indicatii: 1. 2. 3. 4. 5.

Radiculagii prin procese degenerative vertebrate(spondiloze, etc.) Mialgii, miogeloze dureroase P.S.H (periartrită scapulo-humerală) S.A ( spondilita anchilopoetică) Sindrom postraumatic

48

Tehnica:    

       

Aplicatii bipolara stiind ca la J.F pozitivul(+) este analgezic iar negativul(-) electrostimuleaza Electrozii de aceleasi dimensiuni variabili in functie de zona de tratament(3/4cm,4/8cm,812cm) Electrozii se invelesc in strat hidrofil gros Aplicatii:-logitudinale(muschii aferenti coloanei si membrelor) -transversala:-latero-lateral -antero-posterior Distanta minima dintre electrozi este de 3-4cm Intesitatea se creste pana la senzatia de VIBRATIE ABILA. Daca se depaseste aceasta senzatie apare contractura musculara, sub forma de crampe. La sfarsitul tratamentului intesitatea curentului se scade foarte lent Durata tratamentului este de 15-20 min Sub catod(-) se constata efect hipermeriant intens(roseata) Dupa prima sedinta ,efectul antialgic se mentine cateva ore. Se aplica zilnic 6-8 zile Daca dupa primele 3 zile NU se obtine rezultate favorabile NU MAI ARE SENS SA INSISTAM CU ACEASTA FORMA DE TERAPIE

Contraindicatii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Osteosinteza metalice Afectiuni cardiace HTA Arterita obliteranta Afectiuni dermatologice Afectiuni inflamatorii-contagioase TBC Sarcina Neoplasme

49

Curentii exponentiali Sunt curenti de joasa frecventa cu impulsuri in care panta de crestere a intesitatii este diferita de panta de descrestere. Durata impulsului=durata pantei de crestere a intesitatii+durata pantei de descrestere a intesitatii, variaza intre 60-600ms. Panta dintre impulsurile exponentiale=5T UTILIZATI IN STIMULAREA MUSCULATURII DENERVATE PARTIALE SAU TOTALE(ELECTROSTIMULARE) Electrostimularea se adreseaza: A. Musculaturii striate/netede normoinervate cu: -C.J.F. cu impulsuri de:-durata scurta -frecveta de 30-40Hz(peste 40Hz apar reactii tetanice) -durata impulsului: 0.1-5ms -Formele de curent utilizati:-Curenti rectangulari(Trabert,Leduc) -Curenti faradici si neofaradici -Baile farado-galvanice -DAD-RS B. Electrostimularea musculaturii DENERVATE partiale sau totale(atrofii musculare) Electrodiagnosticul denervarii, metoda: 1. Clasica=utilizeaza c.galvanic/c.faradic aplicati pe punctele motorii 2. Curbele=I/t =c.rectangulari si triunghiulari stabiliti pentru fiecare forma de curent:CRONAXIA SI COEFICIENTUL DE ACOMODARE. 3. Electromiografia (EMG). Se precizeaza sediul si gravitatea leziunii.

50

Curentii dreptunghiulari (rectangulari) Sunt curenti folositi pentru TESTAREA SI TRATAREA SPASTICITATII musculare. Spasticitatea musculara este secundara leziunilor de NMC(neuro motor central) Utilizarea curentilor dreptunghiulari in spasticitatile musculare se face dupa metoda HUFFSCHMIDT,folosind in cuplaj TUR RS’10 + TUR RS’12 printr-un cablu special. -

TUR RS’12-Primul circuit este excitator TUR RS’10-al II-lea circuit este excitatie

Pe: - TUR RS’12:-di=0.1-0.5ms -T=variabil 1-1.3s -I =0-10mA -TUR RS’10:-se fixeaza TIMPUL DE INTARZIERE ,fata de timpul stimulului rectangular de pe tur RS’12. Di=0.1-1ms , I=0-90mA  

      

Intesitatea curentului trebuie astfel aleasa incat sa produca o senzatie de CONTRACTIE MUSCULARA PUTERNICA Sedinta de tratament presupune pozitionarea succesiva,amplasarea electrozilor celor 2 circuite dinspre extremitatea proximala a membrelor superioare spre membrele inferioare de partea hemiplegica Circuitul 1 (apartinand TUR RS’10) se aplica deasupra musculaturii antagoniste Electrozii sunt mici,tip placa ,se aplica BIPOLAR deasupra PUNCTULUI DE EXCITATIE AL MUSCHIULUI. Se utilizeaza obligatriu strat hidrofil Durata pentru o singura zona este de 10 minute. In pozitionarea succesiva ,durata tratata NU VA DEPASI 40-50minute. Aplicatii zilnice Serii de 12-18 sedinte

SPASTICITATEA MEMBRULUI INFERIOR: Circuitul I :-muschiul biceps femural(flexor) -extensorii dorsali lungi Circuitul II: (+) muschiul fesier mijlociu / (-) muschiul abductor al coapsei 51

Curentul TENS(SNET) Stimulare nervoasa electrica transcutanata Este o metoda de terapie netraumatizanta de combatere a starilor dureroase acute si cronice de diverse cauze,utilizand curenti cu impulsuri dreptunghiulare de J.F. ce sunt furnizati de aparate mici cu unul sau 2 canale de iesire prin intermediul unor electrozi aplicati pe tegumentul bolnavului. Caracteristici:   

Frecventa impulsurilor 15-500Hz(reglabila) Durata impulsurilor 0.05-0.5ms Electrozii-placa din:-metal cu strat hidrofil -din cauciuc electroconductor

Tehnica de aplicare:      

Pozitionarea adecvata a electrozilor cu amplasarea lor pe locul dureros sau in vecinatatea lui. Polaritatea lor nu are importanta Dozarea intesitatii trebuie aleasa in asa fel incat sa se inchida poarta pentru influxuri dureroase. Pacientul va simti o senzatie de VIBRATIE sau FURNICATURA. Alegerea frecventei se face prin tatonare Durata impulsului trebuie sa fie reglabila si adoptata frecventei Durata sedintei poate fi aleasa intre 20 minute si o ora. Frecventa sedintelor in timp se stabileste de comun acord cu medicul specialist,in concordanta cu afectiunea tratata.

Indicatii: Sfera indicatiilor acestei metode electroterapeutice este larga si cuprinde stari dureroase acute si cronice de diverse etiologii dupa cum urmeaza:      

Durerile dupa anestezie Afectiunile reumatice diverse Starile dureroase postraumatice Starile dureroase acute si cronice postoperatorii Durerile din neoplasme Afectiunile inflamatorii

Contraindicaţii:  

Purtatorii de stimulatoare cardiace Sarcina-in primul trimestru 52

   

Zonele cu iritatii cutanate Tulburarile de sensibilitate cutanata Leziunile tegumentare Hipersensibilitatea la curent

Avantajele acestei metode constau in gama larga a suferintelor dureroase ce poate fi abordata. Se adreseaza starilor dureroase care nu raspund la alte metode terapeutice sau care se costituie contraindicatii pentru alte terapii. Este o metoda fiziologica,netraumatizanta ,usor de aplicat desi este doar un tratament simptomatic. Efecte secundare:  

Foarte reduse Iritatii cutanate aparute sub electrozi

Curenţii diadinamici(diadinamoterapia) Curentii diadinamici descrisi de Bernard si Edel sunt curenti EXCITOMOTORI cu efecte certe ANALGEZICE si HIPEREMIANTE. Au fost numiti curenti diadinamici deoarece:  Rezulta din doua forme de curent: -o forma de curent galanic de baza cu intesitatea de 2mA -o componenta de curentii cu impulsuri  Si fiindca se aplica modulati in frecventa sub forma de perioade scurte,o perioada lunga sau RS. Prin aceste modlari se evita acomodarea  Bernard a introdus in terapia cu diadinamici,inversarea polilor. Se lucreaza cu frecvente de 50 si 100Hz. Efecte si mod de actiune Principalele efecte:  HIPEREMIANTE  DINAMOGENE  ANALGEZICE Acestea sunt determinate de:  Forma curentului DAD  Nivelul intesitatii  Modalitatea de aplicare 53

Ca si in alte forme de terapie prin impuls este necesar a se fixa intesitatea,durata de aplicare,marimea polilor,intervalul dintre sedinte,numarul de sedinte pe zi si pe serii,intervalul dintre serii,etc. Intesitatea curentului se regleaza progresiv ajungandu-se la senzatia de VIBRATII BINE TOLERATE nedureroase ,deci pana la pragul dureros Deoarece acomodarea se instaleaza repede,intesitatea sa mai creste in timpul tratamentului sub pragul dureros. Daca se urmareste obtinerea contractiior musculare,intesitatea se creste la pragul de contractii,fara senzatia de crampa musculara. Durata sedintei este relativ scurta pentru a evita acomodarea. In general durata unei sedinte este de 3-5 minute. O durata mai mare a sedintei nu aduce rezultate mai bune,ci dimpotriva,le diminueaza Daca se fac aplicatii pe mai multe zone ca in sindromul radicular vertebral:    

Pe primul punct se aplica 4 minute Pe punctul al doilea se aplica 3 minute Pe punctul al treilea se aplica 2 minute Pe ultimul punct se aplica 1 minut

In aceste situatii se indica ca durata sedintei sa nu depaseasca 10-15 minute. Se recomanda tratament cu inversarea polilor la jumatatea intervalului Numarul de sedinte pe serii si intervalul dintre sedinte si serii: In fazele acute sedintele se efectueaza zilnic. In leziunile recente posttraumatice- 2ori/zi Efectul antialgic primar poate dura cateva ore. Dupa sedinta II-III, efectul antialgic poate sa se permantizeze. Dupa 4-6 sedinte nu mai apare nici un fel de ameliorare,ci dimpotriva poate aparea o reactie negativa. Bernard recomanda ca dupa sedinta a 4-a sa se faca o pauza de 7 zile. Formele de curenti DAD sunt:     

MF=monofazat fix DF=difazat fix PS=perioada scurta PL=perioada lunga RS=ritm sincopat 54

MF=monofazat fix : -

este un curent excito-motor tonifica musculatura arterelor impulsul dureaza 20ms varfurile sunt constante produce o vibratie ce actioneaza ca un masaj electric profund

DF=difazat fix: -

este forma cea mai analgezica a DAD se utilizeaza ca procedura de introducere in aplicatiile cu scop analgezic indicat in hipertonia simpatica intesitatea pana la pradul durerii 1-2minute

PS=perioada scurta: -

consta in alteranta la interval de 1 secunda a MF cu DF are efect axcito-motor produce un masaj intern,profund activeaza circulatia

PL=perioada lunga: -

suprapunerea a doi curenti difazati intr-o forma speciala care are la baza DF iar la varf DM(difazat modulat) efecte: analgezice,decontracturant,anticuagulativ se foloseste in afectiuni cronice dureroase persistente si pronuntate

Indicatii: -

tulburari trofice redori articulare nevralgii zona zoster procese periarticulare

Contraindicatii: -

stari spastice NU SE APLICA NICIODATA TRANSCARDIAC

55

RS=ritm sincopat: -

Are cel mai pronuntat efect excitomotor Realizeaza o adevarata gimnastica musculara Este o alternanta de MF la interval de 1 sec. Cu pauza de 1 sec. La intesitatii mari,da contracii musculare Se indica in atrofii de inactivitate

Efectele DAD:   

Reduc rapid durerea Tonifica musculatura(celulite) Rezorbtiv al edemelor si exudatelor

Modalitati de aplicare: 1. Aplicatii pe punctele dureroase, se folosesc electrozi mici,iar electrodul activ este negativ. Se va aseza electrodul(-) pe punctul dureros iar celalalt la 2-3 cm distanta. 2. Aplicatii transversale=la nivelul articulatiilor mari,cu electrozi mari,fixati anteroposterior sau latero-lateral 3. Aplicatii longitudinale= de-a lungul unui nerv periferic sau vaselor. Electrodul mare se fixeaza la emergenta pe nerv,iar celalalt pe traiectul lui,pe locul dureros. 4. Aplicatii paravertebrale=cu electrozii mijlocii. Electordul (-) se fixeaza pe locul dureros. 5. Aplicatii gangliotrope= la nivelul ganglionilor vegetativi. Electrodul (-) se fixeaza pe ganglion iar cel (+) proximal 6. Aplicatii mioenergetice=pentru tonifieri musculare cu electrodul (-) fixat pe ganglion ia cel (+) proximal sau distal pe traiectul muschiului afectat. Tehnica de aplicare a DAD:         

Scopul urmarit este cel care conditioneaza dimensiunile electrozilor,amplasarea si polaritatea acestora. Inversarea polaritatii electrozilor ramasi pe locul inital de amplasare se face in scop excitator Intesitatea curentului se regleaza printr-o crestere progresiva la valoarea dorita,corespunzatoare efectului urmarit(excitomotor sau analgezic) Se va avea in vedere aparitia fenomenului de acomodare Durata sedintei este de pana la 10 minute,in scop analgezic anjungand la 20-30 minute pentru aplicatiile in scop hiperemiant,vasculotrop. Ritmul sedintelor poate fi zilnic,10 sedinte pe cura. Pacientul va simti senzatia de furnicaturi usoare si vibratii abile Efectul calmant se realizeaza prin actiunea asupra simpaticului In timpul tratamentului se poate creste intesitatea 56



Cele mai utilizate forme sunt: DF,PL=3 minute, PL-DF=6 minute

Indicatii: 1) Afectiunile aparatului locomotor:  status postraumatic(cu exceptia fracturilor ligamentoase),contuzii,entorse,luxatii,intinderii musculare,redori articulare  boala reumatismala cronica degenerativa sau inflamatoare:artroze,artrite,mialgii  reumatism articular:PSH,tendinite etc. 2) Afectiunile neurologice:nevralgii cronice, AND 3) Tulburari circulatorii periferice  Acrocianuoza  Boala varicoasa  Arteriopatie periferica obliterantă 4) Aplicatii segmentare pe zone neuroflexe in vederea modularii functionale a stomacului,a colonului,colecistului,cailor respiratorii in astmul bronsic,migrene

Contraindicatii:  Rupturi ligamentare  Fracturi recente  Fractura de menisci

57

Curenţii de Medie Frecvenţă (interferenţiali) Sunt curenţialternativi sinusoidali cu frecvenţe cuprinse între 1.000 ( 100 ).

(sau 1

) și 100.000

1. Acţiunile biologice ale curenţilor de M.F.  

    

Până la frecvenţa de 1.000 , aceștia acţionează după principiul “EXCITAŢIEI SINCRONE” ( la fel ca și curenţii de joasă frecvenţă 1 stimul = 1 excitaţie ) Peste frecvenţa de 1.000 , pentru a apărea o excitaţie este nevoie de efectul de “SUMAŢIE TEMPORARĂ” ( este necesar să treacă o serie de perioade de curent alternativ pentru a se declanșa o excitaţie.) Curentul de MF trebuie să depășească un anumit “PRAG DE INTENSITATE” și un anumit “TIMP UTIL”. Excitarea este apolară sau ambipolară – excitaţia se poate produce la ambii poli. Aplicarea este nedureroasă chiar și la intensităţi mari ale curentului, deoarece rezistenţa cutanată este scăzută la curenţii de M.F. Se pot obţine contracţii musculare puternice, fără durere ( curentul de M.F. este inofensiv faţă de mușchiul cardiac). Se păstrează relaţia dintre timpul de excitaţii și intensitatea curentului aplicat 2. Efectele fiziologice ale curenţilor de M.F.

Principalele efecte fiziologice ale curenţilor de M.F. a căror interferenţă este modulată în J.F. sunt urmatoarele: a) EXCITOMOTOR = cu stimularea musculaturii striate scheletice, producând contracţii musculare puternice, reversibile și bine tolerate, (frecvenţe mici) = cu stimularea musculaturii netede hipotone ( frecvenţe medii) b) ANALGEZIC = prin modificarea percepţiei dureroase pe calea diminuării excitabilităţii dureroase c) VASODILATATOR = la frecvenţe rapide d) VASOMOTORIE = ( BIOTROFIC) = prin efect direct asupra musculaturii netede și indirect pe calea gimnasticii musculare cu producere de contracţii fiziologice e) DECONTRACTURANT = relaxare=> stimulare asupra mușchilor normal inervaţi, cele medii au efect decontracturant și vasculotrofic iar frecvenţele rapide au efect antialgic. 3. Indicaţii  Afecţiuni ale aparatului locomotor:  Stări post traumatice  Entorse, luxaţii, hematoame, contuzii de părţi moi 58

 

Sindron AND postfracturi Reumatism cronic degenerativ articular și abarticular ( PSH; artroze; artrite cu diferite localizări)  Suferinţe localizate la nivelul coloanei vertebrale ( spondiloze; scolioze; discopatii; mialgii; neuropatii.)  Suferinţe de nervi periferici( neuropatii de tip nevralgie, nevrita)  Sechele post AVC ale membrelor  Afecţiuni vasculare periferice:  Tulburările circulaţiei arteriale, nervoase sau limfatice cu sau fără asocierea unor tulburări trofice precum: edeme, celulită, angiopatia diabetică)  Afecţiuni ginecologice: anexite, metroanexite, dismenoree, etc  Afecţiuni ale organelor interne:  Diskinezie biliară  Pancreatita cronică  Boala ulceroasă  Gastrită  Distonii fucţionale intestinale 4. Contraindicaţii:    

Afecţiunile febrile de diferite etiologii Neoplasmul Procese inflamatorii purulente Aplicaţii precordiale la pacienţii cu tulburări cardiace organice, funcţionale și la purtătorii de pacemaker cardiac.  Cicluc și sarcina 5. Tehnici de aplicare: ( metodologia de aplicare) I.

II.

SCOP DIAGNOSTIC = ELECTRODIAGNOSTIC cu M.F. => pentru evidenţierea denervării musculare, evitându-se efectuarea unui teste electromiografic. Curentul de M.F. acţionează numai asupra musculaturii NORMOINERVATE ( la mușchii normal inervaţi) SCOP TERAPEUTIC: a. Aplicarea unui curent MF modulat b. Aplicarea curentului interferenţial

A. Aplicarea unui curent M.F. modulat=> presupune modularea amplitudinii curentului în ritm de J.F. Cu ajutorul aparatului MIODIAFLUX se pot aplica urmatoarele forme de curent M.F. :  MFP= MF pură - 5000 - dă acomodare  MFPR= MF pură redresată 59

 MF modulată în PS  MF modulată în PS redresată  MF modulată in PL  MF modulată dublă( in PS modulată în PL)  Cele mai excitomotorii forme: 5.000 cu lungimea trenurilor modulate in PL peste 4 secunde  Cele mai analgetice forme: 10.000 -> Formele: o MFP ( MF pură) o MFPR ( MF pură redresată) o MF modulată în PS În practică, ședinţa de terapie începe cu MFP ( MF pură) si MFPR ( MF Pură Redresată) timp de 5-10 min, cu scopul de a ameliora troficitatea structurilor musculare, după care se trece la una din formele modulate, în funcţie de obiectivul urmarit.

B. Aplicarea curentului interferenţial Curenţii interferenţiali reprezintă o ÎNCRUCI ARE ENDOTISULARĂ a 2 curenţi de MF, cu frecvenţe diferite ( de obicei, decalaţi cu 100 ) ceea ce duce la efecte terapeutice prin UNDE MODULATE ÎN INTENSITATE. Încrucișarea endotisulară a 2 curenţi de MF are ca rezultantă apariţia unui curent de JF cu avantajele MF și particularităţile terapeutice ale JF, ca efect maxim în profunzime, fără ca bonavul să aibă senzaţii cutanate dezagreabile sau efecte polare neplăcute. Unul dintre factorii care condiţionează EFICACITATEA TERAPEUTICĂ a curentului interferenţial este NIVELUL DE VARIAŢIE A AMPLITUDINII SALE . o Curenţii de MF care se interferează au FRECVENŢE DE MAXIMĂ EXCITABILITATE NEURO-MOTORIE: la intensităţi micise obţin efecte excitabilităţii.

ale

Cele două forme de curent de MF sunt de fapt 2 stimuli vibratori de intensitate constantă, care la punctul lor de întalnire vor da naștere unei vibraţii a cărei intensitate este dată de diferenţa dintre frecvenţele celor două forme de curent de MF. o Dacă diferenţa de unde ale celor 2 curenţi de MF este mică=>interferenţă CVASI STAŢIONARĂ o Dacă diferenţa de unde ale celor 2 curenţi de MF este mare=> INTERFERENŢĂ NESTAŢIONARĂ În funcţie de acţiunea fiziolagică optimă și de efectele urmărite, se aleg diferite tipuri de frecvenţă și anume: 1) Frecvenţe constante= aplicaţie numită manual ( 0 – 100 ) 2) Frecvenţe variabile și modulate ritmic= aplicaţie numită spectru . ( 0-10

) 60

1) Prin modalitatea numită MANUAL, se obţin efecte excitomotorii- la frecvenţe mici- sau cu efect antalgic la frecvenţe rapide. 2) Prin modalitatea numită SPECTRU, se folosesc frecvenţe variabile( modulate ritmic), ale curenţilor de MF. Aceste modulaţii prezintă efecte excitomotorii (utile în hipotomiile de inactivitate), efecte analgezice și efecte de activare a funcţiilor celulare, activare circulatorie. Prin aplicaţiile MANUAL și SPECTRU ale curentului de MF se urmărește: creșterea pragului dureros, efectul stimulant și imodularea sistemului neuro-vegetativ.

Modalităţile de aplicare constau în: INTERFERENŢA PLANĂ = cei 2 curenţi realizaţi dau naștere unui curent interferenţial care variază numai in planuri paralele cu RENTA SPAŢIALĂ= se adaugă în al treilea circuit;  Interferenţa dinamică: o Electrozii utilizaţi: 



Clasici:  Electrozi placa din : metal( plumb) / cauciuc metalizat  50, 100, 200  Inveliţi în textură sintetică, umezită  Se fixează cu benzi elastice Speciali: o Punctiformi: așezaţi în diagonală la distanţe de 7-8 unul de celălalt (pentru regiuni mici) o Pernuţă= aplicabili pe globii oculari o Inelari= torace= se aplică 2 anterior și 2 posterior o Mănușă= electrozi palmari= concentrează curentul în locul dureros o Cu vacuum=( sau ventuze) se aplică în diagonală; sunt din cauciuc, iar în interior se pune un burete spongios sau o compresă.

Intensitatea curentului crește și scade progresiv prin manevrarea lentă a potenţiometrului. Senzaţia bolnavului va fi de furnicatură puternică, abilă. În cazul electrokineziei, intensitatea curentului va crește până la obţinerea contracţiilor muscularedorite. Dacă intensitatea ată este mai mare, se PRELUNGE TE durata procedurii. 61

Durata ședinţelor este de 15=20 min la aplicaţiile cu electrozi placă și 10 minute la aplicaţiile cu electrozi-ventuză. Numărul ședinţelor este variabil, între 8-12 ședinte, în funcţie de modul cum reacţionează pacientul; de afecţiunea tratată și de rezultatele obţinute. Pot fi tratate cazuri în care să fie suficiente 6-8 ședinţe și altele la care se ajunge la o serie de 14-16 ședinte, dar se recomandă intercalarea unei pauze de 14 zile. Aplicaţiile se pot face zilnic sau la 2 zile în funcţie de caz și indicaţii.

Modalităţi de aplicare a curentului MF

1) NU SE APLICĂ LA CAP 2) Cervical: se 3) Aplicaţii dorsale: a. cervical mijlociu ( stg – dr ) b. torace inferior ( stg – dr ) 4) Aplicaţii lombare: a. Dorsal b. Sacrat 5) Aplicaţii sacrate: a. Lombar stg – dr b. Fesier stg dr

Poziţia pacientului poate fi decubit dorsal sau decubit ventral ( se așează pe electrozi):

62

Pe MS ( membrul superior ) poziţia poate fi de decubit{

 Umăr:{  Braţ:{

cot

 Cot:{  Antebraţ:{

cot

 Pumn:{

( ⁄3

)

Pe MI ( membrul inferior):  CF(coxofemurale){  Coapsă:{  Genunchi:{  Gambă:{  Gleznă:{

( ⁄3

)

63

Campuri magnetice de joasa frecventa(magnetodiaflux) Campul magnetic de J.F. apare ca urmare a trecerii unui curent de J.F. printr-o bobina. Intesitatea campului magnetic estedependenta de DENSITATEA liniilor de camp magnetic. Campul magnetic are acelasi caracteristici(parametrii) fizici ai curentului electric care l-au generat:  

Daca curentul este alternativ=>campul magnetic este alternativ Daca curentul este cu impulsuri=>campul magnetic este cu impulsuri

Unitatea de masura pentru campul magnetic este T(Tesla),cu notatia mT(militesla)Gaiuss/1 Gs=0.1mT Campul magnetic trecand printr-un conductor genereaza un CÂMP ELECTRIC. Pamantul este inconjurat de un CAMP MAGNETIC a carui intensitate medie este de 0.047mT si care scade de la poli spre ecuator. Toate vietuitoarele sunt acomodate la valoarea acestui camp magnetic. Cel mai important PARAMETRU al CAMPULUI MAGNETIC este INTESITATEA acestuia. In functie de valorile intesitatii ,campurile magnetice se clasifica inȘ   

Campuri magnetice de I(intesitate) mica (sub 10mT) cu efecte neglijabile asupra organismului. Campuri magnetice puternice I=10-100mT ce determina modificari celulare. Campuri magnetice foarte puternice cu I peste 100mT ce induce modificari ale codului genetic si efecte MUTAGENE.

In terapie se utilizeaza CAMPURI MAGNETICE DE INTESITATE MICA. Aparatul(de productie romaneasca) generator de CAMPURI MAGNETICE DE JOASA FRECVENTA CU INTESITATE MICA=> MDF(Magnetodiaflux). Mecanismul de actiune al campurilor magnetice: Inca insuficient cunoscute. Se considera ca actiunea campurilor magnetice se realizeaza prin intermediul substratului PARAMAGNETIC SI DIAMAGNETIC.

64





Substratul PARAMAGNETIC: o cu incarcare magnetica o cu rol important in metabolismul energetic celular: o O2,hidrogen atomic,radicalii liberi Substratul DIAMAGNETIC: o majoritatea substantelor organice o ele tind sa se opuna corpului exterior

Prin actiunea campurilor magnetice asupra structurilor biologice se produce:    

Modificari energetice la suprafata celulara Modificarea echilibrului de membrana SZNET-GIJORGIJ Activarea schimburilor la nivel membranar Intesificarea proceselor enzimatice si a metabolismului celular: -datorita cresterii de O2 in celula - in tesuturile mai slab vascularizate se creeaza coditii favorabile cicatrizarii.

S-au demonstrat efecte favorabile ale campului magnetic asupra artrozelor si a circulatiei periferice. Efectele campului magnetic se manifesta la nivel:   

Celular A sistemului vascular:-creste intesitatea contractiei -modifica excitabilitatea neuro-musculara SNV si SNC:-formele continue au efecte: sedative,simpaticolitice,trofotrope -formele intrerupte au efecte:excitante,cresc tonusul simpaticului,ergotrope

In alegerea formei de camp magnetic este OBLIGATORIE cunoasterea TIPULUI CONSTITUTIONAL SI REACTIVITATII NEURO-VEGETATIVE INDIVIDUALE. De obicei forma aritmica(intrerupta) are o serie de fenomene neplacute cum ar fi:      

Cefaleea Tulburari de somn Irascibilitate Hipotensiune artostatica Sensibilitatea crescuta la frig Anestezii

Aceste fenomene apar dupa primele 3-6 sedinte si impun fie: schimbarea formei din aritmic in ritmic sau chiar intreruperea procedurii. In aplicarea campurilor magnetice se va tine cont de BIORITMUL pacientului. 65

Efectele campului magnetic de J.F. depind de: 1. Frecventa campului magnetic :1-5Hz->3000(5000)Hz 2. Bioritmul individului 3. Durata de aplicare a campului magnetic:  Aplicat sub 15 minute NU ARE NICI UN EFECT  In consolidarea fracturilor se practica aplicarea pana la 4 ore. MAGNETODIAFLUX: ESTE UN APARAT ROMANESC ,generator de campuri magnetice de 3 tipuri distincte si anume: 1. Forma continua de 50-100-50 Hz 2. Forma intrerupta ritmica: 50Hz-3 sec=>3 sec pauza=>50Hz-3 sec,100Hz(3 sec pauza)+100 Hz. 3. Forma continua ritmica 50-100-50Hz(6sec 50 Hz-6 sec 100Hz)intercalate cu pauze inegale totul succedandu-se aleator Indicatii: 

1. 2. 3. 4.



1. 2. 

1. 2. 3. 4. 

1. 2. 3. 4. 

1. 2. 3.

Sechelele posttraumatice Plagi,contuzii,hematoame musculare Entorse,stari dupa rupturi musculotendionoase Sechele postfracturi membre Consolidarea fracturilor(S-a dovedit clinic,in urma multor cercetari,actiunea magnetodiafluxului asupra consolidarii fracturilor,crescand cu 18% depunerea calciului in os si determinand consolidarea fracturilor mai repede decat in mod obisnuit) Afectiunile neuropsihice nevroze si distonii neurovegetative. afectiuni organice ale sistemului nervos(sindrom spastic-hemiplegii,Parkinson, paraplegii,sindroame excitomotoare ;infirmitate motorie) Afectiuni cardiovasculare bolile vasculare periferice functionale ;sindrom Raynaud, acrocianoza. bolile vasculare periferice organice : trombangeita obliteranta, ateroscleroza obliteranta si arteriopatia ateroscleroza cerebrala hipertensiunea arteriala(scade TA) Afectiunile respiratorii astmul bronsic, bronsita cronica astmatiforma, traheobronsita spastica, astmul nevrotic Afectiunile digestive ulcer gastroduodenal, gastrite cronice enterocolopatia cronica nespecifica, 66

4. sindrom de colon iritabil, 5. dischinezii biliare  Afectiuni endocrine 1. diabet zaharat in formele insulinoindependente 2. stadiul neurogen al hipertiroidiei.  Afectiuni ginecologice 1. dismenoreea functionala 2. tulburari menstruale functionale (hipermenoreea, menometroragia functionala, hipo sau oligomenoreea), 3. metroanexite cronice nespecifice, 4. cervicite cronice nespecifice, 5. tulburarile de menopauza si perimenopauza. Contraindicatii:  purtatori de pace-maker  bolile de sange(anemii)  stari hemoragice  bolile infectioase,stari febrile  tumori maligne  insuficienta hepatica  TBC pulmonara  Epilepsie  Sarcina Electrozii se numesc BOBINE si se impart in: -2 bobine circulare(una mica aplicata cervical,una mai mare aplicata lombar) -2 bobine paralelipipedice,mai mici localizatoare Au propietatea de a concentra curentul pe locul dureros Observatii:  

Undele magnetice circula ascendent si descendent Pacientul sta cu mainile langa corp

67

Curentii de înaltă frecvenţă(generalităţi) 1. 2. 3. 4. 5.

Frecventa peste 300KHz(pragul lui Nerst) Produc fenomene importante capacitive: strabat cu usurinta toate structurile. Produc CALDURA in profunzime La nivelul tesuturilor, produc ionizare electrolitica ,electroforeza,fenomene de polarizare. Efecte biologice:  Modifica conductibilitatea neuro-musculara(la aplicarea J.F nu aparesenzatia de furnicatura ,contractii musculare)  Incalzirea tisulara profunda(endotermie): -temperatura tegumentelor ramane normala -temperatura ramane crescuta in profunzime, 46-72 ore -cel mai mult se incalesc tesuturile dense: oase,muschi.  Tesuturile bogat vascularizate se incalzesc mai putin datorita sangelui care transporta caldura prin intreg organismul  Asupra SN=>SEDATIE  Asupra aparatului cadrio-vascular: -produce vasodilatatie si hiperemie activa a tegumentelor -efecte antispastice asupra musculaturii netede a vaselor(efect utilizat in tulburarile circulatorii functionale angiospastice.)  Intensifica fagocitoza prin activarea circulatiei locale  Intensifica metabolismul local sistimuleaza procesele enzimatice  Stimuleaza astiogeneza(diapulsul)  Doze mici=anabolizante

68

Ultrasunetul(UUS) Intelegem prin terapie cu ultrasunet,aplicarea in scop terapeutic a vibratiilor sonore cu o frecventa ce depaseste cu mult pragul de excitabilitate a analizatorului auditiv. Daca undele(vibratiile) sonore au o frecventa pana la 20.000(20KHz) de vibratii pe secunda,cele terapeutice sunt cuprinse intre 500-800KHz (1 KHz=1000 perioade pe secunda).

Propietatile fizice:      

Foloseste ca forma de curent cel de inalta frecventa= 800-3000KHz Urechea umana percepe sunete cu o frecventa de 20.000 oscilatii/secunda. Frecventa >20.000 nu o poate percepe urechea si aceasta se numeste ultrasunet/infrasunet. Se propaga sub forma de unde sonore UUS mai pot fi folosite la ecografii,stomatologie,aparate de aerosolo cu UUS cu frecventa de 800-1000KHz. Aparate:-Souostat -Misonic -TUR RS 12

Mecanisme de producere: Producerea de UUS se face pe cale mecanica,magnetica sau piezo-electrica.   

Se realizeaza prin simpla lovire a unei lamele metalice Propietatea de modificare a dimensiunilor unor metale prin magnetizare cu ajutorul unui curent alternativ Propietatea unor cristale de cuart taiate in anumite sectiuni de a se contracta si dilata daca sunt supuse unor vibratii de potential electric. Prin contractii si dilatatii se produc vibratii. Exista un cristal de cuart in interiorul capului emitator.

Aparatul: 1. Sisteme de alimentare:-retea: priza,stecher,mufa -de la retea vine curentul alternativ 220V si ajunge in aparat in care exista un generator de curent de inalta frecventa -intre aparat si traductor exista un cablu de legatura 2. Traductorul: Are forma unui ciocan cu maner. Prezinta un maner izolator din ebonita sau material plastic care protejeaza operatorul de undele ultrasunete. 69

Persoanele ce executa multe UUS trebuie sa poarte manusi de protectie din bumbac prevazute cu pori prin care sa patrunda aerul. Prin aer undele nu se propaga. Capul propriu zis are forma de elipsoid cu o sectiune transversala pe diagonala dinspre pacient. Are diamentrul de 3-10cm. Undele ultrasonore se propaga pe regiunea de tratat sub forma de fascicul. Tratamentul cu UUS este de profunzime. Se ajunge pana la 6cm->os. Se folosesc intensitati gradate. Pe suprafata traductorului UUS sunt distribuite inegal: - In centru sunt mai dese - Pe margine sunt mai rare 3. Tabloul de comanda:  Interupator general pronit-oprit.  Lampa de semnalizare  Schimbator pentru traducator  Ceas semnalizator  Aparat de masura: Wattmetru Curentul alternativ prin convertizor se transforma in curent de inalta frecventa. Unitatea de masura a UUS =Watt/cm2 1W/cm2=cantitatea de UUS emisa de traducator pe suprafata de 1 cm. Wattmetrul este gradat de la 0.5W/cm2=>3W/cm2 

Butoane pentru reglarea voltajului

Aplicatii cu voltaj:-mic=au rol benefic -mare=au rol distructiv( fenomenul de cavitatie) Normal se folosete un voltaj de 0.5-0.6

Aplicarea UUS: 1. Prin cuplaj direct=actiunea directa asupra tegumentelor 2. Prin cuplaj indirect=la distanta 1. Prin cuplaj direct=se realizeaza pe suprafete plane,netede,fara leziuni cutanate

70

Tehnica de aplicare: Pe regiunea de tratat se unge cu unguent pentru a asigura aderenta pe segment si pentru aluneacarea capului emitator. Unguentul impiedica reflectarea undelor ultrasonore sub actiunea luminii. Se trece apoi la manevrarea traductorului. Poate fi dinamica sau stationara. Manevrarea se face lent cu viteza foarte mica apoi capul emitatorului se tine perpendicular pe segment si se apasa dar se are grija sa se asigure ul cu tegumentul. Se evita proeminentele osoase,deoarece aici ce concentreza sunetul si apar dureri periostale. Unguentul nu trebuie sa fie in strat gros dar nici prea subtire. Daca este prea gros izoleaza patrunderea undelor.Trebuie sa fie la temperatura camerei. Daca este rece->vasoncostrictie, cald>vasodilatatie. Unguentele sunt substante medicamentoase antireumatice:diclofenac,piroxicam etc. Sonoforeza=cresterea permeabilitatii membrano-celulare si permite patrunderea substantelor medicamentoase mai usor in tegument. Preferabil este dupa baie cand porii sunt deschisi. Miscarea traductorului poate fi:  

In linie=de-a lungul fibrei musculare Circular=in jurul articulatiilor

Se pot folosi separat sau combinat. Mai rar se folosesc miscari spiralate sau sinusoidale.

2. Prin cuplaj indirect=se realizeaza prin intermediul apei(intre capul emitator si tegument exista apa)

Tehnica:    

Se introduce apa in cada(36-37 grade C) Cada are peretii izolati electric cu dopuri din cauciuc Pacientul intra in cada iar asistentul va plimba traducatorul la distanta de 2-3cm de tegument. Se folosesc manusi de cauciuc->sau se va fixa traductorul pe o tija.

71

UUS in apa se foloseste pentru suprafete neregulate:     

Falange Metacarpiene Articulatia cotului Regiuni cu ulceratii Procee infectioase(furuncul)

UUS pot fi folosite in camp continuu sau in camp discontinuu(cu impulsuri)

Se aplica prin 2 metode: a) Cinetica(dinamica)=plimbarea capului emitator pe tegument b) Statica(stationara)=se actioneaza la distanta asupra ganglionilor Se recomanda ca apa sa fie statuta ca sa nu apara bule de aer deoarece acestea impiedica propagarea UUS .Bulele se indeparteaza cu mana sau o paleta. UUS=transmiterea vibratiilor mecanice pendulare in tegument. Voltajul:-mic=in afectiuni acute ,hipersensibilitate,in scop de refeacere a tesuturilor. -mare=in afectiuni cronice,flegmoane,in scop distructic,peste 0.8W/cm2 pentru cicatrici cheloide. Efecte fizio-chimice: 

Efectul termic(sau caloric)=o parte din energia ultrasonica se transofrma in tegument in energie calorica.  Efectul mecanic=este reprezentat de vibratia produsa  Efect de cavitatie= consta in formarea de fisuri,rupturi,goluri de aer=sonoforeza In lichidele in care exista si gaze dizolvate se produce fenomenul de pseudocavitatie. Ca urmare a actiunii ultrasunetului,lichdeie se vor degazifica.  Efectul de difuziune=consta in cresterea permeabilitatii membranei  Efecte chimice=procese de oxidare,reducere,dipolarizare

72

Efecte fiziologice: -

ANALGEZIC ANTIINFLAMATOR DECONGESTIV MIORELAXANT HIPEREMIANT REZORBTIV VASCULOTROFIC

Indicatii: -

-

-

afecţiuni posttraumatice:fracturi,entorse,luxatii,hematoame,algodistrofii posttraumatice.In cazul fracturilor recente,ultrasunetele accelereaza consolidarea fracturilor si poate scurta perioada de calusare(formare osoasa) cu 50% afecţiuni reumatismale cronice cu procese aderenţiale (fibroze): poliartrita reumatoidă stadiul III – IV, spondilartropatii seronegative stadiul III – IV reumatism abarticular: miozite, miogeloze, periartrite, tendinite reumatism cronic degenerativ:artoze,spondiloze,cu efecte de ameliorare 95%. cicatrici cheloide, boala Dupuytren, boala Ledderhose,plagi atone,ulcere trofice algoneurodistrofia stadiul III in aplicare pe ganglionul stelat nevralgii şi nevrite in aplicaţii radiculare sau tronculare nevralgii si nevrite,sechele nevralgice,distrofie musculara progresiva,sindroame spastice si hipertone de cauza piramidala si extrapiramidala(scleroza multipla,musc spastica din pareze centrale,hemiplegii spastice,sd Parkinson) arteriopatii obliterante,angioneuropatii ,boala Raynaud fibrozite,dermatomiozite,sclerodermie,,dar cu rezultate inconstante.

Contraindicatii:             

Modificari tegumentare,afectiuni cutanate diverse,tuburari de sensibilitate cutanata Tulburari de coagulare sanguine,fragilitate capilara Stari generale alterate Tumorii in stadiile evolutive Tuberculoza active Stari febrile de cause necunoscute Insuficienta cardio-respiratorie,coronariana Tromblofebite ,tromboze, varice Calcificarea progresiva a peretilor arteriali Copii sub 18 ani, batrani peste 60 ani Gravide Osteoporoza acuta In perioada ciclului menstrual 73

La aplicarea acestei terapii pacientul NU va simti nici o senzatie ci doar o usoara senzatie de caldura. La terminarea tratamentului se va sterge regiunea tratata cu alcool. Contraindicatii speciale: Este contraindicate aplicarea ultraunetelor pe zonele corespunzatoare unor organe si tesuturi precum:         

Creierul Maduva spinarii Ficatul Splina Uterul gravid Glandele sexuale Plamanii Cordul Marile vase

Nu se vor face aplicatii pe cartilajele de crestere ale oaselor la copii si adolescent !!!

74